ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 08.02.2017

2rac-20/17 — Prelungirea licenței

HOTĂRÂRE
08.02.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Prelungirea licenţei
Temei legal
Temeiurile declarării recursului
Citează această cauză
2rac-20/17 — Prelungirea licenței (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Prima instanță: Jud. Centru, S. Tizu Dosarul nr.2rac-20/17

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău:

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

08 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecător: Tatiana Vieru

judecătorii: Oleg Sternioală, Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Camera de

Licențiere, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de G.Ț. "Sandu

Compania" împotriva Camerei de Licențiere cu privire la obligarea de a prelungi

Licența pentru genul de activitate "Asistență veterinară" seria A MMII nr. 036079,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2016, prin care a

fost admis apelul declarat de G.Ț. "Sandu Compania", casată hotărârea Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 19 februarie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 22 ianuarie 2016, reclamanta G.Ț. "Sandu Compania" a înaintat în

instanța de judecată acțiune împotriva Camerei de Licențiere cu privire la obligarea de

a prelungi Licența pentru genul de activitate "Asistență veterinară" seria A MMII nr.

036079.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 13.11.2015 printr-o scrisoare s-a

adresat către Camera de Licențiere solicitând prelungirea licenței de activitate seria A

MMII Nr.036079, la care Camera de Licențiere prin scrisoarea nr. 01/2406 din

20.11.2015 a refuzat neîntemeiat prelungirea licenței.

Susține că, a depus o cerere prealabilă în care a solicitat de a-i fi comunicate

temeiurile legale prin care i-a fost refuzat în prelungirea licenței de activitate seria A

MMII Nr.036079, unde iarăși a primit refuz prin scrisoarea Nr.01/63 din 13.01.2016,

care nu conține un motiv expres.

Consideră că, refuzul Camerei de Licențiere cu nr. 01/2406 din 20.11.2015 ca

fiind neîntemeiat, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001

privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător.

Indică că, legea prevede mai multe posibilități de a depune la autoritate de

licențiere declarația: personal, prin scrisoare recomandată, poșta electronică, sau prin

1

intermediul serviciului licențiere. Astfel că oricine este în drept să-și aleagă una din

modalitățile recunoscute de lege pentru depunerea declarației.

Menționează că, a decis depunerea declarației personal prin scrisoare, însă la

încercarea de a identifica modelul declarației pe pagina web al Camerei de licențiere

aceasta lipsea. Totodată a contactat telefonul de încredere al Camerei de licențiere 022

82 07 80, solicitând să-i comunice unde poate obține modelul declarației, la care a

primit răspuns că în prezent declarația se depune fie la ghișeele Camerei de licențiere

fie prin intermediul serviciului e-licențiere.

Relatează că, în aceste condiții, i-a fost îngrădit una din posibilitățile depunerii

declarației.

Totodată, invocă faptul că, scrisoarea Camerei de licențiere nr. 01/2235 din

02.11.2015 nu conține un motiv expres al refuzului de prelungire a licenței, cuprinzând

doar referințe la actele legislative în vigoare, din care nu se poate deduce temeiul de

refuz în prelungirea licenței.

Explică că, la data de 21 decembrie 2015 s-a adresat către Camera de Licențiere

cu o cerere prealabilă prin care a solicitat revizuirea refuzului și prelungirea Licenței

seria A MMII nr. 036079 (f.d. 9-10).

Astfel, la data de 13 ianuarie 2016 prin răspunsul cu nr. 01/63 Camera de

Licențiere i-a comunicat că, pe motivul lipsei în cererea din 21.12.2015 a unor

argumente ori informații noi, este în imposibilitate de a o reexamina, susținându-și

poziția expusă în răspunsul din 20.11.2015 (f.d. 8).

Solicită obligarea Camerei de licențiere de a prelungi Licența pentru genul de

activitate "Asistență veterinară" seria A MMII nr. 036079.

