2rc-69/17 — procesul de insolvabilitate

Curtea de Apel Bălți Dosarul nr. 2rc-69/17

Judecător: D.Corolevschi

D E C I Z I E

15 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței Ala Cobăneanu

Judecători Ion Druță, Iuliana Oprea

examinând recursul declarat de reprezentantul debitorului Societatea cu

Răspundere Limitată „Iuganord Grup”, avocatul Ceban Vasile, în cauza privind

derularea procedurii de faliment față de Societatea cu Răspundere Limitată

„Iuganord Grup”,

împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2016, prin care s-a

respins demersul de transmitere către procuror a contractelor pentru constatarea

infracțiunilor,

CONSTATĂ:

La 08.10.2015, SRL „Iuganord Grup” a înaintat în instanța de insolvabilitate

cerere introductivă, prin care a solicitat intentarea procesului de insolvabilitate față

de sine.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 12 octombrie 2015, s-a admis spre

examinare cererea introductivă depusă către SRL „Iuganord Grup” privind intentarea

procesului de insolvabilitate în privința sa.

Prin hotărârea Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2015, s-a constatat

insolvabilitatea SRL „Iuganord Grup” cu intentarea procedurii simplificate a

falimentului și de dizolvare a debitorului, iar în funcție de lichidator al SRL

„Iuganord Grup” a fost desemnat Magnet Victor, deținătorul autorizației nr.149 din

19.01.2015; a fost dispusă notificarea creditorilor să depună cererile de validare a

creanțelor până la 29.01.2016.

La 10.10.2016, reprezentantul debitorului SRL „Iuganord Grup”, avocatul

Ceban Vasile, a înaintat instanței de insolvabilitate un demers privind transmiterea

către procuror a contractelor nr. 113 din 20.03.2007 și nr. 785 din 10.09.2007 pentru

constatarea infracțiunilor și pornirea urmăririi penale în privința reprezentanților BC

„Moldindconbank” SA.

În motivarea demersului, solicitantul a invocat că, în temeiul art. 227 alin. (3)

CPC, contractele menționate urmează a fi transmise procurorului, deoarece

falsificarea lor se vede cu ochiul liber fără a avea nevoie de o expertiză în acest caz.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2016, a fost respins ca

nefondat demersul reprezentantului debitorului SRL „Iuganord Grup”, Ceban Vasile,

privind transmiterea către procuror a contractelor nr. 113 din 20.03.2007 și nr. 785

din 10.09.2007 pentru constatarea infracțiunilor și pornirea urmăririi penale în

privința reprezentanților BC „Moldindconbank” SA.

În motivarea încheierii, instanța de insolvabilitate a invocat prevederile art. 5

alin. (3) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, art. 118 alin. (1), 121, 148

1

alin. (1) și 227 alin. (3) CPC, menționând că în speță nu sunt aplicabile prevederile

art. 227 alin. (3) CPC, deoarece falsificarea semnăturilor actelor se demonstrează

conform unei expertize grafoscopice care necesită cunoștințe speciale.

Considerând ilegală încheierea instanței de insolvabilitate, la 10.11.2016,

reprezentantul debitorului SRL „Iuganord Grup”, avocatul Ceban Vasile, a contestat-

o cu recurs preventiv, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii

Curții de Apel Bălți din 10.10.2016 și emiterea unei noi încheieri de admitere a

contestațiilor privind excluderea BC „Moldindconbank” SA din lista creditorilor.

În motivarea recursului, recurentul a invocat ilegalitatea încheierii recurate,

menționând că instanța de insolvabilitate a examinat cauza superficial, unilateral și

neobiectiv, cu interpretarea ilegală a legii materiale în defavoarea recurentului.

Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în

termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor

anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Însă, deși CPC prevede un termen de 3 luni pentru examinarea recursului

împotriva încheierii, urmează a fi aplicate prevederile art. 8 alin. (3) din Legea

insolvabilității, recursul examinându-se în termen de 60 de zile (2 luni) de la

înregistrarea dosarului în instanța de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu cererea de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ consideră că recursul declarat de

reprezentantul debitorului SRL „Iuganord Grup”, avocatul Ceban Vasile, este depus

în afara termenului de atac și urmează a fi respins ca tardiv, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă și să mențină încheierea.

Potrivit art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii

este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Potrivit art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, hotărârile

și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile

calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta

lege.

În același timp, intervalul de timp stabilit de lege în cadrul căruia părțile sunt în

drept să declare recurs este de 15 zile din momentul pronunțării încheierii sau

primirii încheierii integrale. Acest termen poate fi restabilit printr-o încheiere, cu

examinarea recursului în fond, dacă persoanele îndreptățite solicită acest lucru și

prezintă probe veridice, ce confirmă imposibilitatea de a fi putut depune recursul în

termen.

După cum rezultă din materialele dosarului, Curtea de Apel Bălți a emis

încheierea recurată la 10.10.2016 (f.d. 147, vol. II).

Totodată, potrivit materialelor cauzei, instanța de recurs reține că recurentul a

fost prezent în ședința instanței de insolvabilitate la data adoptării încheierii recurate

(f.d. 230-232, vol. I).

Cererea de recurs a fost depusă de către reprezentantul debitorului SRL

„Iuganord Grup”, avocatul Ceban Vasile, la 10.11.2016 (f.d. 139-141, vol. II).

Mai mult ca atât, recurentul nici nu a înaintat o solicitare de repunere în

termenul de atac.

Prin urmare, Colegiul conchide că recurentul a depus cererea de recurs în afara

termenului legal de atac cu recurs.

2

La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, avînd în vedere

că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea căii de atac ar împiedica

rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii

judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității

raporturilor juridice. În hotărîrea CEDO pronunțată în cauza Ponomaryov vs

Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba

despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma

admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite,

ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,

reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice

într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Curtea a admis că revine în primul rând instanțelor interne să decidă asupra

repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o

marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru care

au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu,

necomunicarea hotărârii luate în proces de către autoritățile competente ale statului.

Chiar și atunci, totuși, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi

nelimitată, dată fiind obligația părților de a se interesa, la intervale rezonabile, de

stadiul procesului de care ele au cunoștință. În toate cazurile, instanțele interne ar

trebui să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerință în

principiul autorității de lucru judecat.

Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte și în cauzele

Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova și Melnic vs Moldova, în care s-a menționat

că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de

către parați a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat

drepturile reclamanților la un proces echitabil.

Din considerentele menționate, Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de

reprezentantul debitorului SRL „Iuganord Grup”, avocatul Ceban Vasile, este depus

în afara termenului de atac și acesta urmează a fi respins ca tardiv.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Se respinge recursul declarat de reprezentantul debitorului Societatea cu

Răspundere Limitată „Iuganord Grup”, avocatul Ceban Vasile.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Ala Cobăneanu

Judecători Ion Druță

Iuliana Oprea

3