2rac-112/17 — retragerea licenței

prima instanță, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău dosarul nr. 2rac-112/2017

judecător: V. Gîrleanu

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: D. Manole, I. Cotruță, A. Bostan

Î N C H E I E R E

22 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Camera de Licențiere,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Camera de

Licențiere împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Mazur-Auto” cu privire

la retragerea licenței,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016, prin

care s-a respins cererea de recunoaștere a acțiunii înaintată de Societatea cu

Răspundere Limitată „Mazur-Auto” și s-a respins apelul declarat de Camera de

Licențiere cu menținerea hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11 mai

2016,

c o n s t a t ă :

La 28 aprilie 2016, Camera de Licențiere s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată împotriva SRL „Mazur-Auto” cu privire la retragerea licenței.

În motivarea cererii, Camera de Licențiere a invocat că, SRL „Mazur-

Auto” a deținut licența seria A MMII nr. 048184 din 18 martie 2015, pentru genul

de activitate - activitatea de instruire a personalului din domeniul transportului

rutier (categoria B).

Menționează că în adresa Camerei de Licențiere a fost înregistrată

sesizarea Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI nr. INP/12218 din

11 noiembrie 2015, prin care a fost somată despre faptul că SRL „Mazur-Auto” a

admis încălcări grave ale legislației, iar în urma examinării scrisorii nr. 01/1182

din 19 aprilie 2016, prezentată de ÎS CRIS „Registru”, cererii anexate, depuse de

către SRL „Mazur-Auto”, s-au depistat date neautentice în documentele

prezentate Camerei de Licențiere, manifestate prin falsificarea certificatului de

înmatriculare nr. 158205645 eliberat pentru unitatea de transport destinată

instruirii de model „Renault 19”, cu numărul de înmatriculare STS 241.

Astfel, în baza celor constatate și în temeiul art. 17 alin. (3) al Legii cu

privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător, art. 7

alin. (2) lit. c) și alin. (6) ale Legii privind reglementarea prin licențiere a

activității de întreprinzător, Camera de Licențiere a emis decizia nr. 67 din 25

1

aprilie 2016 privind retragerea licenței SRL „Mazur-Auto” seria A MMII nr.

048184 din 18 martie 2015 pentru genul de activitate indicat.

Invocă că, în virtutea atribuțiilor oferite prin hotărârea Guvernului nr. 779

din 27 noiembrie 2009, pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și

funcționarea Camerei de Licențiere și efectivului limită ale acesteia, Camera

acordă licențe pentru genul de activitate stabilite de lege și are drept misiune

asigurarea respectării riguroase a condițiilor de licențiere, necesare pentru

practicarea activităților de întreprinzător, pentru excluderea prejudicierii

drepturilor, intereselor legitime și sănătății cetățenilor, mediul înconjurător și

securității statului, statut ce obligă Camera să se conformeze legislației în vigoare

și să întreprindă măsuri în vederea înlăturării încălcărilor ce ar avea un impact

nefast asupra societății civile și/sau ar prejudicia bugetul statului, și care

concomitent îi permite să se pronunțe în vederea suspendări retragerea licenței.

Mai menționează că, în baza celor constatate și în temeiul art. art. 7 alin.

(2) lit. a), 20 alin. (3) și (4) ale Legii nr. 451-XV din 30 iulie 2001, a emis decizia

nr. 72 din 23 noiembrie 2015 privind suspendarea licenței seria A MMII nr.

048184 din 18 martie 2015, pentru genul - activitatea de instruire a persoanelor

din domeniul transportului rutier (categoria B).

Solicită Camera de Licențiere admiterea acțiunii, retragerea licenței SRL

„Mazur-Auto” seria A MMII nr. 048184 din 18 martie 2015 pentru genul -

activitatea de instruire a personalului din domeniul transportului rutier (categoria

B).

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11 mai 2016,

cererea înaintată de Camera de Licențiere a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 24 mai 2016, Camera de

Licențiere a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău

din 11 mai 2016, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri prin care a admite integral cererea înaintată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2016, nu s-a dat curs

apelului declarat de Camera de Licențiere, apelantului fiindu-i acordat termen

până la 15 septembrie 2016 pentru prezentarea cererii de apel motivate.

La 16 august 2016, nu a fost dat curs apelului declarat de Camera de

Licențiere, apelantului fiindu-i prelungit termenul de lichidare a neajunsurilor

indicate și anume: prezentarea cererii de apel motivate - până la 15 septembrie

2016.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016 s-a respins

cererea de recunoaștere a acțiunii înaintată de SRL „Mazur-Auto”. S-a respins

apelul declarat de Camera de Licențiere cu menținerea hotărârii Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 11 mai 2016.

La 26 ianuarie 2017, Camera de Licențiere a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului cu casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea contestată,

considerând-o neîntemeiată prin faptul că au fost apreciate eronat probele

prezentate.

2

Relevă că, instanța de apel la examinarea pricinii a apreciat arbitrar

probele din dosar nu a elucidat și nu s-a expus asupra circumstanțelor esențiale ale

pricinii, interpretând în mod eronat legea, fapt ce a dus la soluționarea greșită a

pricinii.

Susține recurentul că, intimatul în cadrul procesului a recunoscut

temeinicia cererii de retragere a licenței, însă instanța de apel nu a reținut acest

fapt la pronunțarea deciziei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul

declarat la 26 ianuarie 2017, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01

noiembrie 2016 este depus în termen, în cazul în care copia deciziei a fost

expediată în adresa părților conform scrisorii din 08 noiembrie 2016 (f.d. 61), iar

la materialele cauzei nu se regăsește dovada recepționării de către părți.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că, recursul declarat de Camera de Licențiere, urmează a fi

declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Camera de Licențiere

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la

ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului

cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel.

3

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Aici, completul Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta

în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe

când în recursul declarat de Camera de Licențiere asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Camera de Licențiere, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod

de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Camera de Licențiere, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

4