2rh-16/17 — încasarea prejudiciului material și moral

2rh-16/17 — încasarea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Judecătoria Strășeni Dosarul nr. 2rh-16/17

Judecător: T. Andronic

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M. Ciugureanu, Gr. Dașchevici, E. Fistican

Instanța de recurs: I. Oprea, S. Moldovan, N. Craiu

ÎNCHEIERE

15 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Iuliana Oprea

Judecători Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu

examinînd cererea de revizuire depusă de către Drăguțan Pavel,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Untilă Valeriu

împotriva lui Drăguțan Pavel privind încasarea prejudiciului material și moral, și cererea

reconvențională înaintată de Drăguțan Pavel împotriva lui Untilă Valeriu privind încasarea

prejudiciului material în sumă de 500 lei și prejudiciul moral în sumă de 1500 lei,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 septembrie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 21 august 2014, Untilă Valeriu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva

lui Drăguțan Pavel privind încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 17.01.2012 Draguțan Pavel a depus

o plângere, prin care a fost învinuit de faptul precum că intenționat a dus caprele în vița

de vie ce-i aparține cu drept de proprietate că să pască lucerna și să distrugă vița de vie,

ulterior i-a mai sustras - 200 kg de struguri.

Afirmă reclamantul că, în baza plângerii înaintate de pârât a fost înregistrat

materialul nr.20123300027, iar la 30.01.2012 de către Procuratura Strășeni a fost adoptată

ordonanță de neîncepere a urmăririi penale, din motivul că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

Susține reclamantul că, o situație similară a fost când pîrîtul Draguțan Pavel,

neîntemeiat a făcut un denunț la 01.04.2012, precum că el a dat foc la furajele (finul)

consăteanului Slănină Andrei. Denunțul respectiv nu corespunde adevărului, deoarece la

06.04.2012, Procuratura Strășeni a emis ordonanța de neînceperea urmăririi penale,

motivând lipsa elementelor infracțiunii.

Notează reclamantul că la 12.04.2012, Procuratura Strășeni a fost emisă o

ordonanță de încetarea urmăririi penale, în urma plângerii neîntemeiate depuse de pârâul

Draguțan Pavel, care l-ar fi învinuit că iar fi sustras o curcă, o găină și doi cocoși.

Mai menționează Untilă Valeriu că, ulterior pîrîtul a înaintat la Judecătoria Strășeni

o acțiune civilă împotriva sa și a feciorului său Untilă Ion, prin care a solicitat încasarea

1

prejudiciului moral și material cauzat prin însușirea păsărilor și declararea incapacității

sale.

Concretizează reclamantul că prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 18.02.2013, a

fost admisă parțial acțiunea pîrîtului fiind dispus de a încasa din contul lui Unitlă Valeriu

și a feciorului său - Untilă Ion, în folosul pîrîtului suma de 1470 lei, iar prin hotărîrea

suplimentară a Judecătoriei Strășeni din 27.09.2013, au fost respinse pretențiile pîrîtului

privind declararea incapacității sale.

Menționează reclamantul Untilă Valeriu că, prin Decizia Curții de Apel Chișinău

din data de 12.2013 a fost admis apelului declarat de dînsul și feciorul său Untilă Ion, a

fost casată hotărîrea Judecători Strășeni din 18.02.2013 și a fost adoptată nouă hotărîre

prin care cererea de chemare judecată înaintată de Drăguțan Pavel a fost respinsă, iar

hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Strășeni din data de 27.09.2013 a fost menținută. Iar,

prin decizia Colegiului civil al Curții Supreme de Justiție din 30.042014 s-a dispus

încetarea procesului la cererea depusă de pîrît, privind declararea incapacității sale, cu

menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău data de 04.12.2013.

Consideră reclamantul că în urma acestor acțiuni de denigrare a sa din partea

pîrîtului Drăguțan Pavel, prin care de nenumărate ori a fost învinuit de săvîrșirea a diferitor

fapte lipsite de adevăr, a suportat incomodități și stresuri, care i-au agravat starea de

sănătate fiind nevoit să se adreseze frecvent la medic.

