2rh-16/17 — încasarea prejudiciului material și moral

Judecătoria Strășeni Dosarul nr. 2rh-16/17 Judecător: T. Andronic Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Ciugureanu, Gr. Dașchevici, E. Fistican Instanța de recurs: I. Oprea, S. Moldovan, N. Craiu ÎNCHEIERE 15 februarie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Iuliana Oprea Judecători Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu examinînd cererea de revizuire depusă de către Drăguțan Pavel, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Untilă Valeriu împotriva lui Drăguțan Pavel privind încasarea prejudiciului material și moral, și cererea reconvențională înaintată de Drăguțan Pavel împotriva lui Untilă Valeriu privind încasarea prejudiciului material în sumă de 500 lei și prejudiciul moral în sumă de 1500 lei, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 septembrie 2016, C O N S T A T Ă : La 21 august 2014, Untilă Valeriu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Drăguțan Pavel privind încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 17.01.2012 Draguțan Pavel a depus o plângere, prin care a fost învinuit de faptul precum că intenționat a dus caprele în vița de vie ce-i aparține cu drept de proprietate că să pască lucerna și să distrugă vița de vie, ulterior i-a mai sustras - 200 kg de struguri. Afirmă reclamantul că, în baza plângerii înaintate de pârât a fost înregistrat materialul nr.20123300027, iar la 30.01.2012 de către Procuratura Strășeni a fost adoptată ordonanță de neîncepere a urmăririi penale, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Susține reclamantul că, o situație similară a fost când pîrîtul Draguțan Pavel, neîntemeiat a făcut un denunț la 01.04.2012, precum că el a dat foc la furajele (finul) consăteanului Slănină Andrei.

Denunțul respectiv nu corespunde adevărului, deoarece la 06.04.2012, Procuratura Strășeni a emis ordonanța de neînceperea urmăririi penale, motivând lipsa elementelor infracțiunii. Notează reclamantul că la 12.04.2012, Procuratura Strășeni a fost emisă o ordonanță de încetarea urmăririi penale, în urma plângerii neîntemeiate depuse de pârâul Draguțan Pavel, care l-ar fi învinuit că iar fi sustras o curcă, o găină și doi cocoși. Mai menționează Untilă Valeriu că, ulterior pîrîtul a înaintat la Judecătoria Strășeni o acțiune civilă împotriva sa și a feciorului său Untilă Ion, prin care a solicitat încasarea 1 prejudiciului moral și material cauzat prin însușirea păsărilor și declararea incapacității sale.

Concretizează reclamantul că prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 18.02.2013, a fost admisă parțial acțiunea pîrîtului fiind dispus de a încasa din contul lui Unitlă Valeriu și a feciorului său - Untilă Ion, în folosul pîrîtului suma de 1470 lei, iar prin hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Strășeni din 27.09.2013, au fost respinse pretențiile pîrîtului privind declararea incapacității sale. Menționează reclamantul Untilă Valeriu că, prin Decizia Curții de Apel Chișinău din data de 12.2013 a fost admis apelului declarat de dînsul și feciorul său Untilă Ion, a fost casată hotărîrea Judecători Strășeni din 18.02.2013 și a fost adoptată nouă hotărîre prin care cererea de chemare judecată înaintată de Drăguțan Pavel a fost respinsă, iar hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Strășeni din data de 27.09.2013 a fost menținută.

Iar, prin decizia Colegiului civil al Curții Supreme de Justiție din 30.042014 s-a dispus încetarea procesului la cererea depusă de pîrît, privind declararea incapacității sale, cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău data de 04.12.2013. Consideră reclamantul că în urma acestor acțiuni de denigrare a sa din partea pîrîtului Drăguțan Pavel, prin care de nenumărate ori a fost învinuit de săvîrșirea a diferitor fapte lipsite de adevăr, a suportat incomodități și stresuri, care i-au agravat starea de sănătate fiind nevoit să se adreseze frecvent la medic. Solicită reclamantul Untilă Valeriu încasarea din contul lui Drăguțan Pavel prejudiciul material în sumă de 7 700 lei, suportat pentru achitarea asistenței juridice la examinarea cauzei civile înaintată de Drăguțan Pavel împotriva lui Untilă Valeriu și Untilă Ion cu privire la încasarea prejudiciului moral și material, precum și a prejudiciul moral în sumă de 7000 lei.

La 24.11.2014, Drăguțan Pavel a înaintat o cerere reconvențională împotriva lui Untilă Valeriu solicitând încasarea prejudiciului material în sumă de 500 lei și a prejudiciului moral în sumă de 1500 lei. În motivarea acțiunii reconvenționale Draguțan Pavel a indicat că, prin ordonanța de neîncepere a urmării penale din 02.02.2012 emisă de Procuratura Strășeni, s-a constatat că la 30.09.2011, Untila Valeriu a sustras din vița de vie situată în satul Recea r. Strășeni ce-i aparține cu drept de proprietate 200 kg de struguri de soiul „Lidia”. Indică pârâtul - reclamant că, conform certificatului eliberat de întreprinderea COOPCOLPROD a URECOO din or. Strășeni, prețul unui kg de struguri de soi de „Lidia” la situați 30.09.2011 era prețul de 2 lei.

