2ra-441/21 — încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-441/2021 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Gh. Stratulat) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, V. Cotorobai, L. Pruteanu) Î N C H E I E R E 31 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Pavel Mudrea, reprezentat de avocatul Vasile Țurcan și de Ministerul Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pavel Mudrea împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 27 mai 2018, Pavel Mudrea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la compensarea prejudiciului material în sumă de 388 948,00 de lei, suportat în urma pierderii productivității de lapte a animalelor de la ferma la care activa, a sumei de 78 174,47 de lei, în calitate de prejudiciu material suportat ca urmare a pierderii a 53 de ovine, a sumei de 150 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 15 000 de lei ca prejudiciu material suportat pentru acordarea asistenței juridice.

În motivarea acțiunii a indicat că la 27 mai 2017, organul de urmărire penală al MAI, a pornit o cauză penală în baza art. 165, alin. (2), lit. d) Cod penal - trafic de ființe umane. În temeiul respectivei cauze penale, în dimineața zilei de 30 mai 2017, în gospodăria lui Sergiu Mudrea și Luciei Mudrea, din satul Seliște, raionul Orhei, pe neașteptate și forțat au pătruns mai mulți colaboratori de poliție și inițial i-au imobilizat, iar mai apoi i-au reținut pe Sergiu Mudrea și pe fiul matur de 22 de ani –Pavel Mudrea, fiind bănuiți de faptul că la ferma lor de animale țin persoane în condiții de sclavie. A specificat că, ulterior, au fost efectuate mai multe acțiuni procesuale, inclusiv percheziții.

La sfârșitul zilei ambii au fost escortați la Chișinău și plasați în Izolatorul de Detenție Preventivă al Direcției de Poliție, fiind ridicat și automobilul de model Mercedes Sprinter 312 D, cu nr. de înmatriculare XXXXX. Reclamantul a afirmat că la 01 iunie 2017, Pavel Mudrea și tatăl său au fost puși sub învinuire. La finele aceleiași zile au fost aduși cu cătușele în fața unui 1 judecător , fiindu-le aplicată măsura preventivă sub formă de arest pe un termen de 30 de zile. A mai menționat că la 08 iunie 2017, a înaintat judecătorului de instrucție 2 cereri distincte, privind revocarea măsurii de constrângere aplicată. Prin încheierea din 27 iunie 2017, cererile de revocare au fost admise, măsura de constrângere și restricțiile fiind anulate integral.

Astfel, împreună cu tatăl său, timp de 3 zile, s-au aflat în detenție, ca persoane reținute, 26 de zile - în arest la domiciliu, iar în total 29 de zile, fiind lipsiți de dreptul la libertate și de alte drepturi, în așa condiții fiind lipsiți de posibilitatea de a administra afacerile, apriori - ferma lor de animale, care se află într-o locație la o distanță de aproximativ 5-6 km de sat și de domiciliul lor. A relatat că în perioada aflării sub urmărire penală, a înaintat procurorului o cerere, prin care a solicitat încetarea urmăririi penale pe faptul lipsei componenței de infracțiune, procurorul de caz, respingând cererea respectivă prin ordonanța din 20 iunie 2017. Reclamantul a mai indicat că la 30 iunie 2017, a fost emisă Ordonanța prin care a fost scos de sub urmărire penală din lipsa componenței infracțiunii în acțiunile acestuia.

Totodată, a afirmat că a suportat un prejudiciu material și moral considerabil, care a decurs din activitatea de la ferma de animale. Cu referire la prejudiciul cauzat a menționat că acesta se justifică prin faptul că reclamantul este o persoană de 22 de ani, care locuiește împreună cu familia, compusă din mama, tata, fratele minor de 14 ani și sora de 7 ani. Personal este implicat în activitatea pe care o practică părinții și anume cea de deținere a unei ferme. În ferma dată aceștia cresc bovine, porcine și un număr redus de ovine și caprine, procurate din sursele financiare proprii. A mai specificat că Pavel Mudrea din sursele financiare proprii a procurat două terenuri agricole cu o suprafață de 8,38 ha, mai multe ovine și caprine cât și un automobil Mercedes Sprinter 312, pe care îl utiliza în activitatea menționată.

