2rc-87/17 — validarea creantei si evacuarea bunurilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- validarea creantei si evacuarea bunurilor
- Temei legal
- dreptul de optiune al administratorului, lichidatorului, competenta instantei de judecata
2rc-87/17 — validarea creantei si evacuarea bunurilor (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: M. Ciugureanu dosarul nr. 2rc-87/2017
D E C I Z I E
08 februarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Galina Stratulat
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Dumitru Mardari
examinând recursul declarat de către Societatea pe acțiuni „Baza de Transporturi
Auto nr. 6”, în pricina civilă la cererea introductivă înaintată de Întreprinderea cu
Capital Străin „Interforum-M” Societate cu răspundere limitată cu privire la intentarea
procesului de insolvabilitate față de sine, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău
din 13 decembrie 2016, prin care a fost admisă cererea Societății pe acțiuni „Baza de
Transporturi Auto nr. 6” de validare a creanțelor față de Întreprinderea cu Capital Străin
„Interforum-M” Societate cu răspundere limitată și validată creanța în sumă de 9000
lei, iar pretenția de evacuare a bunurilor debitorului de pe suprafața imobilului ce
aparține Societății pe acțiuni „Baza de Transporturi Auto nr. 6” a fost declinată conform
competenței spre examinare instanței de drept comun
c o n s t a t ă
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 decembrie 2014, a fost admisă
cererea introductivă a debitorului ÎCS „Interforum-M” SRL privind intentarea
procesului de insolvabilitate față de sine; a fost pus sub observație debitorul; desemnat
în calitate de administrator provizoriu ÎI ”Pelin Roman” și aplicate măsurile de asigurare
de rigoare.
La 08 septembrie 2015 SA „Baza de Transporturi Auto nr. 6” a depus în instanța
de insolvabilitate cerere de admitere a creanței suplimentare în sumă de 9000 lei și
evacuarea bunurilor debitorului de pe suprafața imobilului din str. Doina 156 mun.
Chișinău.
În motivarea cererii a indicat că, la 16 aprilie 2013 între SA „Baza de
Transporturi Auto nr. 6” și ÎCS „Interforum-M” SRL a fost încheiat contractul de
locațiune, prin care locatorul a transmis în posesia și folosința temporară a debitorului
imobilul identificat cu nr. cadastral 0100404.009.09 din str. Doina 156 mun. Chișinău
cu suprafața totală de 410 mp, constituită din încăperi de producție cu suprafața de 60
mp și teritoriul adiacent cu suprafața de 350 mp.
Din data încheierii contractului, debitorul a încălcat în repetate rânduri condițiile
acordului, în special ce ține de plata chiriei. Drept urmare, la 23 octombrie 2014 a
expediat în adresa debitorului o notificare de reziliere a contractului, achitarea datoriei
restante și evacuarea bunurilor ce constituiau obiectul locațiunii, care însă a rămas fără
soluționare.
Deși la moment contractul de locațiune a fost reziliat, imobilul societății până
în prezent este ocupat de bunurile debitorului și anume camioanele de mare tonaj, prin
ce-i sunt cauzate creditorului pierderi esențiale. Or, acesta fiind proprietarul imobilului
din str. Doina 156 mun. Chișinău, nu se poate bucura pe deplin de atributele dreptului
de proprietate și, deci, să-l folosească după bunul său plac.
Deci, la moment pe teritoriul BTA nr. 6 sunt parcate 4 camioane: KAP 864,
CKO 853, CUF 010, precum și 4 remorci de tonaj mare, dintre care 2 nu sunt
înmatriculate, iar două sunt înregistrate cu nr. CIF 216 și CAO 214.
Prin prisma art. 910 Cod civil, în urma încetării raporturilor contractuale,
locatorul are dreptul să ceară plata chiriei pentru toată perioada întârzierii, precum și
repararea prejudiciului în partea neacoperită de chirie.
Deoarece conform pct. 3.1 al contractului a fost stabilit cuantumul chiriei lunare
de locațiune în sumă de 2250 lei, inclusiv TVA, debitorul urmează să achite 9000 lei
chiria pentru perioada de întârziere a lunilor aprilie, mai, iunie, iulie 2015.
Cere SA „Baza de Transporturi Auto nr. 6” admiterea cererii date, cu
rectificarea tabelului de creanțe și admiterea creanței suplimentare a creditorului în
mărime de 9000 lei, ce constituie suma chiriei pentru nerestituirea bunului închiriat pe
perioada aprilie-iulie 2015; dispunerea evacuării bunurilor debitorului ÎCS
„Interforum-M” SRL și anume a camioanelor și remorcilor de mare tonaj de pe
suprafața imobilului din str. Doina 156 mun. Chișinău aflat în proprietatea SA „Baza
de Transporturi Auto nr. 6” și identificat cu nr. cadastral 0100404.009.