Prin hotărârea judecătoriei Centru, mun. Chișinău, emisă la 19 februarie 2016,

acțiunea inițiată de către G.Ț. "Sandu Compania" împotriva Camerei de Licențiere cu

privire la obligarea de a prelungi Licența pentru genul de activitate "Asistență

veterinară" seria A MMII nr. 036079, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Ca temei de respingere a acțiunii instanța de fond a indicat că, argumentele

reclamantei nu sunt însoțite de probe confirmative ce ar demonstra acțiunile pârâtului

că ar avea un caracter subsecvent față de cel de bază.

Mai indică că, reclamanta nu a depus o Declarație de modelul stabilit, în

conformitate cu prevederile legale, o condiție obligatorie la prelungirea licenței

deținute.

Totodată, instanța de judecată menționează că, la caz lipsesc careva probe ce ar fi

confirmat depunerea unei declarații corespunzătoare prin scrisoare recomandată sau

prin poștă electronică, sub formă de document electronic cu semnătură digitală, sau

prin intermediul serviciului e-licențiere.

Mai mult ca atât, în ședința de judecată reprezentantul reclamantei a comunicat

că, a solicitat de la ghișeul unic înmânarea unei blanchete Declarații corespunzătoare,

la care i s-a refuzat.

La fel, instanța de judecată a reiterat faptul că nici scrisoarea din 13.11.2015

adresată Camerei de Licențiere nu conține careva mențiune cu privire la faptul

2

adresării la ghișeul unic fiindu-i refuzat în eliberarea unui formular de declarație de

modelul stabilit.

Totodată instanța de judecată a relatat că și argumentul reprezentantului

reclamantei cu privire la eșuarea încercărilor de a completa o Declarație on-line sunt

neîntemeiate, or careva acte ce ar fi confirmat tentativele intreprinse la caz lipsesc.

Astfel, a conchis că nu există temei juridic în baza căruia se solicită prelungită

licența deținută iar argumentele invocate de reclamantă nu și-au găsit confirmare.

La 11 mai 2016, G.Ț. "Sandu Compania" a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19 februarie 2016 (f.d.50-54).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 15 septembrie 2016 a admis apelul

declarat de G.Ț. "Sandu Compania".

A casat hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19 februarie 2016 de

respingere a cererii privind obligarea Camerei de Licențiere de a prelungi Licența

pentru genul de activitate "Asistență veterinară" seria A MMII nr. 036079 (f.d.91-97).

A emis o nouă hotărâre prin care a admis cererea depusă de G.Ț. "Sandu

Compania" și a obligat Camera de Licențiere să prelungească G.Ț. "Sandu Compania"

Licența pentru genul de activitate "Asistență veterinară" seria A MMII nr. 036079.

În motivarea deciziei, instanța de apel a invocat că, Legea privind reglementarea

prin licențiere a activității de întreprinzător nu prevede interdicții la obținerea licenței

pentru genul de activitate asistență veterinară a anumitor persoane fizice și juridice.

Totodată a indicat că reclamantul Gospodăria Țărănească "Sandu Compania" se

include în categoria solicitanților de licență cu genul de licențiere asistența veterinară,

ca întreprinzător individual.

Mai mult ca atât, instanța de apel a făcut trimitere la alin. (3) art. 2 din Legea

privind gospodăriile țărănești (de fermier) ce prevede că numai gospodăriile țărănești

pot desfășura activitate individuală de întreprinzător în agricultură, totodată Legea nu

interzice practicarea de către gospodăria țărănească și a altor genuri de activitate, decât

activitatea în agricultură.

În același context, a reținut că nici Legea privind reglementarea prin licențiere a

activității de întreprinzător nu prevede interdicții la obținerea licenței pentru genul de

activitate asistență veterinară a anumitor persoane fizice sau juridice.

Dimpotrivă, art. 3 lit. a) al acestei Legi prevede că unul din principiile de bază ale

licențierii îl constituie asigurarea egalității în drepturi și a intereselor legitime ale

tuturor întreprinderilor, organizațiilor, persoanelor fizice.

Iar, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) lit. a) al aceleiași Legi, în scopul

realizării activităților atribuite conform prezentei legi în competența Camerei, aceasta

îndeplinește următoarele atribuții: eliberează, prelungește, reperfectează, reia

valabilitatea licențelor, eliberează copii și duplicate ale acestora, realizează acțiunile

prevăzute de lege pentru suspendarea, retragerea, recunoașterea nevalabilității

licențelor.

