2rc-123/17 — stabilirea și încasarea remunerației pentru perioada de observație și a cheltuielilor aferente

2rc-123/17 — stabilirea și încasarea remunerației pentru perioada de observație și a cheltuielilor aferente (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: B. Bîrcă dosarul nr. 2rc-123/17

D E C I Z I E

15 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către administratorul provizoriu al Societății cu

Răspundere Limitată „Evaluare”, Cebotari Ana,

în pricina civilă la cererea introductivă a Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chișinău cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de Societatea cu

Răspundere Limitată „Evaluare”,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016, prin care a

fost respinsă cererea lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată „Evaluare”,

Cebotari Ana cu privire la încasarea remunerației pentru executarea funcției de

administrator provizoriu al Societății cu Răspundere Limitată „Evaluare” de la

administratorul/asociatul Butușneanu Vasile și asociatul Bivol Tatiana,

c o n s t a t ă:

La 02 decembrie 2015, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău a depus

cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL

„Evaluare”.

În motivarea cererii introductive a invocat că potrivit hotărârii Inspectoratului

Fiscal de Stat pe mun. Chișinău cu privire la executarea silită a obligației fiscale a

contribuabilului seria AH nr. 0104002 din 07 decembrie 2011, s-a dispus urmărirea

datoriei debitoare a contribuabilului SRL „Evaluare”, care la situația din 07

decembrie 2011 constituia 328 381 lei.

În scopul executării silite a hotărârii menționate la data de 23 aprilie 2014,

Direcția Administrare Fiscală Centru a Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.

Chișinău a citat SRL „Evaluare” în legătură cu restanța admisă față de Bugetul Public

Național și necesitatea stingerii acesteia în termeni restrânși, iar prin notificarea

prealabilă din 24 februarie 2014, SRL „Evaluare” a fost notificată despre existența

restanței față de Bugetul Public Național și intenția Direcției Administrare Fiscală

Centru a Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău de intentare a procesului de

insolvabilitate din cauza neachitării restanțelor existențe, însă restanțele SRL

„Evaluare” nu s-au micșorat, ci dimpotrivă sunt în creștere.

În drept, își întemeiază cerințele în baza art. art. 5, 9, 10, 12, 18, 19, 20, 21, 24,

63 alin. (1) din Legea insolvabilității.

Solicită, intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL „Evaluare”,

recunoașterea DAF Centru a IFS mun. Chișinău în calitate de creditori chirografar

față de SRL „Evaluare”, încasarea creanțelor fiscale, care la situația din 29 iulie 2015

constituie suma de 363 563,79 lei, scutirea de la plata taxei de stat și numirea în

calitatea de administrator pe Cebotari Ana.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2015 a fost admisă

spre examinare cererea introductivă depusă de IFS mun. Chișinău cu privire la

intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL „Evaluare”, iar în scopul

prevenirii modificării stării bunurilor au fost aplicate măsuri de asigurare față de

debitorul SRL „Evaluare”, fiind desemnată în calitate de administrator provizoriu,

Cebotari Ana, deținătoare a autorizației nr. 182 din 03 februarie 2015.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2016 a fost constată

insolvabilitatea SRL „Evaluare”, fiind dispusă inițierea procedurii simplificate a

falimentului și dizolvare a SRL „Evaluare” și desemnată în calitate de lichidator,

Cebotari Ana.

La 31 mai 2010, lichidatorul SRL „Evaluare” Cebotari Ana a depus cerere cu

privire la aprobarea și încasarea remunerației administratorului provizoriu din contul

administratorului și asociaților SRL „Evaluare”, Butușneanu Vasile și Bivol Tatiana.

