2rh-44/17 — înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului ș.a

dosarul nr. 2rh-44/17

Î N C H E I E R E

08 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță

examinând cererea de revizuire depusă de Bulicanu Filip,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bulicanu Filip

împotriva lui Dascălu Ion și Primăria satului Vărzărești cu privire la înlăturarea

obstacolelor în folosirea terenului și stabilirea hotarelor terenului,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 iulie 2012,

c o n s t a t ă

La 21 iunie 2011, reclamantul Bulicanu Filip s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Dascălu Ion și Primăria satului Vărzărești cu privire la înlăturarea

obstacolelor în folosirea terenului și stabilirea hotarelor terenului.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, în conformitate cu titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cod cadastral 6001201139, el este

proprietar al terenului aferent casei cu suprafața de 0,1414 ha. În vecinătate se află casa

pîrîtului Dascălu Ion situat pe terenul cu suprafața de 0,1881 ha. Pe parcursul timpului,

pîrîtul fără nici un suport juridic i-a acaparat samavolnic o porțiune din teren punîndu-i

obstacole în folosirea terenului ce-i aparține ca proprietate privată.

Indică reclamantul, că a întreprins toate măsurile posibile pentru a soluționa litigiul

pe cale extrajudiciară, însă pînă în prezent n-a reușit să o facă.

S-a adresat la Primăria comunei Vărzărești, apoi la Procuratura Nisporeni, care

superficial au examinat plângerile lui și au dat răspunsuri formale.

Cere, obligarea pârâtului să nu-i creeze obstacole în folosirea terenului cu suprafața

de 0,1414 ha, obligarea Primăriei satului Vărzărești să stabilească în natură hotarele

terenurilor vecine.

Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 26 octombrie 2011 a fost respinsă cererea

de chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 martie 2012 a fost respins apelul

declarat de Bulicanu Filip și menținută hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 26

octombrie 2011.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 iulie 2012 recursul declarat de

Bulicanu Filip s-a considerat inadmisibil.

La data de 27 decembrie 2016, Bulicanu Filip a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2012, solicitând repunerea în

1

termenul de depunere a cererii de revizuire, admiterea cererii de revizuire, casarea

deciziei Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2012.

În motivarea cererii de revizuire și-a exprimat dezacordul cu încheierea a cărei

revizuire se solicită, invocând că la examinarea pricinii instanțele de fond s-au bazat pe

certificatul Primăriei Vărzărești din 2008, conform căruia a ocupat samavolnic o

porțiune din terenul pîrîtului.

Afirmă că, a prezentat instanței de judecată actul de verificare a hotarelor din 15

martie 2010, însă nu a fost anexat la materialele cauzei.

Menționează că, potrivit ultimelor investigații Primăria Vărzărești a constatat că

Dascalu Ion i-a acaparat din terenul ce-i aparține o porțiune cu suprafața de 0,90 m x

20,50 m, circumstanțe ce i-au devenit cunoscute la 13 decembrie 2016, considerînd că

acestea pot servi drept temei pentru revizuirea hotărârii și începutul curgerii termenului

de depunere a cererii de revizuire.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire este

inadmisibilă din următoarele motive.

Colegiul menționează că, art. 449 din Codul de procedură civilă prevede expres și

exhaustiv temeiurile pentru declararea cererii de revizuire.

În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește

că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

Colegiul relevă că, circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice

(obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și

obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei

civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au

fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul

pronunțării hotărîrii și au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit

irevocabilă.

Astfel, Colegiul conchide că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este

necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială, să existe anterior

pronunțării hotărîrii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.

Argumentele invocate în suportul revizuirii încheierii instanței de recurs Colegiul

nu le poate reține, deoarece pretinsele circumstanțe invocate de revizuent nu sunt

susceptibile să influențeze soluția instanței de recurs pronunțată la etapa examinării

admisibilității recursului declarat de Bulicanu Filip.

Totodată, revizuentul nu a fost împiedicat de a solicita Primăriei Vărzărești

efectuarea unei măsurări a terenurilor învecinate ale revizuentului și Dascălu Ion în

perioada examinării acțiunii, cu toate că la materialele cauzei există actul de verificare a

hotarelor loturilor de pe lîngă casă din 15 martie 2010 (f.d.53).

Mai mult ca atît, revizuentul nu indică care au fost motivele cu privire la

imposibilitatea prezentării unui astfel de proces-verbal (f.d.97), în pofida faptului că a

avut termen suficient de a solicita și prezenta un astfel de act.

Colegiul consideră relevantă jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor, în care

Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție

2

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice,

care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să

nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu

scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor

ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie

considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la

aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest

principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter

esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România,

nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52,).

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de

revizuire depusă de revizuentului Bulicanu Filip ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Bulicanu Filip, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bulicanu Filip împotriva lui

Dascălu Ion și Primăria satului Vărzărești cu privire la înlăturarea obstacolelor în

folosirea terenului și stabilirea hotarelor terenului, împotriva deciziei Curții Supreme de

Justiție din 26 iulie 2012.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișcă-Doneva

Ion Druță

3