2rc-858/16 — validarea creantei

Dosarul nr.2rc-858/16

prima instanță: (Curtea de Apel Chișinău, judecător ) N. Traciuc

D E C I Z I E

12 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de societatea cu răspundere limitată ”Chișinău-Gaz” în

cadrul dosarului de insolvabilitate intentat față de societatea pe acțiuni „Autocomtrans”,

împotriva încheierii Curții de Apel Cahul din 07 iunie 2016 privind validarea creanței,

c o n s t a t ă:

La 01 august 2014, creditorul societatea cu răspundere limitată „Vestauto Grup”

a depus cerere introductivă cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate față de

debitorul societatea pe acțiuni „Autocomtrans” din motivul incapacității de plată și

anume imposibilitatea executării hotărîrii de Arbitraj Internațional de pe lîngă Asociația

Lichidatorilor și Administratorilor din Republica Moldova din 07 februarie 2014 prin

care s-a dispus încasarea din contul societății pe acțiuni „Autocomtrans” în beneficiul

societății cu răspundere limitată „Vestauto Grup” datoria de bază în mărime de 70613,16

lei, penalitate pentru neexecutarea în termen a obligațiilor de plată în mărime de

123514,45 lei și cheltuieli arbitrale sub forma taxei de stat în mărime de 3000 lei.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2014, a fost admisă

spre examinare cererea introductivă depusă de creditorul societatea cu răspundere

limitată „Vestauto Grup” privind intentarea procesului de insolvabilitate față de debitorul

societatea pe acțiuni „Autocomtrans”, fiind numit în calitate de administrator provizoriu

ÎI „Dogot Constantin”, iar în scopul prevenirii modificării stării bunurilor societății pe

acțiuni „Autocomtrans” au fost aplicate măsurile de asigurare asupra bunurilor

debitorului.

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2014, a fost intentată

procedura de insolvabilitate față de societatea cu răspundere limitată „Autocomtrans”,

fiind desemnată ÎI „Dogot Constantin” în calitate de administrator al insolvabilității SA

„Autocomtrans”, iar întru prevenirea modificării stării bunurilor societății debitoare în

1

perioada derulării procesului de insolvabilitate a fost dispusă aplicarea măsurilor de

asigurare.

La 03 iunie 2015, creditorul societatea cu răspundere limitată ,,Chișinău-Gaz” a

înaintat cererea de repunere în termen cu validarea creanțelor, solicitînd repunerea în

termenul de înaintare a creanțelor.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2015, a fost repusă în

termen cererea de validare a creanței înaintată de societatea cu răspundere limitată

,,Chișinău-Gaz”.

La 21 decembrie 2015, lichidatorul societății pe acțiuni „Autocomtrans” în

proces de insolvabilitate, Dogot Constantin a declarat recursul împotriva încheierii Curții

de Apel Chișinău din 15 decembrie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea

încheierii contestate cu emiterea unei noi hotărîri prin care cererea de înaintare a

creanțelor societății cu răspundere limitată ,,Chișinău-Gaz” să fie respinsă ca depusă

tardiv.

Prin decizia Curții Supreme de Justiției din 30 martie 2016 s-a respins recursul

declarat de lichidatorul societății pe acțiuni „Autocomtrans” în proces de insolvabilitate,

Dogot Constantin și s-a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie

2015.

Prin cererea din 03 iunie 2015, creditorul societatea cu răspundere limitată

,,Chișinău-Gaz” a solicitat și recunoașterea societății cu răspundere limitată ,,Chișinău-

Gaz” în calitate de creditor chirografar și validarea creanțelor societății cu răspundere

limitată ,,Chișinău-Gaz” ce o deține față de societatea cu răspundere limitată

„Autocomtrans” ca creanțe chirografare de rangul V în mărime de 30 790,49 lei.

În motivarea cererii a indicat că la 05 noiembrie 2012 în urma executării

lucrărilor efectuate pe str. Buna Vestire, 15/2, societatea pe acțiuni „Autocomtrans” a

deteriorat conducta de gaze amplasată pe această adresă.

Ulterior societatea cu răspundere limitată ,,Chișinău-Gaz” a efectuat toate

lucrările necesare, a restabilit gazoductul și a reinițiat furnizarea gazelor naturale.

Susține că în urma acestor acțiuni societății cu răspundere limitată ,,Chișinău-

Gaz” i a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 30 790,49 lei. Suma prejudiciului a

fost evaluată conform calcului efectuat în baza documentelor care confirmă existența

datoriei și anume, calculul daunei materiale pricinuite ca urmare a deteriorării rețelei de

gaze, calculul pierderilor de gaze, fișa de lucru nr.21 din 05 noiembrie 2012, copia

procesului verbal contravențional din 05 noiembrie 2012, explicațiile anexate la cerere și

decizia nr.38 din 22 noiembrie 2012.