Ulterior creditorul a depus o cerere de evacuare a bunurilor suplimentară, prin
care a solicitat dispunerea evacuării bunurilor debitorului de pe teritoriul BTA nr. 6
din str. Doina 156 mun. Chișinău și anume a camioanelor identificate prin nr. de
înregistrare KAP 864, CUF 010 și a remorcilor de mare tonaj cu nr. înmatriculare CIF
216 și CAO 214 și altele două fără număr de înregistrare pe cheltuiala debitorului.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2016, a fost admisă
cererea SA „Baza de Transporturi Auto nr. 6” de validare a creanțelor față de ÎCS
„Interforum-M” SRL și validată creanța în sumă de 9000 lei, fiind obligat
administratorul insolvabilității Pelin Roman de a rectifica tabelul definitiv de validare a
creanțelor în partea creanței BTA nr. 6, iar pretenția de evacuare a bunurilor debitorului
de pe suprafața imobilului ce aparține SA „Baza de Transporturi Auto nr. 6” a fost
declinată spre examinare conform competenței instanței de drept comun.
Nefiind de acord cu încheierea dată, SA „Baza de Transporturi Auto nr. 6” a
contestat-o în ordine de recurs, prin care a cerut admiterea recursului, casarea încheierii
judecătorești și soluționarea în fond a cererii.
În motivarea recursului a indicat că, deși contractul de locațiune încheiat cu ÎCS
„Interforum-M” SRL a fost reziliat, pe terenul din str. Doina 156 mun. Chișinău rămân
să se afle camioanele cu n/î KAP 864 și n/î CUF 010, semiremorcile cu n/î CIF 216 și
n/î CIF 203 înregistrate cu drept de proprietate după SRL „Kati”, precum și
semiremorcile cu n/î CAO 214, VIN Code VAVSAP3386H241428, iar administratorul
Pelin Roman refuză de a le evacua. În cadrul ședințelor de judecată acesta din urmă a
recunoscut în principiu cererea, însă a refuzat evacuarea pe motiv că nu are unde să
parcheze unitățile de transport.
Deși administratorul debitorului a invocat că unele camioane și semiremorci se
află în proprietatea SRL „Kati”, instanța însă nu a dat apreciere faptului că la moment
pe rol se află acțiunea ÎCS „Interforum-M” SRL privind revendicarea din proprietatea
SRL „Kati” a acestor bunuri și reînregistrarea dreptului de proprietate asupra lor după
debitor, deși fondatorii ambelor societăți implicate în litigiu sunt aceleași persoane –
Luțchevici Iacov și Oleg.
Instanța de insolvabilitate eronat a declinat competența în partea capătului de
cerere privind evacuarea mijloacelor de transport, în situația în care obiectul cererii ține
de masa debitoare.
Dacă și s-ar admite faptul că o parte din bunuri nu se mai află în proprietatea
debitorului, pretențiile creditorului oricum sunt întemeiate, or contractul de locațiune a
fost încheiat cu ÎCS „Interforum-M” SRL, iar obiectul acestuia constituie toate
camioanele și semiremorcile ce se află la moment pe teritoriul BTA nr. 6. Totodată,
existența unui litigiu asupra unei părți din bunuri, nu constituie temei de a refuza
evacuarea unităților de transport.
Instanța eronat s-a expus și asupra validării creanței a BTA nr. 6 în sumă de
9000 lei, în cazul în care aceasta urma a fi validată cu statut de cheltuieli a masei
debitoare.
În susținerea argumentului dat recurentul a indicat că, inițial BTA nr. 6 i-a fost
validată creanța de 25657 lei, după care la 08 septembrie 2015 creditorul a solicitat să-
i fie validată creanța suplimentară în sumă de 9000 lei, care constituie chiria pentru
nerestituirea bunului închiriat pentru perioada aprilie-iulie 2015.
Deoarece hotărârea de intentare a procesului de insolvabilitate a fost adoptată la
27 mai 2015, respectiv creanțele ulterioare urmează a fi considerate ca creanțe a masei
debitoare, prin prisma art. 52 al. (2) și (3) al Legii insolvabilității.
Conform art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,
hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de
15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de
prezenta lege.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ține să menționeze că încheierea instanței de insolvabilitate din 13 decembrie
2016 a fost contestată cu recurs la 22 decembrie 2016, prin urmare instanța consideră
că recursul este depus în termen.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este neîntemeiat și urmează a fi respins din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și
să mențină încheierea.
Astfel materialele cauzei cert denotă că, prin încheierea Curții de Apel Chișinău
din 30 decembrie 2014 a fost admisă cererea introductivă a debitorului ÎCS „Interforum-
M” SRL privind intentarea procesului de insolvabilitate față de sine; a fost pus sub
observație debitorul; desemnat în calitate de administrator provizoriu ÎI ”Pelin Roman”
și aplicate măsurile de asigurare de rigoare.
La 08 septembrie 2015 SA „Baza de Transporturi Auto nr. 6” a depus în instanța
de insolvabilitate cerere de admitere a creanței suplimentare în sumă de 9000 lei și
evacuarea bunurilor debitorului de pe suprafața imobilului din str. Doina 156 mun.
Chișinău.
Instanța de insolvabilitate prin încheierea din 13 decembrie 2016, legalitatea
căreia se contestă prin prezentul recurs, a admis cererea SA „Baza de Transporturi Auto
nr. 6” de validare a creanțelor față de ÎCS „Interforum-M” SRL și a dispus validarea
creanței în sumă de 9000 lei, fiind obligat administratorul insolvabilității Pelin Roman
de a rectifica tabelul definitiv de validare a creanțelor în partea creanței BTA nr. 6, iar
pretenția de evacuare a bunurilor debitorului de pe suprafața imobilului ce aparține SA
„Baza de Transporturi Auto nr. 6” a fost declinată spre examinare conform competenței
instanței de drept comun.
Or, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție constată ca fiind întemeiate concluziile date din următoarele considerente.
Vis-a-vis de declinarea competenței în favoarea instanței de drept comun a
cererii de evacuare a bunurilor debitorului ÎCS „Interforum-M” SRL de pe suprafața
imobilului aflat în proprietatea BTA nr. 6 instanța de recurs reține că, potrivit art. 5 al.
(1) și al. (2) a Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, cererea de intentare a
procesului de insolvabilitate se examinează de către instanța de judecată (instanța de
insolvabilitate) în conformitate cu competența jurisdicțională stabilită în Codul de
procedură civilă și în prezenta lege. Instanța de insolvabilitate dispune de competență
exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce țin de masa
debitoare. Dacă partea interesată invocă existența unui litigiu de drept referitor la masa
debitoare, instanța de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în
procedură contencioasă, conform Codului de procedură civilă.
Deci, conform normei enunțate, oricare litigiu aflat pe rol la data intentării
procesului de insolvabilitate, inclusiv care se referă la masa debitoare vor continua a fi
judecate în instanțele de judecată, care au început examinarea, iar alte litigii de drept,
cu excepția celor stabilite expres în art.5 din lege, se judecă de alte instanțe de judecată,
potrivit competenței.
Or, pretențiile invocate de SA „Baza de Transporturi Auto nr. 6” la înaintarea
acțiunii nu cad sub incidența noțiunii de masă debitoare prevăzute la art. 2 a Legii
insolvabilității, din care considerente nu ține nici de competența instanței de
insolvabilitate.
Ba mai mult, la pronunțarea încheierii din 13 decembrie 2016 nu au fost lezate
în vreun mod drepturile și interesele recurentului, în cazul în care instanța de
insolvabilitate a declinat competența în examinarea cererii de evacuare a bunurilor în
favoarea instanței de drept comun. Or, după cum atestă materialele cauzei și după cum
a menționat nemijlocit recurentul, ultimul pretinde și la evacuarea unor unități de
transport care sunt înregistrate cu drept de proprietate după SRL „Kati”, care nu este
parte a raportului de insolvabilitate.
Argumentele recurentului vizavi de validarea creanței a SA „Baza de
Transporturi Auto nr. 6” față de ÎCS „Interforum-M” SRL în sumă de 9000 lei, cu
atribuirea acesteia a statutului de obligație a masei debitoare, Colegiul relevă
următoarele.
Deși recurentul face trimitere la prevederile art. 52 al. (2) lit. b) și al. (3) al Legii
insolvabilității, care reglementează cheltuielile procesului de insolvabilitate și alte
obligații ale masei debitoare, norma enunțată urmează a fi tratată în coraport cu art. 89
al. (1) și al. (2) al aceleiași legi ce stipulează că, dacă la momentul intentării procedurii
de insolvabilitate un contract bilateral nu este executat în totalitate de către debitor sau
de cealaltă parte, administratorul/lichidatorul este în drept să îl execute în locul
debitorului ori să ceară celeilalte părți executarea lui. În cazul în care
administratorul/lichidatorul refuză să execute un contract, cealaltă parte, în calitate de
creditor chirografar, poate înainta o creanță care rezultă din neexecutare.
Drept urmare, SA „Baza de Transporturi Auto nr. 6” a beneficiat de dreptul
instituit legal și ca rezultat al neexecutării contractului de locațiune din 16 aprilie 2013,
în calitate de creditor chirografar, a înaintat creanța în sumă de 9000 lei, care în final a
fost admisă și validată prin încheierea instanței de insolvabilitate din 13 decembrie
2016.
Deoarece recurentul nu a contestat soluția instanței în partea sumei creanței de
9000 lei, Colegiul nu se va expune în partea dată.
Față de cele ce preced și având în vedere faptul că încheierea primei instanțe
este întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea primei instanțe.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
decide:
Se respinge recursul declarat de către Societatea pe acțiuni „Baza de
Transporturi Auto nr. 6”.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2016, în pricina
civilă la cererea introductivă înaintată de Întreprinderea cu Capital Străin „Interforum-
M” Societate cu răspundere limitată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate
față de sine.
Decizia este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Galina Stratulat
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Dumitru Mardari