Solicită reclamantul Untilă Valeriu încasarea din contul lui Drăguțan Pavel

prejudiciul material în sumă de 7 700 lei, suportat pentru achitarea asistenței juridice la

examinarea cauzei civile înaintată de Drăguțan Pavel împotriva lui Untilă Valeriu și Untilă

Ion cu privire la încasarea prejudiciului moral și material, precum și a prejudiciul moral

în sumă de 7000 lei.

La 24.11.2014, Drăguțan Pavel a înaintat o cerere reconvențională împotriva lui

Untilă Valeriu solicitând încasarea prejudiciului material în sumă de 500 lei și a

prejudiciului moral în sumă de 1500 lei.

În motivarea acțiunii reconvenționale Draguțan Pavel a indicat că, prin ordonanța

de neîncepere a urmării penale din 02.02.2012 emisă de Procuratura Strășeni, s-a

constatat că la 30.09.2011, Untila Valeriu a sustras din vița de vie situată în satul Recea

r. Strășeni ce-i aparține cu drept de proprietate 200 kg de struguri de soiul „Lidia”.

Indică pârâtul - reclamant că, conform certificatului eliberat de întreprinderea

COOPCOLPROD a URECOO din or. Strășeni, prețul unui kg de struguri de soi de „Lidia”

la situați 30.09.2011 era prețul de 2 lei.

Solicită Draguțan Pavel încasarea din contul lui Untilă Valeriu în beneficiul său a

prejudiciului material în sumă de 500 lei și a sumei de 1 500 lei - cu titlu de prejudiciu

moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 26 februarie 2015, acțiunea inițială înaintată

de Untilă Valeriu a fost admisă integral, fiind dispusă încasarea din contul lui Draguțan

Pavel în beneficiu lui Untilă Valeriu a prejudiciului material în sumă de 7700 lei și

prejudiciul moral în sumă de 7000 lei, iar cererea reconvențională a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

2

Invocând ilegalitatea acestei hotărâri, la 16 martie 2015, Draguțan Pavel a declarat

apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Strășeni din 26 februarie

2015, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea inițială înaintată de către Untilă

Valeriu să fie respinsă ca fiind neîntemeiată, iar cererea reconvențională să fie admisă

integral în sensul declarat.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a constatat

și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în

fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, cît și au

fost încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016 s-a admis apelul declarat

de către Drăguțan Pavel, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Strășeni din 26 februarie

2015, în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 7000 lei din contul lui Drăguțan

Pavel în beneficiul lui Untilă Valeriu, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărârii

prin care cererea de chemare în judecată s-a respins, în rest, hotărârea Judecătoriei Strășeni

din 26 februarie 2015 s-a menținut.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că concluzia primei instanțe privind

necesitatea admiterii pretenției privind prejudiciul material și respingerii cererii

reconvenționale este justă, ea având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul

dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită conform

prevederilor art. 130 CPC, însă cerința înaintată de Untilă Valeriu privind încasarea

prejudiciul moral în mărime de 7000 lei din contului lui Drăguțan Pavel, instanța de apel

a constatat prin prisma art. 1422 alin. (1) CC că este neîntemeiată, menționând că legislația

în vigoare nu prevede recuperarea prejudiciului moral pentru circumstanțele invocate în

speța dată – cauzarea prejudiciul moral în urma examinării unei cauze în instanța de

judecată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Drăguțan Pavel a înaintat cerere de

recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea parțială a deciziei Curții de Apel

Chișinău din 16.03.2016 în partea încasării prejudiciului material în mărime de 7700 lei

ca fiind o sumă exagerată, admiterea integrală a cererii reconvenționale înaintate și anume

încasarea sumei de 500 lei pentru prejudiciul material cauzat și 1500 lei pentru prejudiciul

moral cauzat.

Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție din 07 septembrie 2016, recursul depus de către Drăguțan Pavel a fost

declarat inadmisibil.

Considerînd ilegală încheierea instanței de recurs, la 30 noiembrie 2016, Drăguțan

Pavel a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Completului Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din 07 septembrei

2016, solicitînd casarea încheierii supuse revizuirii cu remiterea pricinii spre rejudecare în

cadrul instanței de apel.