În motivarea cererii a invocat că ținând cont de prevederile art. 25 alin. (6) din

Legea insolvabilității potrivit cărora cuantumul de remunerare a administratorului

provizoriu îl stabilește instanța de insolvabilitate în mărime fixă, pentru fiecare lună

de activitate efectiv lucrată și confirmată documentar, care nu poate fi mai mică de

coeficientul minim de multiplicare recomandat pentru stabilirea salariilor de funcție

ale conducătorilor, salariul administratorului provizoriu se calculează reieșind din:

coeficientul minim de multiplicare care conform Hotărârii Guvernului nr. 743 din 11

iunie 2002 este de 4, înmulțit cu salariul minim garantat care potrivit Hotărârii

Guvernului nr. 165 din 09 martie 2010 este 1 900 lei.

Astfel, indică că pentru perioada de activitate în calitate de administrator

provizoriu la SRL „Evaluare”, urmează să-i fie achitată o remunerație în sumă de

29 156,8 lei, inclusiv: pentru 20 de zile din luna decembrie 2015 - 6 688 lei, pentru

luna ianuarie 2016 - 7 600 lei, pentru luna februarie 2016 - 7 600 lei și pentru 22 zile

din luna martie 2016 - 7 268,8 lei.

Totodată, invocă necesitatea restituirii și a cheltuielilor suportate în perioada de

observare, pentru expedierea notificărilor și publicarea în monitorul oficial în sumă

de 2045 lei.

Solicită încasarea din contul administratorului și asociaților SRL „Evaluare”,

Butușneanu Vasile și Bivol Tatiana a remunerației administratorului provizoriu în

mărime de 29 156,8 lei și a cheltuielilor suportate în perioada de observare în mărime

de 2 05,85 lei.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016, cererea

lichidatorului SRL „Evaluare”, Cebotari Ana cu privire la încasarea remunerației

pentru executarea funcției de administrator provizoriu al SRL „Evaluare” de la

asociații Bivol Tatiana și Butușneanu Vasile a fost respinsă.

La 21 decembrie 2016, lichidatorul SRL „Evaluare” Cebotari Ana a declarat

recurs împotriva încheierii instanței de insolvabilitate solicitând admiterea recursului,

casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri prin care cererea cu privire

la aprobarea și încasarea remunerației administratorului provizoriu al SRL „Evaluare”

să fie admisă.

În motivarea recursului a invocat că instanța de judecată nu a examinat

documentele prezentate la materialele cauzei în ansamblu, axându-se doar pe

declarațiile intimaților Bivol Tatiana și Butușneanu Vasile, fără a da o apreciere justă

probelor dosarului.

Indică că instanța și-a motivat decizia reieșind doar din declarațiile intimaților

și a lăsat fără apreciere faptul că aceștia nu au probat în nici un mod pierderea

buletinelor de identitate, iar până în prezent nu s-au adresat organelor de drept pentru

a identifica persoanele ce au fondat SRL „Evaluare”.

Consideră recurentul că Butușneanu Vasile și Bivol Tatiana au cunoscut

despre SRL „Evaluare” din momentul fondării, au și semnat toate actele legate de

activitatea acestei întreprinderi, inclusiv la Camera Înregistrării de Stat și la Notar

unde au semnat procura de împuternicire a reprezentantului Cojocaru Tatiana.

Or, actele cauzei atestă că SRL „Evaluare” inițial a desfășurat activitatea, a fost

plătitoare de TVA, fiind înregistrată la Camera Înregistrării de Stat, iar ulterior Bivol

Tatiana și Butușneanu Vasile au semnat și eliberat o procură pe numele unei persoane

terțe pentru a le reprezenta interesele.

Astfel, insistă că Bivol Tatiana și Butușneanu Vasile nu au probat în nici un

mod faptul că nu sunt administrator și fondatori ai SRL „Evaluare”, iar în declarațiile

anexate la materialele cauzei și în explicațiile date în cadrul ședinței de judecată

aceștia au invocat că cunoșteau despre existență SRL „Evaluare” cu mult timp înainte

de a fi intentat procesul de insolvabilitate, însă nu au întreprins nici o măsură în acest

sens în scopul evitării răspunderii pe marginea acesteia sau identificării persoanelor

vinovate în fondarea întreprinderii respective.

