2ra-93/17 — ilaturarea impedimentelor de comunicare cu copilul

prima instanță: A. Danilov dosarul nr. 2ra- 93/17 instanța de apel: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru Î N C H E I E R E 01 februarie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul lui Sergiu Sahanovschi, avocatul Vitalie Ciuchitu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Margaretei Tornea împotriva lui Sergiu Sahanovschi, intervenienți accesorii Direcția pentru protecția drepturilor copilului Buiucani, municipiul Chișinău și Direcția pentru protecția drepturilor copilului Centru municipiul Chișinău cu privire la înlăturarea impedimentelor de comunicare cu copilul, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către reprezentantul lui Sergiu Sahanovschi, avocatul Vitalie Ciuchitu și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 22 decembrie 2015, c o n s t a t ă: La data de 23 decembrie 2014, Margareta Tornea a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Sahanovschi, intervenienți accesorii Direcția pentru protecția drepturilor copilului Buiucani, municipiul Chișinău și Direcția pentru protecția drepturilor copilului Centru municipiul Chișinău cu privire la înlăturarea impedimentelor de comunicare cu copilul.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, după decesul fiicei sale Victoria Sahanovschi, Sofia Sahanovschi, fiica decedatei potrivit deciziei Direcției pentru protecția drepturilor copilului a rămas să locuiască cu tatăl ei Sergiu Sahanovschi. Indică că, la data de 09 august 2012, s-a adresat cu cerere către Direcția pentru protecția drepturilor copilului Centru, mun. Chișinău, solicitând aprobarea unui grafic care ar prevede întrevederi cu nepoata sa, Sofia Sahanovschi, fiica decedatei Victoria Sahanovschi. Menționează că, la data de 13 septembrie 2012, prin decizia nr.32/1 Comisia pentru protecția copilului aflat în dificultate în cadrul Direcției pentru protecția drepturilor copilului Centru, mun.

Chișinău, a decis ca, Margareta Tornea să aibă întrevederi cu copilul Sofia Sahanovschi, conform următorului grafic, a doua și a patra vinere din lună, după orele de studiu, copilul se va afla la bunici până duminică, orele 16:00, pe parcursul săptămânii la înțelegerea părților. 1 La fel, menționează că, prin aceeași decizie a fost stabilit ca tatăl copilului Sergiu Sahanovschi, în caz de imposibilitate de respectare a graficului să o anunțe din timp despre acest fapt pe bunica Margareta Tornea. Susține că, la data de 24 iunie 2013 s-a adresat Direcției pentru protecția drepturilor copilului Centru, mun. Chișinău cu cerere, prin care a adus la cunoștință că Sergiu Sahanovschi tatăl Sofiei Sahanovschi nu respectă decizia Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate în cadrul Direcției pentru protecția drepturilor copilului Centru, mun.

Chișinău din 13 septembrie 2012, atenționând că nepoate fiicei sale decedate Victoria Sahanovschi, Sofia Sahanovschi locuiește mai mult timp cu Tatiana Sahanovschi, bunica din partea tatălui, și nu cu tatăl acesteia Sergiu Sahanovschi, așa cum a decis Direcție pentru protecția drepturilor copilului, insă prin răspunsul din data de 03 iulie 2013, Direcția i-a comunicat că în temeiul art. 65 al Codului familiei să se adreseze cu o cerere în instanța de judecată. Afirmă că, nerespectarea de către Sergiu Sahanovschi a graficului stabilit de întrevederi a ei cu nepoata Sofia Sahanovschi se confirmă prin actele de constatare a faptelor întocmite de executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu la data de 28 august 2014 și 12 septembrie 2014. Declară că, este în imposibilitate de a se vedea cu nepoata Sofia Sahanovschi, potrivit graficului întocmit, iar tatăl copilului nu o anunță din timp despre imposibilitatea de a se vedea cu nepoata.

Solicită, permiterea și de a nu crea obstacole în întrevederile și accesul cu nepoata Sofia Sahanovschi născută la 05 aprilie 2005, stabilirea unui grafic de întrevedere, prin care ea, să aibă posibilitatea de a avea întrevederi cu copilul Sofia Sahanovschi, și anume, în prima și a treia săptămână a lunii, din ziua de vineri după orele de studiu și până sâmbătă la ora 20:00, Sofia Sahanovschi să se afle la ea, în a doua și a patra săptămână a lunii, în zilele de sâmbătă și duminică până la ora 18:00, Sofia Sahanovschi să se afle la ea, vacanțele pe care le are Sofia Sahanovschi, în mărime de 50% să fie petrecute la ea, a obliga pe Sergiu Sahanovschi de a permite Sofiei Sahanovschi de a petrece zilele de naștere a familiei Tornea cu aceștia, a obliga pe Sergiu Sahanovschi de a permite Sofiei Sahanovschi de a comunica cu ea pe telefon, a obliga pe Sergiu Sahanovschi de a permite deplasarea Sofiei Sahanovschi împreună cu ea peste hotarele RM în scopuri turistice.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 22 decembrie 2015 a fost încetat procesul în partea privind stabilirea graficului de întrevedere cu copilul Sofia Sahanovschi. A fost explicat reclamantei că, stabilirea graficului de întrevederi cu copilul minor ține de competența Direcției pentru protecția drepturilor copilului din raza domiciliului copilului, unde urmează să se adreseze cu o cerere. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău 22 decembrie 2015 a fost admisă parțial acțiunea și obligat Sergiu Sahanlovschi de a nu-i crea impedimente de comunicare Margaretei Tornea cu nepoata Sofia Sahanovschi, anul nașterii 05 aprilie 2005, conform graficului de întrevederi aprobat prin decizia Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate din cadrul Direcției pentru protecția drepturilor copilului Centru mun.

