3ra-172/17 — anularea actului administrativ

Prima instanță: Judecătoria Grigoriopol, Judecător – Nicolae Costin

Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Victor Pruteanu, Ana Gavrilița, Liudmila Popova

Dosar nr.3ra-172/17

ÎNCHEIERE

22 februarie 2017 municipiul Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, – Svetlana Filincova,

Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

avocatul Vladimir Spoială, în interesele Inei Berdan,

în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată în ordinea

contenciosului administrativ depusă de Ina Berdan împotriva

Inspectoratului General de Poliție al Ministrului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016, prin

care a fost respins apelul declarat de Ina Berdan,

con sta tă :

La 10 septembrie 2015 Berdan Ina s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului General de Poliție al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova (în continuare IGP al MAI RM)

solicitînd anularea pct.1 din ordinul nr.595ef din 10 august 2015, încasarea

în beneficiul ei din contul IGP al MAI RM a salariului pentru privarea de

dreptul de a munci, restabilirea în funcția ocupată, încasarea prejudiciului

moral în mărime de 5 salarii lunare pentru concedierea ilegală.

În motivarea acțiunii a menționat că a fost sancționată disciplinar cu

concedierea din Poliție ca urmare a unei anchete de serviciu defectuoase,

desfășurată cu încălcarea prezumției de nevinovăție și a dreptului de a nu

mărturisi împotriva sa, în lipsa unei anchete de serviciu obiective care să

determine toate faptele pe caz, bazată pe presupuneri, și în contradicție în

primul rînd cu pct.36-37 din Statutul disciplinar al polițistului aprobat prin

Hotărîrea de Guvern nr.502. Orice anchetă de serviciu trebuie să se

efectuieze cu respectarea prevederilor legislației în vigoare și a dispozițiilor

Statutului disciplinar, să consolideze legalitatea și să prevină, combată

ilegalitățile. În acest sens, sarcinile anchetei de serviciu pornite în privința

Inei Berdan erau să examineze sub toate aspectele, în mod complet și

1

obiectiv, circumstanțele cauzelor care au dus la aprecierea acțiunilor ei ca

fiind abatere disciplinară. Și în acest sens menționează, că abaterea

disciplinară imputată ei, cu referire la pct. 36 subpunct 4),6) și 8) din

Statutul disciplinar, nu au fost dovedite și constatate.