Afirmă că din Actele de constituire a SRL „Evaluare” inclusiv din procesul-

verbal de fondare a întreprinderii, procura notarială, hotărârea privind înregistrarea

întreprinderii și statutul societății ce se conțin la materialele cauzei se vede cert că

fondatorii Butușneanu Vasile și Bivol Tatiana au semnat actele de fondare a

întreprinderii și au cunoscut despre existența acestei întreprinderi.

Conform art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității, hotărârile și încheierile

instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice

din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 21 decembrie 2016, în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și

a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Studiind recursul în raport cu materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

admite recursul, de a casa încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016

și de a restitui pricina spre rejudecare din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilității se judecă în

instanță conform normelor generale din prezentul cod, cu excepțiile și completările

stabilite de legislația insolvabilității.

Reglementări similare se regăsesc și în dispozițiile art. 1 alin. (4) al Legii

insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, potrivit cărora procesul de insolvabilitate se

desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale

prezentei legi.

După cum denotă din materialul probator, prin încheierea Curții de Apel

Chișinău din 04 decembrie 2015 a fost admisă spre examinare cererea introductivă

depusă de IFS mun. Chișinău cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față

de SRL „Evaluare”, iar în scopul prevenirii modificării stării bunurilor au fost

aplicate măsuri de asigurare față de debitorul SRL „Evaluare”, fiind desemnată în

calitate de administrator provizoriu Cebotari Ana (f.d. 2).

Ulterior, prin hotărârea Curții de Ape Chișinău din 30 martie 2016 s-a constatat

insolvabilitatea SRL „Evaluare” și s-a dispus inițierea procedurii simplificate a

falimentului și dizolvare a SRL „Evaluare” fiind desemnat în calitate de lichidator al

SRL „Evaluare”, Cebotari Ana (f.d. 5-6).

Este cert și faptul că la 31 mai 2016, Cebotari Ana s-a adresat cu o cerere în

instanța de insolvabilitate privind aprobarea și încasarea remunerației

administratorului provizoriu în mărime de 29 156,8 lei și cheltuielilor suportate în

perioada de observare în mărime de 2 045,85 lei din contul

administratorului/asociatului Butușneanu Vasile și asociatului Bivol Tatiana (f.d. 7).

Însă, prin încheierea din 07 decembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a respins

cererea lichidatorului SRL „Evaluare”, Cebotari Ana cu privire la stabilirea și

încasarea remunerației administratorului provizoriu și a cheltuielilor suportate în

perioada de observare, motivându-și soluția prin faptul că materialele cauzei confirmă

că Butușneanu Vasile și Bivol Tatiana nu au nici o legătură cu SRL „Evaluare”.

La fel, instanța de insolvabilitate a reținut că din declarațiile pretinșilor

asociați, rezultă că SRL „Evaluare” a fost înregistrată de persoane neidentificate în

baza actelor de identitate sustrase de la Butușneanu Vasile și Bivol Tatiana, iar

înscrisurile din dosar atestă că de aceste chestiuni, la cererea ultimilor se ocupă

organele de drept.

Instanța de recurs, însă, verificând concluziile instanței din încheierea recurată

în raport cu argumentele recursului, constată că încheierea instanței de insolvabilitate

este una nemotivată, iar soluția dată în sensul respingerii cererii lichidatorului SRL

„Evaluare”, Cebotari Ana cu privire la încasarea remunerației administratorului

provizoriu și cheltuielilor suportate în perioada de observare este incertă și nu are

putere de convingere.

În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reține prevederile art. 5 alin.

(5) lit. c) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, potrivit căreia una din

competențele principale ale instanței de insolvabilitate este desemnarea

administratorului provizoriu și fixarea remunerației.