Ca urmare, instanța de apel a constatat că Camera de Licențiere urmează să-i

prelungească Gospodăriei Țărănești "Sandu Compania" licența pentru genul de

activitate "Asistență veterinară" seria A MMII nr. 036079, eliberată anterior, cu

respectarea de către ultima a condițiilor prevăzute de art. 10 alin. (1), (2) ale Legii

3

privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător ce se referă la

declarația și documentele care urmează a fi prezentate.

Astfel, instanța de apel a menționat că instanța de fond eronat a respins cererea

de chemare în judecată fără a ține cont de temeiurile sus menționate.

La 21 noiembrie 2016 Camera de Licențiere a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2016 solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii instanței de fond (f.d.

101 -104).

În motivarea cererii de recurs s-a indicat că, pe parcursul examinării pricinii s-a

demonstrat prin probe pertinente și în legătura cauzală a tuturor circumstanțelor

importante pentru justa soluționare a pricini.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Colegiul reține că la materialele cauzei este anexată copia scrisorii de expediere

în adresa părților a copiei deciziei integrale a instanței de apel (f.d.98).

Însă, la materialele cauzei nu se regăsesc careva probe ce ar confirma

recepționarea de către părți a copiei deciziei. Astfel recursul declarat la data de 21

noiembrie 2016, se consideră depus în termen.

La data de 06 decembrie 2016, în adresa intimatei G.Ț. "Sandu Compania", a fost

expediat spre cunoștință copia recursului declarat de către Camera de Licențiere, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs (f.d.108).

La 11 ianuarie 2017, intimata G.Ț. "Sandu Compania" nu și-a valorificat dreptul

de a depune referința la recursul declarat de Camera de Licențiere.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul declarat de Camera de Licențiere este inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin.

(4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei

de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în

cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Camera de Licențiere nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or, recurentul nu

4

a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a

formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Nu poate fi reținut drept temei al admisibilității recursului argumentele Camerei

de Licențiere precum că, decizia contestată a fost adoptată în rezultatul aplicării

eronate a cadrului legal fie interpretându-se în mod eronat normele de drept ce

reglementează raportul juridic în litigiu.

Or, potrivit materialelor cauzei rezultă că, G.Ț. "Sandu Compania" se include în

categoria solicitanților de licență cu genul de licențiere asistență veterinară, ca

întreprinzător individual.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a

fi respinse.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie

să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță

sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Camera de Licențiere ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Camera de Licențiere se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-10-12
0,94
2rac-371/16 — retragerea licenței
prima instanţă – S.D. Uzun dosarul nr. 2rac-371/16 instanţa de apel – V. Movilă, E. Duvrecenschii, N. Veleva ÎNCHEIERE 12 octombrie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în
CSJ 2017-03-22
0,94
2rac-112/17 — retragerea licenței
prima instanţă, Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău dosarul nr. 2rac-112/2017 judecător: V. Gîrleanu instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău judecători: D. Manole, I. Cotruţă, A. Bostan Î N C H E I E R E 22 martie 2017 mun. Chişinău Colegi
CSJ 2016-06-29
0,93
2rac-227/16 — suspendarea licenței
dosarul nr. 2rac-227/16 prima instanţă: E. Buzu instanţa de apel: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruţă, D E C I Z I E 29 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în c
CSJ 2017-10-25
0,93
2rac-532/17 — Retragerea licentei
dosarul nr. 2rac-352/17 prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) Judecător: A. Arhip instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N, Budăi, V. Efros, I. Muruianu Î N C H E I E R E 25 octombrie 2017 mun. Chişinău Colegiu
CSJ 2016-07-06
0,93
2rac-208/16 — retragerea licenței de activitate
2013, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 noiembrie 2015 şi încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 23 martie 2016, cererea de chemare în judecată privind suspendarea licenţei a fost respinsă ca neîntemeiată. Astfel, tem
Sursă