Nu a negat că a fost la volanul automobilului de serviciu de model „VAZ

2107” cu n/î MAI 0039 la orele 22.40 în ziua de 03.08.2015, dar nu l-a

condus în stare de ebrietate și nici în interes personal. Autovehicolul a fost

parcat în fața Hypermarketului „Nr. 1” unde s-a și defectat în seara zilei de

03.08.2015, fapt despre care reclamanta a anunțat personalul tehnic din

secția transport al IGP al MAI RM. Avorbit la telefon cu Oleg Răilean, șeful

secției transport al SAL a IGP al MAI RM. Defecțiunea tehnică nu a permis

pornirea motorului și încuierea autovehicolului. Personalul tehnic, și

anume dl Oleg Răileanu, fiind informat despre defecțiune, a promis să

ridice autovehicolul pentru a-1 transporta la locul de parcare în curtea IGP-

ului, dar acest lucru nu a fost făcut. Ina Berdan a constatat acest fapt seara

tîrziu, aproximativ la orele 22:00 cînd a observat autovehicolul de serviciu

în continuare parcat la fel cum i-a lăsat mai devreme. Autovehicolul era

neîncuiat și avea numere de înregistrare MAI 0039 de aceea a luat decizia

să-l transporte la un loc sigur. A forțat motorul și l-a pornit. Deci este

incorectă constatarea anchetei de serviciu precum că ea s-a deplasat cu

automobilul de serviciu de model „VAZ 2107” cu n/î MAI 0039 în interes

personal. Totodată, în ordinul nr.595 ef din 10.08.2015 se indică faptul, că

dînsa se afla în stare vădită de ebrietate alcoolică și refuzase să treacă

expertizarea. În primul rînd nu există nicio declarație a cărova martori, care

să confirme că reclamanta era în stare de ebrietate, iar refuzul de a da

material biologic la expertiză nu poate fi interpretat ca dovada faptului că

ea era în stare de ebrietate. Această afirmație este o presupunere,

neverificată, dar invocată eronat drept fapt constatat. Într-adevăr a

tamponat un alt autovehicol în timp ce se deplasa cu automobilul de

serviciu de model „VAZ 2107” cu n/î MAI 0039 și pentru accidentul rutier

produs, ca persoană responsabilă de el, a primit și a executat sancțiunea

contravențională. Accidentul s-a produs înafara orelor de serviciu a Inei

Berdan, într-o situație de extremă necesitate cînd personalul tehnic știind

despre defectarea automobilului de serviciu de model „VAZ 2107” cu n/î

MAI 0039 și de faptul că acesta nu poate fi încuiat și deci putea fi furat de

oricine, au ignorat atribuțiile lor funcționale. Accidentul a fost unul minor,

el s-a aplanat pe loc, și nu poate fi calificat drept faptă ilegală care

discreditează imaginea Poliției, sau ca neexecutarea ordinelor superiorului,

sau încălcarea restricțiilor impuse de Legea nr. 320.

2

A mai menționat Ina Berdan că ordinul nr. 595 ef este semnat de o

persoană neîmputemicită să semneze actul administrativ de concediere.

Potrivit contractului individual de muncă între Ina Berdan și angajator, IGP

al MAI RM este angajatorul ei. Ordinul nr.595 ef din 10.08.2015 l-a semnat

Comeliu Groza șef al Inspectoratului Național de Investigație, în loc de

Gheorghe Cavcaliuc șef interimar la Inspectoratului General de Poliție.

Prin hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 28 martie 2016 a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Ina Berdan ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016 a fost respins

apelul declarat de Ina Berdan și a fost menținută hotărîrea instanței de

fond.

La 30 decembrie 2016 avocatul Vladimir Spoială, în interesele Inei

Berdan, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02

noiembrie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Ina Berdan să

fie admisă integral.

În motivarea recursului a indicat că instanțele de judecată ierarhic

inferioare au interpretat în mod eronat normele de drept ce reglementează

raportul juridic litigios, fiind încălcate drepturile și libertățile fundamentale

ale omului, prin aprecierea arbitrară a probelor, erori ce au dus la

soluționarea greșită a pricinii.

Susține că la 03 august 2016 Ina Berdan nu a comis careva încălcări sau

abateri disciplinare, activînd în strictă conformitate cu legislația în vigoare,

iar ordinul contestat și motivele reținute de instanțele de judecată sunt

declarative, bazate doar pe presupuneri și generalizări.

Totodată, consideră că ordinul de sancționare disciplinară este semnat

de către o persoană neîmputernicită, iar instanțele de judecat ierarhic

inferioare nu au luat în considerare acest fapt.

La 30 ianuarie 2017 IGP al MAI RM a depus referință la recursul

declarat de avocatul Vladimir Spoială, în interesele Inei Berdan, solicitînd

respingerea cererii.

Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu

materialele pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul declarat de avocatul Vladimir Spoială, în interesele Inei

Berdan ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează.

3

În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile

și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2),

(3) și (4) Cod Procedură Civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului

XXXVIII din Codul de Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432,

Completul reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) din Codul

de Procedură Civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația

delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări

esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de

drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului

ca fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurent, însoțite de vasta argumentare a

circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii, percepute din propriul punct

de vedere al recurentului, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori

acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432 din Codul de Procedură

Civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii probelor și

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de judecată.

Mai mult ca atît, Colegiul notează că, în esență, argumentarea expusă în

cererea de recurs este similară argumentării expuse în cererea de apel

suplimentară din 21 iunie 2016, asupra căreia instanța de apel s-a expus cu

suficientă claritate, circumstanță care evidențiază caracterul iluzoriu al

criticilor aduse de recurent.

Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii

a 2-a, Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu

provoacă o rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este

de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza

temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432

alin.(2), (3) și (4).

Abordarea recurentului în speță evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestuia

nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care

ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

4

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri,

caracter care nu poate fi evidențiat de cererea de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care

ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin.

(1) Cod Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Vladimir Spoială,

în interesele Inei Beradan.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Svetlana Filincova,

Judecători –

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

5