Totodată, reieșind din prevederile art. 32 alin. (1), (2) și (4) al Legii

menționate, cheltuielile judiciare aferente perioadei de observare a debitorului privind

taxa de stat, remunerarea administratorului provizoriu, notificarea, convocarea

ședințelor și comunicarea actelor de procedură efectuate de administratorul

provizoriu se suportă din patrimoniul debitorului. În cazul în care în patrimoniul

debitorului nu există bunuri ori acestea sunt insuficiente pentru a se acoperi

cheltuielile procesului de insolvabilitate, remunerarea administratorului provizoriu și

acoperirea cheltuielilor efectuate de acesta în perioada de observare a debitorului le

suportă membrii organelor de conducere și asociații, acționarii sau membrii

debitorului, în mod solidar iar, modalitatea de repartizare a cheltuielilor judiciare și a

cheltuielilor de remunerare a administratorului provizoriu o stabilește instanța de

insolvabilitate într-o hotărâre sau încheiere emisă în urma examinării cauzei.

Iar, conform art. 25 alin. (5) lit. i) din aceeași Lege, principalele atribuții și

drepturi ale administratorului provizoriu în cadrul prezentei legi sunt primirea

remunerației și recuperarea cheltuielilor, confirmate de instanța de insolvabilitate,

suportate de administratorul provizoriu în activitatea sa.

În același timp, pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 165 din 09 martie 2010 cu

privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, stabilește că

începând cu 01 mai 2015, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se

stabilește în mărime de 1 900 lei pe lună sau 11,25 lei pe oră.

În conformitate cu Anexa nr. 4 a Hotărârii Guvernului cu privire la salarizarea

angajaților din unitățile cu autonomie financiară nr. 743 din 11 iunie 2002,

diapazonul coeficienților de multiplicare în cuantumul multiplu tarifar pentru

categoria I de calificare stabilit la întreprindere pentru conducătorii de unitate, variază

în intervalul de la 4 la 8.

Iar, potrivit art. 52 alin. (1) al Legii insolvabilității, cheltuielile procesului de

insolvabilitate includ cheltuielile de judecată și remunerația și cheltuielile

administratorului provizoriu, ale administratorului insolvabilității/lichidatorului, dacă

au fost prevăzute.

Analizând circumstanțele speței prin prisma normelor de drept invocate supra,

Colegiul conchide că instanța de insolvabilitate examinând cererea lichidatorului SRL

„Evaluare” Cebotari Ana cu privire a încasarea remunerației administratorului

provizoriu la adoptarea soluției a preluat doar argumentele lui Butușneanu Vasile și

Bivol Tatiana precum că le-au fost sustrase actele de identitate care au fost folosite de

persoane necunoscute la înregistrarea SRL „Evaluare”, menționând în acest sens că,

de chestiunile date se ocupă organele de drept, iar Butușneanu Vasile și Bivol Tatiana

nu au nici o legătură cu SRL „Evaluare”.

Instanța de recurs constată însă că soluția dată de instanța de insolvabilitate în

sensul enunțat este una pripită și derivă din examinarea superficială a împrejurărilor

ce permit constatarea, existenței sau lipsei temeiurilor de încasare din contul lui

Butușneanu Vasile și Bivol Tatiana în beneficiul lichidatorului Cebotari Ana a

remunerației pentru exercitarea funcției de administrator provizoriu al SRL

„Evaluare” și a cheltuielilor suportate în perioada de observație.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs va remarca că, instanța de

insolvabilitate invocând lipsa legăturii dintre Butușneanu Vasile și Bivol Tatiana și

SRL „Evaluare” care a fost înregistrată de persoane necunoscute în baza actelor de

identitate sustrase de la intimații, s-a axat doar pe explicațiile acestora, fără a elucida

pe deplin circumstanțele cauzei și fără a constata cu certitudine dacă Butușneanu

Vasile și Bivol Tatiana într-adevăr nu au cunoscut despre fondarea SRL „Evaluare” și

nu au participat la gestionarea societății respective.

Acest fapt se impune a fi clarificat și din considerentul că însuși Butușneanu

Vasile și Bivol Tatiana, prin referințele depuse la cererea lichidatorului SRL

„Evaluare” și înscrisurile anexate la acestea, au confirmat faptul cunoașterii despre

fondarea SRL „Evaluare” încă în perioada anilor 2000-2002, însă au sesizat instanțele

competente în vederea identificării persoanelor ce au falsificat actele de

constituire/înregistrare a SRL „Evaluare” doar de la 27 august 2016.