Invocă că a expediat în adresa societății pe acțiuni „Autocomtrans” reclamații la

25 noiembrie 2013 și 05 martie 2015 prin care a solicitat achitarea datoriei formate în

urma cauzării prejudiciului, însă acestea au rămas fără de răspuns.

La 08 mai 2015 a remis o notificare suplimentară, însă prin răspunsul

recepționat de la lichidatorul societății pe acțiuni „Autocomtrans” Constantin Dogot a

fost informat că în privința societății pe acțiuni „Autocomtrans” a fost intentat proces de

insolvabilitate.

2

Solicită, societatea cu răspundere limitată ,,Chișinău-Gaz” recunoașterea în

calitate de creditor chirografar și validarea creanțelor față de societatea pe acțiuni

„Autocomtrans” ca creanțe chirografare de rangul V, a sumei de 30 790,49 lei.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016 s-a respins cererea

societății cu răspundere limitată ,,Chișinău-Gaz” privind validarea creanței în sumă de 30

790,49 lei.

La 15 septembrie 2016 societatea cu răspundere limitată ,,Chișinău-Gaz” a

depus recurs asupra încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016, solicitînd

casarea încheierii instanței de apel și emiterea unei decizii de validare creanței

creditorului societatea cu răspundere limitată ,,Chișinău-Gaz” în mărime de 30 790,49

lei.

În motivarea recursul a reiterat că încheierea instanței de apel este neîntemeiată,

instanța a examinat arbitrar probele prezentate.

La examinarea cererii instanța nu a luat în considerație temeinicia pretenției

înaintată.

Susține că debitorul cunoștea despre existența prejudiciului cauzat, iar faptul că

acesta nu a introdus în evidența contabilă acest prejudiciu, nu poate fi reținut ca argument

al inexistenței datoriei, deoarece calcule anexate la cerere demonstrează proveniența

acestora.

În opinia recurentului, cauzarea prejudiciului a fost constatată prin prisma

prevederilor art.140 alin.1) și art. 76 alin.1) din Legea Insolvabilității.

Cu referire la termenul de declarare a recursului instanța constată că încheierea

Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 07 iunie 2016.

La materialele dosarului este anexată recipisa care atestă faptul că reprezentantul

recurentului societatea cu răspundere limitată ,,Chișinău-Gaz” a recepționat contra

semnătură încheierea instanței, la 01 septembrie 2016.

Recurentul a depus recurs la 15 septembrie 2016, prin urmare recursul este

depus în termenul stabilit în art. 8 alin. (1) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie

2012.

În conformitate cu art. 1 alin. (4) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

În conformitate cu art. 8 alin. (1) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15

zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta

lege.

În conformitate cu art. 356 Codul de procedură civilă, cererea de declarare a

insolvabilității se judecă în instanță conform normelor generale din prezentul cod, cu

excepțiile și completările stabilite de legislația insolvabilității.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de trei luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

3

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă și să

mențină încheierea.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de societatea cu

răspundere limitată ,,Chișinău-Gaz” neîntemeiat și care urmează a fi respins din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art.76 din Legea insolvabilității nr.149 din 29

iunie 2012, înaintarea creanțelor de către creditori are loc în strictă conformitate cu

reglementările privind procedura de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 140 alin. (1) și (2) al legii menționate, dacă are o creanță

față de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în

scris creanța, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanțelor adresată

instanței de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului.

În conformitate cu prevederile art.141 alin. (3) din Legea insolvabilității nr.149

din 29 iunie 2012, la cerere se anexează documentele justificative din care izvorăsc

creanțele și actele de constituire de garanții.

Art. 142 alin. (1) din Legea insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012 stipulează că

creanțele se supun procedurii de verificare prevăzută de prezenta lege, de către

administratorul provizoriu sau administratorul insolvabilității, sau de lichidator, cu

excepția creanțelor constatate prin titluri executorii necontestate în termenele prevăzute

de legi speciale.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține ca fiind justă concluzia instanței de insolvabilitate, expusă în încheierea

recurată, conform căreia societatea cu răspundere limitată ,,Chișinău-Gaz” nu a

prezentat probe pertinente și admisibile privind existența creanței față de debitor,

născută anterior datei deschiderii procedurii de insolvabilitate.

Astfel fiind, în lipsa probelor confirmative ce ar demonstra temeinicia recursului

declarat, argumentele aduse în susținerea acestuia se vor aprecia ca declarative.

În opinia recurentului societatea cu răspundere limitată ,,Chișinău-Gaz”, suma

pretinsă în cuantum de 30 790,49 lei, reprezintă un prejudiciu adus creditorului cauzat

în urma deteriorării rețelei de aprovizionare cu gaze din mun. Chișinău str. Buna

Vestire 15/1.