Solicită Draguțan Pavel încasarea din contul lui Untilă Valeriu în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 500 lei și a sumei de 1 500 lei - cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 26 februarie 2015, acțiunea inițială înaintată de Untilă Valeriu a fost admisă integral, fiind dispusă încasarea din contul lui Draguțan Pavel în beneficiu lui Untilă Valeriu a prejudiciului material în sumă de 7700 lei și prejudiciul moral în sumă de 7000 lei, iar cererea reconvențională a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. 2 Invocând ilegalitatea acestei hotărâri, la 16 martie 2015, Draguțan Pavel a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Strășeni din 26 februarie 2015, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea inițială înaintată de către Untilă Valeriu să fie respinsă ca fiind neîntemeiată, iar cererea reconvențională să fie admisă integral în sensul declarat.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016 s-a admis apelul declarat de către Drăguțan Pavel, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Strășeni din 26 februarie 2015, în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 7000 lei din contul lui Drăguțan Pavel în beneficiul lui Untilă Valeriu, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărârii prin care cererea de chemare în judecată s-a respins, în rest, hotărârea Judecătoriei Strășeni din 26 februarie 2015 s-a menținut.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că concluzia primei instanțe privind necesitatea admiterii pretenției privind prejudiciul material și respingerii cererii reconvenționale este justă, ea având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită conform prevederilor art. 130 CPC, însă cerința înaintată de Untilă Valeriu privind încasarea prejudiciul moral în mărime de 7000 lei din contului lui Drăguțan Pavel, instanța de apel a constatat prin prisma art. 1422 alin. (1) CC că este neîntemeiată, menționând că legislația în vigoare nu prevede recuperarea prejudiciului moral pentru circumstanțele invocate în speța dată – cauzarea prejudiciul moral în urma examinării unei cauze în instanța de judecată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Drăguțan Pavel a înaintat cerere de recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea parțială a deciziei Curții de Apel Chișinău din 16.03.2016 în partea încasării prejudiciului material în mărime de 7700 lei ca fiind o sumă exagerată, admiterea integrală a cererii reconvenționale înaintate și anume încasarea sumei de 500 lei pentru prejudiciul material cauzat și 1500 lei pentru prejudiciul moral cauzat. Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din 07 septembrie 2016, recursul depus de către Drăguțan Pavel a fost declarat inadmisibil.

Considerînd ilegală încheierea instanței de recurs, la 30 noiembrie 2016, Drăguțan Pavel a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din 07 septembrei 2016, solicitînd casarea încheierii supuse revizuirii cu remiterea pricinii spre rejudecare în cadrul instanței de apel. La 06 ianuarie 2017, Untila Valeriu și Untilă Ion au depus referință la cererea de revizuire declarată de către Drăguțan Pavel, prin care a solicitat respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat. 3 Din textul cererii de revizuire, înaintate la 30 noiembrie 2016, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, constată că revizuentul solicită revizuirea încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 septembrie 2016, invocînd temeiurile prevăzute la art. 449, lit. e) CPC.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 449, lit. e) CPC, revizuirea se declară în cazul în care, s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere. Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că prin prisma art. 453, alin. (1), lit. a) CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influiențeze soluția adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conținute în art. 449 CPC și ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerințe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către prima instanță a normelor de drept material și procesual, în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație. Din textul cererii de revizuire, înaintate la 30 noiembrie 2016, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 septembrie 2016, invocînd ca temei lit. e) art. 449 CPC.

Astfel, potrivit art. 449 lit. e) CPC, revizuirea se declară în cazul în care, s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere. Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. e) CPC, este important ca circumstanță anularea ori modificarea unei hotărîri, sentințe sau decizii a instanței judecătorești care a servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere, prin confirmarea acestora în fața instanței. La caz, Colegiul conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuir, or, în prezenta speță, afirmațiile revizuientului invocate în cererea de 4 revizuire, nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 449 lit. e) CPC, deoarece nu întrunesc condițiile impuse de legiuitor pentru admiterea ei.

La caz, Drăguțan Pavel nu invocat careva circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, ci supune unei aprecieri critice încheierea instanței de recurs, ceea ce nu poate constitui temei de redeschidere a procesului. În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit conchide că circumstanțele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. În conformitate cu art. 451, alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-arătate, urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărîri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Prin prin prisma normei sus-enunțate, Completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuientul nu a prezentat probe concludente și pertinente să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile prevăzute de art. 449 lit. e), or, cele indicate de către revizuient au fost supuse cercetării și de către instanțele ierarhic inferioare.

Totodată, instanța de revizuire reține că reluarea procesului de judecată pentru o nouă soluționare a cazului ar încălca principiul securității raporturilor juridice care presupune respectul față de principiul lucrului judecat, adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești care cere, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Este important, la caz, de remarcat că unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanțele naționale într-o manieră incompatibilă cu principiul securității juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012). Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat (res judecata).

Sub acest aspect, se va menționa și faptul că, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ș.a), prin urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. În susținerea opiniei enunțate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor 5 juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Față de cele ce preced și avînd în vedere că temeiurile invocate în cererea de revizuire nu se încadrează prin prisma prevederilor art. 449 lit. e) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Drăguțan Pavel ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către Drăguțan Pavel, împotriva încheierii Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din 07 septembrie 2016, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Untilă Valeriu împotriva lui Drăguțan Pavel privind încasarea prejudiciului material și moral, și cererea reconvențională înaintată de Drăguțan Pavel împotriva lui Untilă Valeriu privind încasarea prejudiciului material în sumă de 500 lei și prejudiciul moral în sumă de 1500 lei.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele completului, Iuliana Oprea Judecători Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu 6