De altfel, de rând cu cele relatate instanța urma să verifice temeinicia

susținerilor a lui Butușneanu Vasile și Bivol Irina precum că nu au semnat personal

actele de constituire a SRL „Evaluare” la Camera Înregistrării de Stat, inclusiv și

procura eliberată Tatianei Cojocaru pentru reprezenta intereselor acestora, or probe în

acest sens la materialele cauzei lipsesc.

Totodată, se constată absolut neclară referirea instanței de insolvabilitate în

susținerea concluziei de respingere a cererea lichidatorului SRL „Evaluare” cu privire

la încasarea remunerației administratorului provizoriu, la faptul că de chestiunea

privind sustragerea documentelor de la Butușneanu Vasile și Bivol Tatiana, care

ulterior au fost folosite de persoane neidentificate pentru înregistrarea SRL

„Evaluare” se ocupă organele de drept.

Or, doar aflarea în procedura SUP a IPS Centru mun. Chișinău a materialelor

înregistrate pe faptul falsificarea actelor de înregistrare la Camera Înregistrării de Stat

a SRL „Evaluare” de către persoane necunoscute, din numele Tatianei Bivol, nu

atestă și lipsa raporturilor juridice între Butușneanu Vasile și Bivol Tatiana și SRL

„Evaluare” care a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat și a desfășurat

activitate, și respectiv, nu pot fi puse la baza respingerii cererii lichidatorului SRL

„Evaluare” de încasare a remunerației pentru perioada de observație, în condițiile în

care ultima insistă că a îndeplinit obligațiile administratorului provizoriu al SRL

„Evaluare” în corespundere cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie

2015 și a suportat cheltuieli aferente pentru perioada de observare.

Sub aspectul celor relatate, este cert că întru soluționarea chestiunii supuse

examinării, era necesar ca demersul administratorului provizoriu Cebotari Ana cu

privire la încasarea remunerației pentru activitatea desfășurată în calitate de

administrator provizoriu, să fi fost examinat conform cadrului legal relevant speței,

pe când încheierea instanței nu conține o argumentare clară din care ar rezulta

corectitudinea soluției la care s-a ajuns.

În aceste condiții este evident că instanța de judecată examinând pricina nu s-a

pronunțat asupra tuturor aspectelor juridice, nu a stabilit cu certitudine circumstanțele

importante întru soluționarea justă a cerințelor înaintate de lichidatorului SRL

„Evaluare”, Cebotari Ana, situație care duce la imposibilitatea instanței de recurs să

exercite controlul judiciar asupra soluției date și să verifice temeinicia și legalitatea

încheierii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Pe cale de consecință și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de

recurs ține să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse aprecierii.

Or, obligația de motivare a hotărârilor judecătorești se regăsește și în

jurisprudența constantă a Curții Europene pentru Drepturile Omului și își are izvorul

în dreptul oricărei părți în cadrul unei proceduri să prezinte judecătorului observațiile

și argumentele sale (CEDO, hotărârea Werner c. Austria din 24:11.1997), combinat

cu dreptul părților și că aceste observații și argumente să fie examinate în mod efectiv

(CEDO, hotărârea Van de Hurk c. Olanda din 19.04.1994), iar obligația de motivare a

hotărârilor este singurul mijloc prin care se poate verifica respectarea drepturilor

menționate anterior, ca piloni de bază ai dreptului la un proces echitabil.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, a

casa hotărârea primei instanțe și a remite pricina spre judecare în prima instanță.

La judecarea pricinii instanța de insolvabilitate urmează să țină cont de cele

menționate, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând

pricina, să emită o încheiere întemeiată și legală.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b) CPC al RM, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

decide:

Se admite recursul declarat de către lichidatorul Societății cu Răspundere

Limitată „Evaluare”, Cebotari Ana.

Se casează încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016, în

pricina civilă la cererea introductivă a Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău

cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de Societatea cu Răspundere

Limitată „Evaluare”, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva