2rc-778/16 — privind validarea popririi

Dosarul nr. 2rc-778/16

Instanța de fond: CA Chișinău – N. Traciuc

D E C I Z I E

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Svetlana Filincova,

judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

examinînd recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Dinaraprim”, în pricina la cererea înaintată de Societatea pe Acțiuni „Autocomtrans”

în proces de insolvabilitate împotriva Societății cu Răspundere Limitată

„Dinaraprim” privind validarea popririi,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, prin care s-a

restituit cererea reconvențională,

C O N S T A TĂ:

La 21 mai 2015 Constantin Dogot lichidatorul SA „Autocomtrans” în proces de

insolvabilitate, s-a adresat în instanța de insolvabilitate cu o cerere privind

validarea popririi și încasarea de la terțul poprit SRL „Dinaraprim” a datoriei în

sumă de 93.205 lei.

În motivarea cererii Constantin Dogot a indicat că între SA „Autocomtrans” în

proces de insolvabilitate la 26 iunie 2014 a fost încheiat contractul de activitate

comercială în comun nr. 01/14 din 26 iunie 2014, prin care a transmis în folosință

temporară SRL „Dinaraprim” un teren cu suprafața totală de 8.032 m.p. din str.

Cucorilor, 58, mun. Chișinău pentru organizarea prestării serviciilor de parcare a

automobilelor în scopul obținerii profitului. La situația din 30 aprilie 2015 debitorul a

acumulat o datorie față de creditor în mărime de 93.205 lei.

La 25 ianuarie 2016 Constantin Dogot lichidatorul SA „Autocomtrans” în

proces de insolvabilitate a înaintat cerere suplimentară la cererea de validare a

popririi, prin care a solicitat rezilierea contractului nr. 01/14 din 26 iunie 2014 de

activitate comercială în comun, obligarea SRL „Dinaraprim” să restituie în natură SA

„Autocomtrans” în proces de insolvabilitate terenul arendat conform contractului, cu

evacuarea forțată a SRL „Dinaraprim” și a tuturor bunurilor ce îi aparține de pe

terenul dat; validarea creanței scadente terțului poprit SRL „Dinaraprim” suma de

104.450 lei; validarea creanței cu termen a cîte 11.245 lei lunar începînd cu 01 iunie

2015 pînă la evacuarea tuturor bunurilor personale ale SRL „Dinaraprim” de pe

terenul arendat și restituirea în natură a terenului către SA „Autocomtrans” (f.d. 98 –

101).

În cadrul examinării cauzei la 31 mai 2016 SRL „Dinaraprim” a înaintat

cerere, prin care a solicitat admiterea cererii reconvenționale (f.d. 129 – 132).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016 s-a restituit cererea

reconvențională depusă de SRL „Dinaraprim”, motivînd că instanța nu este

competentă să judece cererea reconvențională (f.d. 141 - 143).

La 30 iunie 2016 SRL „Dinaraprim” a declarat recurs, solicitînd casarea

încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, cu emiterea unei noi hotărîri de

admitere a cererii (f.d. 145 - 147).

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că încheierea instanței de

insolvabilitate este neîntemeiată, deoarece s-au încălcat normele de drept material

și de drept procedural.

Examinînd argumentele invocate în recurs în raport cu actele cauzei, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide

că recursul declarat urmează a fi respins.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC instanța de recurs, după ce judecă recursul

împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 21 iunie 2016 a restituit cererea

reconvențională depusă de SRL „Dinaraprim”, motivînd că instanța nu este

competentă să judece cererea reconvențională.

Colegiul consideră ca neîntemeiat demersul înaintat din următoarele motive.

După cum s-a constatat, din materialele cauzei, în cadrul desfășurării procesului

SRL „Dinaraprim” a înaintat cerere reconvențională la cererea înaintată de Societatea

pe Acțiuni „Autocomtrans” în proces de insolvabilitate împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Dinaraprim” privind validarea popririi.

Potrivit art. 1 alin. (1) al Legii insolvabilității scopul prezentei legi este

instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru

satisfacerea creanțelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea

față de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului și prin

distribuirea produsului finit.

Procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului

de Procedură Civilă și cu cele ale prezentei legi.

Astfel, Colegiul reține că nu și-a găsit confirmare legală demersul înaintat de

recurent cu privire la primirea și examinarea acțiunii reconvenționale, deoarece în

cadrul procesului de insolvabilitate nu există reclamant și pîrît, care ar putea înainta

cereri și demersuri conform prevederilor Codului de Procedură Civilă.

Participanții la proces nu au o denumire concretă, spre exemplu ca în procedura

contencioasă (reclamant, pîrît, intervenient), dar creditorul care înaintează cererea

introductivă se aseamănă cu reclamantul, debitorul cu pîrîtul, creditorul care nu

înaintează cerințe prin cererea introductivă, dar direct înaintează creanțe asupra

patrimoniul debitorului, s-ar asemăna cu intervenientul principal, iar creditorul care

prin referință se opune intentării procesului de invsolvabilitate cu intervenientul

accesoriu.

2

Acești termeni specifici procedurii contencioase nu pot fi aplicați în procedura

de declarare a insolvabilității, deoarece aceasta este o procedură specifică cu atît mai

mult că nu este o procedură litigioasă (contencioasă) și nici actele normative de

bază care reglementează această procedură – legea insolvabilității și Codul de

Procedură Civilă nu prevăd astfel de termeni la judecarea pricinilor de insolvabilitate,

din contra, Legea insolvabilității care fiind o lege procedural-materială operează

cu alți termeni : debitor, creditor, administrator, lichidator ș.a. fiind numiți conform

art. 4 participanți la procesul de insolvabilitate. Astfel în cadrul procesului de

insolvabilitate participanții la proces se bucură de drepturile și obligațiile prevăzute în

art. 56 CPC cu excepțiile expres prevăzute în Legea insolvabilității.

De altfel spus, demersul înaintat nu are relevanță speței date, or conform art. 5

alin. (2) al Legii insolvabilității instanța de insolvabilitate dispune de competență

exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce țin de

masa debitoare.

În contextul celor expuse, Colegiul reține că nu pot fi reținute criticile formulate

în recurs cu privire la ilegalitatea încheierii instanței de insolvabilitate, deoarece sînt

nejustificate și se combat prin constatările relatate.

Ținînd cont de cele menționate și avînd în vedere faptul că instanța de

insolvabilitate a constatat și a dat o apreciere justă probelor administrate, a aplicat

corect normele de drept material și procedural, iar argumentele invocate de către

recurent sînt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

ajunge la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat și a menține încheierea

primei instanțe.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată

„Dinaraprim”.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, în pricina la

cererea înaintată de Societatea pe Acțiuni „Autocomtrans” în proces de insolvabilitate

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Dinaraprim” privind validarea popririi.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Svetlana Filincova

Judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas

3