A accentuat că s-a implicat în această activitate în calitate de persoană fizică. Pentru a lărgi și dezvolta ferma de animale și anume - turma de ovine și caprine, de câteva ori a plecat provizoriu la muncă în Franța, iar la întoarcere a procurat ovine și caprine din banii câștigați. Ultima deplasare a fost în perioada de toamnă a anului 2016 - aprilie 2017. În perioada respectivă Pavel Mudrea a insistat și a devenit protagonistul Programului Oficiului Francez pentru imigrare și integrare. A susținut că la 11 aprilie 2017, acesta s-a întors acasă și a investit sumele de bani câștigate în activitatea de creștere a animalelor, fiind și în așteptarea grantului menționat. Prin intermediul Organizației obștești „Solidaritate”, ca persoană fizică a primit un grant de la statul francez în suma de 118 003,71 lei și a procurat 80 de ovine, prețul minimal al uneia fiind de 1 474,99 de lei.

La data menționată ferma număra: 238 de ovine, din care 213 erau mulgătoare; 119 caprine, din care 88 erau mulgătoare; 7 bovine, toate fiind mulgătoare; 17 porcine, din care 5 erau scroafe de bază. A relatat că confirmarea faptului de deținea ferma de animale se denotă și prin Decizia Direcției Raionale pentru Siguranța în Alimentație Orhei. De asemenea, a indicat că atribuțiile lui Sergiu Mudrea și a lui Pavel Mudrea nu erau determinate strict, ambii participând la diverse operațiuni, cum ar fi: mulsul animalelor, îngrijirea porcinelor, pregătirea producției animaliere finite etc. 2 În urma celor expuse a susținut că fără participarea unuia dintre ei la menținerea în normalitate a fermei era posibilă, dar mai dificil, însă fără ambii menținerea în normalitate a fermei devenea practic imposibilă.

Reclamantul a remarcat că nu era încadrat în altă activitate, activitatea de bază, fiind creșterea ovinelor și caprinelor, care era și unica sursă de venit. De altfel, a susținut că din cei 3 îngrijitori care au fost audiați în cadrul cauzei penale, 2 au declarat că au fost satisfăcuți de condițiile de trai oferite. A mai afirmat că din cauza celor menționate, îngrijitorii fiind stresați și intimidați de organul de urmărire penală, la 30 mai 2017 și-au sistat activitatea. În condițiile relatate, ferma rămânând fără îngrijitori, aceasta fiind luată sub supraveghere de fiul minor de 14 ani, care a putut doar sa asigure supraviețuirea animalelor. În modalitatea celor relatate mai sus, timp de o săptămână animalele nu au fost îngrijite, cele care necesitau a fi mulse nu au fost, fapt, care s-a soldat cu consecințe grave, îmbolnăvindu-se de „mastită”.

Cu mare greu, Sergiu Mudrea, fiind în stare de arest la domiciliu, a reușit să angajeze o persoană, care să asigure o minimă îngrijire a animalelor. Totodată a afirmat că la 1 iulie 2017 turma număra 304 capete, cu 53 mai puțin, motivul dispariției, fiind necunoscut. A relatat că în scopul determinării prejudiciului material cauzat, Sergiu Mudrea a sesizat DRSA, care a organizat o comisie ce a constat că prejudiciul material cauzat în urma neîngrijirii animalelor a constituit suma de 340 480 de lei. Astfel, reclamantul a sesizat Institutul Științifico-practic de Biotehnologie în Zootehnie și Medicină Veterinară din satul Maximovca, instituție unică de un astfel de profil în Republica Moldova, solicitând crearea unei comisii pentru constatarea prejudiciului cauzat.

Prin actul emis la 27 noiembrie 2017, comisia creată a evaluat prejudiciul material compus din pierderea productivității de lapte de la ovine și caprine în sumă de 237 748 de lei, de la bovine în sumă de 151 200 de lei, iar în total venitul ratat a constituit suma de 388 948,00 de lei. Reclamantul a mai afirmat că prin cadrul programului OFII, la 12 octombrie 2017, a primit un grant în sumă de 118 003,71 lei, cu care a procurat 80 de ovine, prețul minim al uneia fiind de 1 474,99 de lei. Astfel prejudiciul material cauzat de pierderea celor 53 de ovine constituind 78 174,47 de lei. Totodată, ca rezultat al inițierii procesului penal cât și a celui civil, reclamantul a afirmat că a avut de suportat și un prejudiciu material în formă de cheltuieli pentru asistență juridică în suma totală de 15 000 de lei.

A mai indicat că urmare a procesului penal ilicit i-a fost cauzat un prejudiciu moral grav, iar indiferent de suma achitată în acest sens nu va șterge din memoria acestuia suferințele îndurate. De altfel, a menționat că în urma comportamentului organului de urmărire penală și a informațiilor tendențioase și false, distribuite în acest sens pe rețelele de socializare, întreaga familie Mudrea a fost afectată. Prin hotărârea din 31 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea s-a admis parțial. S-a încasat de la stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Pavel Mudrea valoarea prejudiciului moral în sumă de 50000 de lei. S-a încasat de la stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Pavel Mudrea costul cheltuielilor de asistență juridică, suportate la examinarea cauzei penale, în sumă de 8 000 de lei.