Prin urmare, reieșind din faptul că societatea cu răspundere limitată ,,Chișinău-

Gaz”, este o persoană juridică raportul litigios dintre părți este guvernat de Legea

contabilității nr.113-XVI din 27 aprilie 2007, or în situația în care se pretinde existența

anumitor creanțe față de persoana juridică societatea pe acțiuni „Autocomtrans”,

societatea cu răspundere limitată „Chișinău-Gaz” urma să prezinte probe care să

confirme existența unor raporturi între părți.

Conform art.19 alin.(1) și alin.(2) din Legea contabilității, faptele economice se

contabilizează în baza documentelor primare și centralizatoare. Documentele primare

se întocmesc în timpul efectuării operațiunii, iar dacă aceasta este imposibil –

nemijlocit după efectuarea operațiunii sau după producerea evenimentului.

4

Colegiul reține, că creanța pe care o are creditorul trebuie să fie certă, adică

fermă, existența ei să nu dea naștere la discuții, să fie lichidă, adică să aibă cuantumul

determinat și să fie exigibilă, adică ajunsă la scadență.

Așadar, analizând înscrisurile prezentate de către recurent întru susținerea

pretențiilor și raportând conținutul lor la prevederile de drept citate supra, Colegiul

constată imposibilitatea catalogării acestora ca fiind documente justificative, în

condițiile în care nu întrunesc condițiile esențiale stabile de lege.

Reieșind din norma citată mai sus, instanța de recurs reține că, creanța este lichidă

atunci când are un cuantum foarte bine determinat, cînd este determinata prin însuși

actul de creanță sau cînd este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor

acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui

în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă

prin aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebita socoteală.

Mai mult ca atît, însuși conținutul acestor înscrisuri urmează a fi apreciate critic,

în condițiile în care sunt prezentate niște probe semnate doar de către o singură parte.

Totodată, atît prin procesul verbal cu privire la contravenție administrativă din 05

noiembrie 2012, cît și prin decizia nr.38/1 din 22 noiembrie 2012 cu privire la aplicare

sancțiunii administrative se atestă faptul că vinovat de fapta contravențională a fost

recunoscută persoana fizică pe nume, Țișevschi Anatolie și nicidecum societatea pe

acțiuni „Autocomtrans”.

Potrivit deciziei nr.38/1 din 22 noiembrie 2012 cu privire la aplicare sancțiunii

administrative se remarcă că, lucrările s-au efectuat fără coordonarea cu reprezentanții

societății cu răspundere limitată „Chișinău-Gaz”. Astfel că, între părți nu au fost

stabilite careva relații contractuale în urma cărora se puteau naște careva obligații între

acestea.

La fel, calculul daunei materiale pricinuite ca urmare a deteriorării rețelei de gaze,

calculul prejudiciului, explicațiile și lămuritele anexate la materialele dosarului sunt

întocmite doar de către o singură parte, acestea nefiind contrasemnate și de către partea

opusă.

Art.19 alin.(6) din Legea contabilității prevede cu suficientă claritate elementele

obligatorii pentru documentele primare întocmite între persoane juridice și anume: a)

denumirea și numărul documentului; b) data întocmirii documentului; c) denumirea,

adresa, IDNO (codul fiscal) al entității în numele căreia este întocmit documentul; d)

denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului.

Analizând documentele prin care societatea cu răspundere limitată ,,Chișinău-

Gaz” își justifică creanța, colegiul denotă că acestea nu reprezintă în accepțiunea legii

documente justificative care ar putea da posibilitatea instanței să verifice cuantumul

creanței invocate.

De asemenea, potrivit materialelor dosarului se conchide că societatea pe acțiuni

„Autocomtrans” nu a recunoscut această creanță cert și explicit, deci corectitudinea

creanței, urmează a fi stabilită de instanța judecătorească într-un alt litigiu separat.

Instanța de recurs menționează că instanța în cadrul procesului de insolvabilitate

corect a concluzionat că, creanța a cărei validare o solicită societatea cu răspundere

limitată „Chișinău-Gaz” nu poate fi considerată certă, lichidă și exigibilă.

5

Din aceste considerente, Colegiul consideră soluția instanței de insolvabilitate ca

fiind întemeiată, ori încheierea recurată a fost emisă ca urmare a elucidării corecte a

circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii, motiv pentru care aceasta necesită a fi

menținută.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e с i d e:

Se respinge recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată ”Chișinău-

Gaz”.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016, adoptată în

cadrul dosarului de insolvabilitate a societății cu răspundere limitată „Autocomtrans”

privind validarea creanței înaintate de societatea cu răspundere limitată ”Chișinău-Gaz”.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

6