La 06 ianuarie 2017, Untila Valeriu și Untilă Ion au depus referință la cererea de

revizuire declarată de către Drăguțan Pavel, prin care a solicitat respingerea acestuia ca

fiind neîntemeiat.

3

Din textul cererii de revizuire, înaintate la 30 noiembrie 2016, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, constată că

revizuentul solicită revizuirea încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 septembrie

2016, invocînd temeiurile prevăzute la art. 449, lit. e) CPC.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 449, lit. e) CPC, revizuirea se declară în cazul în care, s-a

anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit

drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere.

Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că prin prisma art. 453, alin. (1),

lit. a) CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite

încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate

circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale

pentru relațiile în litigiu și de natură să influiențeze soluția adoptată.

Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt

definite cele conținute în art. 449 CPC și ele sunt indicate exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către

instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a

hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În același timp,

acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de

fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către

prima instanță a normelor de drept material și procesual, în limitele materialelor din dosar

și în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o

anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui

temei care caracterizează o altă situație.

Din textul cererii de revizuire, înaintate la 30 noiembrie 2016, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea

încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 septembrie 2016, invocînd ca temei lit. e) art.

449 CPC.

Astfel, potrivit art. 449 lit. e) CPC, revizuirea se declară în cazul în care, s-a anulat

ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept

temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere.

Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit.

e) CPC, este important ca circumstanță anularea ori modificarea unei hotărîri, sentințe

sau decizii a instanței judecătorești care a servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau

deciziei a căror revizuire se cere, prin confirmarea acestora în fața instanței.

La caz, Colegiul conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui

temei de revizuir, or, în prezenta speță, afirmațiile revizuientului invocate în cererea de

4

revizuire, nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 449 lit. e) CPC, deoarece nu

întrunesc condițiile impuse de legiuitor pentru admiterea ei.

La caz, Drăguțan Pavel nu invocat careva circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii,

ci supune unei aprecieri critice încheierea instanței de recurs, ceea ce nu poate constitui

temei de redeschidere a procesului.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit conchide că circumstanțele invocate de revizuent drept temei de

revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate

la art. 449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-arătate, urmează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărîri

judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar

retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului

stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

Prin prin prisma normei sus-enunțate, Completul colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuientul nu a

prezentat probe concludente și pertinente să aibă importanță esențială pentru justa

soluționare a cauzei civile prevăzute de art. 449 lit. e), or, cele indicate de către revizuient

au fost supuse cercetării și de către instanțele ierarhic inferioare.

Totodată, instanța de revizuire reține că reluarea procesului de judecată pentru o

nouă soluționare a cazului ar încălca principiul securității raporturilor juridice care

presupune respectul față de principiul lucrului judecat, adică principiul caracterului

irevocabil al hotărîrilor judecătorești care cere, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau

o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Este important, la caz, de remarcat că unul din elementele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între

altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanțele naționale într-o

manieră incompatibilă cu principiul securității juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c.

Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012).

Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul

lucrului judecat (res judecata).

Sub acest aspect, se va menționa și faptul că, admiterea cererii de revizuire în

împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității

raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ș.a), prin

urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În susținerea opiniei enunțate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei,

în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor

5

juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici

o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru

obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a

instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui

apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar

atunci cînd este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Față de cele ce preced și avînd în vedere că temeiurile invocate în cererea de

revizuire nu se încadrează prin prisma prevederilor art. 449 lit. e) CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Drăguțan

Pavel ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către Drăguțan

Pavel, împotriva încheierii Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 07 septembrie 2016, în cauza civilă intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Untilă Valeriu împotriva lui Drăguțan Pavel privind

încasarea prejudiciului material și moral, și cererea reconvențională înaintată de Drăguțan

Pavel împotriva lui Untilă Valeriu privind încasarea prejudiciului material în sumă de 500

lei și prejudiciul moral în sumă de 1500 lei.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele completului,

Iuliana Oprea

Judecători Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

6