În partea pretenției lui Pavel 3 Mudrea împotriva Ministerului Justiției cu privire la încasarea prejudiciului material, suportat ca urmare a pierderii productivității de lapte a animalelor, pierderii de ovine, încasarea cheltuielilor de asistență juridică, cererea de chemare în judecată, s-a respins ca neîntemeiată. Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 6 noiembrie 2019, Ministerul Justiției a depus cerere de apel, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

La fel, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe la 21 noiembrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Pavel Mudrea, reprezentat de avocatul Vasile Țurcan, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 31 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, modificarea hotărârii în partea ce se referă la prejudiciul material în sumă de 388 948 de lei, cauzat de îmbolnăvirea și pierderea productivității animalelor producătoare de lapte, în partea ce se referă la prejudiciul material în formă de cheltuieli pentru asistența juridică în sumă de 15 000 de lei, suportat de acesta în procesul penal, și în partea ce se referă la cuantumul prejudiciului moral în sumă de 150 000 de lei, cu încasarea din bugetul statului în beneficiul lui a acestor sume.

La 10 septembrie 2020, Procuratura Generală a depus cerere de alăturare la apelul înaintat de Ministerul Justiției, solicitând admiterea cererii de alăturare la apel, admiterea cererii de apel a Ministerului Justiției, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii lui Pavel Mudrea. Prin decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Ministerul Justiției și cererea de alăturare la apel a Procuraturii Generale. S-a admis apelul declarat de Pavel Mudrea, reprezentat de avocatul Vasile Țurcan. S-a modificat hotărârea din 31 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea încasării prejudiciului material constituit din plata pentru asistență juridică în cadrul procesului penal, prin majorarea sumei încasate de la 8 000 de lei la 15 000 de lei.

În rest, hotărârea din 31 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a menținut fără modificări. Pentru a decide astfel, Colegiul a conchis că instanța de fond, fiind investită cu judecarea cauzei, corect a ajuns la concluzia privind temeinicia acțiunii în partea încasării de la stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Pavel Mudrea valoarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 de lei și costul cheltuielilor de asistență juridică, suportate la examinarea cauzei penale, însă, instanța de apel a considerat necesar de a modifica cuantumul sumei încasate în partea încasării prejudiciului material constituit din plata pentru asistență juridică în cadrul procesului penal, prin majorarea sumei încasate de la 8 000 de lei la 15 000 de lei.

În contextul pretențiilor deduse judecării, Colegiul a reținut că acțiunea civilă a fost inițiată în temeiul Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Prin prisma art. 1, 2, 3 alin. (1), 6 lit. a) a Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, art. 23 alin. (3), 524 Cod de procedură penală, instanța de apel a specificat că se instituie obligația generală a statului de a repara persoanelor fizice prejudiciul material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Colegiul a menționat faptul că prima instanță just a conchis asupra faptului că în speța dedusă judecății caracterul ilicit și nejustificat al acțiunilor organului de 4 urmărire penală s-a constatat cu certitudine și s-a materializat prin reținerea lui Pavel Mudrea, efectuarea percheziției corporale și plasarea acestuia în izolatorul de detenție preventivă al Inspectoratului General de Poliție mun.

Chișinău cu întocmirea procesului-verbal de reținere din 30 mai 2017, prin ordonanță de punere sub învinuire a lui Pavel Mudrea din 30 mai 2017, fiindu-i incriminată comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b, d) din Cod penal, precum și prin aplicarea față de învinuitul Pavel Mudrea a măsurii preventive sub formă de arestare la domiciliu pe un termen de 30 de zile, motiv din care acțiunea lui Pavel Mudrea se încadrează în condițiile articolului 3 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998. Or, legiuitorul a prevăzut în legislația națională ca drept consecință a reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu și efectuării ilegale a percheziției, este atribuirea calității caracterului reparabil al prejudiciului material și moral cauzat, or prin prisma prevederilor legale citate s-a constatat legătura cauzală între argumentele menționate.

Reținând prevederile art. 53 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, art. 5 alin. (1), 6, 10, 11 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, Colegiul a considerat întemeiată aprecierea primei instanțe cu referire la prejudiciul moral, care la adoptarea hotărârii s-a condus în strictă conformitate de circumstanțele cazuistice, și anume de faptul că Pavel Mudrea, reținând că acțiunile ilicite au fost săvârșite în raport cu activitate de întreprinzător a acestuia, realizată împreună cu membrii familiei; despre acțiunile OUP, fiind comunicat public, prin intermediul mass-media.

