2rc-67/17 — intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanță: A.Nogai dosarul nr. 2rc-67/17 D E C I Z I E 01 martie 2017 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței Valentina Clevadî, judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari examinând recursul declarat de către creditorul Dîrnu Natalia, în cadrul procesului de insolvabilitate intentat față de Societatea pe Acțiuni ,,Vitis Hîncești” (în procedura falimentului), împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, prin care s-a admis demersul lichidatorului Societății pe Acțiuni ,,Vitis Hîncești” cu privire la reclamarea probelor și s-a obligat Consiliul Național pentru Determinarea Dezabilității și Capacității de Muncă să prezinte înscrisurile, c o n s t a t ă : Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 11.04.2014 s-a intentat procesul de insolvabilitate față de SA ,,Vitis Hîncești”, iar în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate a fost numit Ispas Iurie.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2014 s-a intentat procedura de faliment față de SA ,,Vitis Hîncești”, cu dizolvarea debitorului, iar în calitate de lichidator a fost desemnat Popa Ion. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 octombrie 2015 s-a respins recursul declarat de Dîru Natalia și s-a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2014. La 19.10.2016, lichidatorul SA ,,Vitis Hîncești”, a înaintat un demers cu privire reclamarea probelor, prin care a solicitat instanței de insolvabilitate să contribuie la adunarea și prezentarea probelor necesare, și anume, a proceselor-verbale nr. 2506 din 21.12.2007, nr. 1924 din 17.10.2011 și nr. 1293 din 16.10.2012, întocmite de Consiliul de Expetrtiză Medicală a Vitalității Hîncești.

În susținerea cererii, lichidatorul a menționat că, în scopul stabilirii cuantumului sumelor bănești ce urmează a fi capitalizate, în vederea acumulării mijloacelor bănești și separarea lor de celălalt patrimoniu al debitorului în scopul efectuării ulterioare a plăților în folosul beneficiarului, Dîru Natalia, precum și verificării modului în care s-a stabilit gradul de invaliditate și necesitatea călăuzei permanente, dat fiind faptul că, Dîru Natalia se deplasează de una singură din s. Bozieni, r. Hîncești până la Chișinău, consideră că, sunt necesare prezentarea înscrisurilor solicitate.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016 s-a admis demersul lichidatorului SA ,,Vitis Hîncești” cu privire la reclamarea probelor și s-a obligat Consiliul Național pentru Determinarea Dezabilității și Capacității de Muncă de a prezenta în termen de 5 zile de la primirea prezentei încheieri a următoarelor înscrisuri: procesul-verbal nr. 2506 din 21.12.2007, întocmit de Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalității Hîncești; procesul-verbal nr. 1924 din 17.10.2011, întocmit de Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalității Hîncești și procesul-verbal nr. 1293 din 16.10.2012, întocmit de Consiliul de Expetrtiză Medicală a Vitalității Hîncești.

S-a avertizat Consiliul Național pentru Determinarea Dezabilității și Capacității de Muncă că, în cazul neprezentării înscrisurilor solicitate în termenul indicat, de la data primirii prezentei încheieri, persoanele vinovate vor fi sancționate cu amendă judiciară până la 10 unități convenționale, iar aplicarea amenzii nu va scuti persoanele care dețin proba reclamată de obligația prezentării ei în instanță. Nefiind de acord cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, prin care s-a admis demersul lichidatorului SA ,,Vitis Hîncești” privind reclamarea probelor și obligarea prezentării înscrisurilor, la 16 decembrie 2016, în termenul prevăzut de lege, creditorul Dîru Natalia prin intermediul reprezentantului, avocatul Stoianova Olga a declarat recurs nemotivat, cerând admiterea recursului și casarea încheierii.

Ulterior, la 07 februarie 2017, creditorul Dîru Natalia a depus recurs suplimentar, solicitând casarea încheierii și restituirea pricinii la rejudecare. Menționează recurenta că, a recepționat încheierile instanței de insolvabilitate din 01.12.2016 în luna ianuarie 2017. Pledând pentru admiterea recursului a invocat că, concluziile primei instanțe sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. Susține că, instanța de insolvabilitate a examinat cererea de reclamare a probelor în lipsa sa și fără să-i transmită spre cunoștință cererea respectivă și a se expune asupra acesteia, cu toate că, a depus o cerere de amânare întemeiată.

Consideră recurenta că, prin examinarea cererii lichidatorului privind reclamarea probelor, i-a fost limitat nejustificativ accesul la justiție, iar instanța de insolvabilitate nu a luat în considerare că, lichidatorul societății debitoare dispune de actele solicitate, deoarece au fost anexate la materialele pricinii și sunt la dispoziția reprezentantului CNAS. Prin referința din 26 ianuarie 2017, lichidatorul SA ,,Vitis Hîncești”, administratorul autorizat, Popa Ion, a solicitat respingerea recursului și menținerea încheierii contestate. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

2 În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Conform art.1 alin. (4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale prezentei legi. Această prevedere corespunde cerințelor art. 356 CPC, care expres prevede că cererea de declarare a insolvabilității se judecă în instanță conform normelor generale din prezentul cod, cu excepțiile și completările stabilite de legislația insolvabilității. Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, hotărîrile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege.

După cum denotă actele pricinii, prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 11.04.2014 s-a intentat procesul de insolvabilitate față de SA ,,Vitis Hîncești”, iar în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate a fost numit Ispas Iurie. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2014 s-a intentat procedura de faliment față de SA ,,Vitis Hîncești”, cu dizolvarea debitorului debitorului, iar în calitate de lichidator a fost desemnat Popa Ion.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 octombrie 2015 s-a respins recursul declarat de Dîru Natalia și s-a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2014. Pe parcursul derulării procesului de insolvabilitate, lichidatorul SA ,,Vitis Hîncești”, a înaintat un demers cu privire reclamarea probelor, prin care a solicitat instanței de insolvabilitate să contribuie la adunarea și prezentarea probelor necesare, și anume, a proceselor-verbale nr. 2506 din 21.12.2007, nr. 1924 din 17.10.2011 și nr. 1293 din 16.10.2012, întocmite de Consiliul de Expetrtiză Medicală a Vitalității Hîncești (f.d.

49). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016 s-a admis demersul lichidatorului SA ,,Vitis Hîncești” cu privire la reclamarea probelor și s-a obligat Consiliul Național pentru Determinarea Dezabilității și Capacității de Muncă de a prezenta în termen de 5 zile de la primirea prezentei încheieri a următoarelor înscrisuri: procesul-verbal nr. 2506 din 21.12.2007, întocmit de Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalității Hîncești; procesul-verbal nr. 1924 din 17.10.2011, întocmit de Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalității Hîncești și procesul-verbal nr. 1293 din 16.10.2012, întocmit de Consiliul de Expetrtiză Medicală a Vitalității Hîncești.

S-a avertizat Consiliul Național pentru Determinarea Dezabilității și Capacității de Muncă că, în cazul neprezentării înscrisurilor solicitate în termenul indicat, de la data primirii prezentei încheieri, persoanele vinovate vor fi sancționate cu amendă judiciară până la 10 unități convenționale, iar aplicarea amenzii nu va scuti persoanele care dețin proba reclamată de obligația prezentării ei în instanță (f.d.76-79). 3 Colegiul menționează că, recursul declarat de către creditorul Dîru Natalia prin intermediul reprezentantului, avocatul Stoianova Olga este neîntemeiat, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 119 alin. (1), (2) și (3) CPC, probele se adună și se prezintă de către părți și de alți participanți la proces.