Chișinău nr.32/1 din 13 septembrie 2012, în rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate. Prima instanță, a constatat că, Margareta Tornea este în imposibilitate de a se vedea cu nepoata Sofia Sahanovschi, potrivit graficului întocmit. Tatăl copilului nu o anunță din timp despre imposibilitatea de a se vedea cu nepoate, iar comportamentul 2 acestuia, încalcă dreptul legal al copilului cât și dreptul bunicilor materne de a se vedea regulat cu nepoata, fiind pusă în pericol dezvoltarea copilului Sofia Sahanovschi. De asemenea, prima instanță a reținut că, copilul are nevoie să își cunoască propria personalitate și să fie conștient de poziția pe care o ocupă în societate. Prin înțelegerea exactă a elementelor care contribuie la dezvoltarea unui copil părintele poate să controleze modul în care acesta își formează personalitatea.

Totodată, prima instanță, nu a pus la îndoială că pârâtul, fiind unicul reprezentant legal al copilului minor își exercită corespunzător și la nivel obligațiile sale părintești față de copilul minor, dar a considerat că ține de obligația acestuia de a menține relații calde dintre copil și bunicii pe linia maternă a copilului. Prima instanță, respingând cerințele reclamantei cu privire la obligarea pârâtului de a permite Sofiei Sahanovschi să comunice la telefon cu ea și de a permite deplasarea Sofiei Sahanovschi cu ea peste hotarele RM în scopuri turistice, a stabilit că pârâtul nu împiedică copilul să vorbească cu bunica la telefon, iar cerința privind deplasarea cu copilul peste hotare în scopuri turistice, nu este prevăzută de către orarul de întrevederi și poate fi mediate amiabil de către părți.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2016 a fost respins apelul declarat de către reprezentantul lui Sergiu Sahanovschi, avocatul Vitalie Ciuchitu și a fost menținută hotărârea primei instanțe. La data de 18 noiembrie 2016, reprezentantul lui Sergiu Sahanovschi, avocatul Vitalie Ciuchitu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea integrală a acțiunii. În motivarea recursului a invocat că, atât prima instanță cât și instanța de apel nu a dat o apreciere corectă raportului juridic stabilit între părți, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei.

Susține că, prima instanță și instanța de apel eronat au constatat că apelantul crează impedimente intimatei în comunicarea cu nepoata Sofia Sahanovschi, fiind invocate doar procesele-verbale întocmite de către executorul judecătoresc, înscrisuri care nu elucidează circumstanțele de fapt în ansamblu relevante în speța dată. Afirmă că, Sergiu Sahanovschi niciodată nu a fost împotriva întâlnirilor dintre fiica Sofia Sahanovschi și bunica acesteia Margareta Tornea, iar cele două cazuri concrete, când întrevederea nepoatei cu bunica nu a avut loc, nu au depins de voința recurentului.

La data de 07 decembrie 2016, în adresa intimaților Margareta Tornea, Direcției pentru protecția drepturilor copilului Buiucani, municipiul Chișinău și Direcției pentru protecția drepturilor copilului Centru, municipiul Chișinău a fost expediate copia recursului declarat de către reprezentantul lui Sergiu Sahanovschi, avocatul Vitalie Ciuchitu cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La data de 29 decembrie 2016, Direcției pentru protecția drepturilor copilului Centru, municipiul Chișinău a depus referință, susținând poziția pentru respectarea graficului de întrevederi a copilului minor Sofia Sahanovschi cu bunica pe linia maternă Margareta Tornea. La data de 30 decembrie 2016, și Margareta Tornea a depus referință, solicitând respingerea cererii de recurs și menținerea deciziei instanței de apel, pe care o consideră legală și întemeiată.

3 La data de 04 ianuarie 2017, Direcția pentru protecția drepturilor copilului Buiucani, municipiul Chișinău a depus referință, susținând că nu dispune de împuterniciri de a se expune asupra litigiului, deoarece minora Sofia Sahanovschi și tatăl acesteia Sergiu Sahanovschi nu locuiesc în raza administrativ-teritorială a sectorului Buiucani, mun. Chișinău. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat copia deciziei contestate în adresa recurentului (f. d. 194), însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării acesteia de către ultimul.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.

4 În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul lui Sergiu Sahanovschi, avocatul Vitalie Ciuchitu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Argumentul invocat de către reprezentantul recurentei precum că, instanța de apel a apreciat arbitrar probele, anexate la materialele dosarului, nu poate fi reținut, deoarece la caz, instanța de apel a apreciat probele în corespundere cu exigențele art. 130 din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentul invocat în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanțele ierarhic inferioare, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către reprezentantul lui Sergiu Sahanovschi, avocatul Vitalie Ciuchitu, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul reprezentantului lui Sergiu Sahanovschi, avocatul Vitalie Ciuchitu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul reprezentantului lui Sergiu Sahanovschi, avocatul Vitalie Ciuchitu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Mariana Pitic 5