Pe această cale alegațiile Ministerul Justiției și a alăturatului la apel Procuratura Generală, referitor la mărimea prejudiciului moral nu au fost reținute de instanța de apel, întrucât prima instanță la evaluarea prejudiciului moral a luat în considerare suferințele lui Pavel Mudrea în raport cu prevederile pertinente ale art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală, instanța de judecată statuând în echitate, printr-o apreciere complexă a materialului probator și evaluare adecvată a daunelor morale compensatoare, având în vedere, în principal, criteriile referitoare la consecințele suferite pe plan psihic, gravitatea și caracterul acestora, sentimentul de afectare a personalității morale și altele, constatând cu certitudine că lui Pavel Mudrea i-au fost cauzate suferințe psihice în timpul aflării lui sub urmărirea penală cu statut de bănuit și învinuit pe perioada respectivă, reținerii ilegale și aplicării ilegale a măsurii preventive sub formă de arestare la domiciliu pe un termen de 30 zile, precum și statutul social al ultimului.

Totodată, referitor la pretenția privind compensarea prejudiciului material în sumă de 388 948,00 de lei suportat ca urmare a pierderii productivității de lapte a animalelor și a sumei de 78 174,47 de lei suportate ca urmare a pierderii a 53 de ovine, Colegiul o considerat-o ca fiind neîntemeiată. Mai mult, aceasta în esență fiind neprobată, or probele administrate la materialele dosarului, nu pot determina concluzii contrare. La fel, referitor la solicitarea prejudiciului material în sumă de 78 174,47 de lei, suportate ca urmare a pierderii a 53 de ovine instanța de fond just a menționat că suma în cauză este una nejustificată în coraport cu materialul probator prezentat în confirmarea pretenției date.

Confirmare a poziției instanței este și extrasul de la Direcția Raională pentru Siguranța Alimentelor Orhei din 02 iunie 2017, prin care se confirmă că Serghei Mudrea și Pavel Mudrea dețin 238 ovine, iar prin certificatul din 30 septembrie 2017 eliberat de către Primăria comunei Seliște, 5 raionul Orhei se confirmă faptul că Serghei deține Mudrea 330 unități de ovine, informații care se contrazic. De altfel, dând apreciere Extrasului de la Direcția Raională pentru Siguranța Alimentelor Orhei din 2 iunie 2017, prezentat de către reclamant, instanța de judecată a considerat că ultimul urmează a fi raportat la înscrisuri, în calitate de mijloc de probă, înscris care, privit individual, nu este în măsura să stabilească careva raționamente suficient probante.

Mai mult, s-a menționat faptul că în calitate de act ce confirmă pretențiile invocate de către Pavel Mudrea este și actul întocmit de către Comisia efectuată de către Consiliul Raional Orhei, act a cărui autenticitate nu poate fi confirmată, deoarece este un act a cărui concluzii nu se află în coroborare cu celelalte probe invocate de către reclamant în temeiul cărora își întemeiază prezenta cerere, constatându-se că în actul la care se face referire nu conține data și locul întocmirii. Calculele care sunt efectuate în act nu au la bază sau cel puțin nu s-a făcut trimitere la o metodologie folosită în cazuri analogice. La 1 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Pavel Mudrea, reprezentat de avocatul Vasile Țurcan, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii acțiunii cu adoptarea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii în sensul declarat.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate. Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței. La 9 februarie 2021, Ministerul Justiției a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea admiterii pretențiilor din acțiune cu adoptarea în această parte a unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate. Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței. În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 27 octombrie 2020 și a expediat-o participanților la proces la 11 decembrie 2020 (f.d. 229, Vol. I), or, la materialele cauzei lipsind dovada de recepționare a acesteia de către participanții la proces. Astfel, recursurile declarate la 1 februarie 2021 și la 9 februarie 2021, sunt în termen. 6 În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 11 februarie 2021 instanța de recurs a comunicat intimaților recursurile, informând despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 31, Vol. II). Astfel, la 4 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Pavel Mudrea, reprezentat de avocatul Vasile Țurcan, a depus referință la recursul declarat de Ministerul Justiției, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a acestuia. Examinând temeiurile recursurilor declarate de Pavel Mudrea, reprezentat de avocatul Vasile Țurcan și de Ministerul Justiție, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile ca inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Pavel Mudrea, reprezentat de avocatul Vasile Țurcan și de Ministerul Justiție, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. 7 În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursurile declarate de Pavel Mudrea, reprezentat de avocatul Vasile Țurcan și de Ministerul Justiție, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Pavel Mudrea, reprezentat de avocatul Vasile Țurcan și de Ministerul Justiție, împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat 8