Dacă în procesul de adunare a probelor apar dificultăți, instanța este obligată să contribuie, la solicitarea părților și altor participanți la proces, la adunarea și prezentarea probelor necesare, cu excepția cazurilor în care instanța constată că cererea de reclamare a probelor este înaintată în mod neîntemeiat și cu scopul vădit de a tergiversa examinarea pricinii sau proba reclamată este în mod vădit lipsită de pertinență. În cererea de reclamare a probei trebuie să fie specificate proba și circumstanțele care ar putea fi confirmate sau infirmate prin acea probă, cauzele ce împiedică dobândirea probei, locul aflării ei. Instanța judecătorească (judecătorul) poate elibera, după caz, la cererea părților sau a altor participanți la proces, un demers pentru obținerea probei.

Persoana care deține proba reclamată o trimite nemijlocit în judecată sau o înmânează persoanei care deține demersul pentru a o prezenta în judecată. Persoanele care nu dețin probele de rigoare sau nu au posibilitatea de a le prezenta în termenul stabilit de judecată sunt obligate să comunice instanței faptul în decursul a 5 zile de la data primirii cererii acesteia, indicând motivele neprezentării. În caz de neînștiințare, precum și de declarare de către instanță a neîndeplinirii cererii de a se prezenta probe ca fiind neîntemeiată, persoanele vinovate care nu sunt participanți la proces se sancționează cu amendă de la 20 la 50 unități convenționale. Aplicarea amenzii nu scutește persoanele care dețin proba reclamată de obligația prezentării ei în instanță.

Potrivit art. 3 al Legii insolvabilității, insolvabilitatea se depășește prin proces judiciar complex care combină în special perioada de observație, procedura de insolvabilitate, care continuă cu procedura de restructurare sau cu procedura falimentului, sau cu alte proceduri stabilite în prezenta lege și care se intentează de instanța de judecată. Conform art. 5 alin. (3), (4) și (6) al Legii insolvabilității, instanța pe al cărei rol se află cauza de insolvabilitate examinează din oficiu toate circumstanțele relevante cauzei. Încheierile judecătorești pot fi adoptate și fără citarea părților dacă prezenta lege nu prevede altfel în mod expres. În competența instanței de insolvabilitate intră și controlul judecătoresc asupra activității administratorului provizoriu, administratorului insolvabilității și/sau a lichidatorului, procesele și cererile de natură judiciară privind constatarea faptelor aferente procedurii de insolvabilitate.

Colegiul reține că, potrivit normei de drept citate supra, ce reglementează procedura examinării cererii de reclamare a probelor, nu se prevede expres calea de atac cu recurs a încheierii instanței de insolvabilitate, prin care s-a admis demersul de reclamare a probelor. 4 Instanța de recurs notează că, încheierea prin care instanța s-a pronunțat asupra cererii de reclamare a probelor, este susceptibilă a fi atacată doar odată cu fondul hotărârii sau al deciziei, pe când la caz, creditorul, Dîru Natalia nu a contestat fondul cauzei. Ca urmare, instanța de recurs nu poate examina recursul declarat de către creditorul Dîru Natalia prin intermediul reprezentantului, avocatul Stoianova Olga împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, deoarece aceasta poate fi supusă contestării doar odată cu fondul cauzei.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea Curții de Apel Chișinău din 01.12.2016 este nesusceptibilă de atac, separat de fondul cauzei, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către creditorul Dîru Natalia prin intermediul reprezentantului, avocatul Stoianova Olga.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către creditorul Dîru Natalia prin intermediul reprezentantului, avocatul Stoianova Olga, în cadrul procesului de insolvabilitate intentat față de Societatea pe Acțiuni ,,Vitis Hîncești” (în procedura falimentului), împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, prin care s-a admis demersul lichidatorului Societății pe Acțiuni ,,Vitis Hîncești” cu privire la reclamarea probelor și s-a obligat Consiliul Național pentru Determinarea Dezabilității și Capacității de Muncă să prezinte înscrisurile. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Valentina Clevadî judecători Galina Stratulat Dumitru Mardari 5