2ra-93/17 — ilaturarea impedimentelor de comunicare cu copilul

prima instanță: A. Danilov dosarul nr. 2ra- 93/17

instanța de apel: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru

Î N C H E I E R E

01 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

reprezentantul lui Sergiu Sahanovschi, avocatul Vitalie Ciuchitu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Margaretei Tornea împotriva

lui Sergiu Sahanovschi, intervenienți accesorii Direcția pentru protecția drepturilor

copilului Buiucani, municipiul Chișinău și Direcția pentru protecția drepturilor

copilului Centru municipiul Chișinău cu privire la înlăturarea impedimentelor de

comunicare cu copilul,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de către reprezentantul lui Sergiu Sahanovschi, avocatul

Vitalie Ciuchitu și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul

Chișinău din 22 decembrie 2015,

c o n s t a t ă:

La data de 23 decembrie 2014, Margareta Tornea a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Sergiu Sahanovschi, intervenienți accesorii Direcția pentru

protecția drepturilor copilului Buiucani, municipiul Chișinău și Direcția pentru

protecția drepturilor copilului Centru municipiul Chișinău cu privire la înlăturarea

impedimentelor de comunicare cu copilul.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, după decesul fiicei sale Victoria

Sahanovschi, Sofia Sahanovschi, fiica decedatei potrivit deciziei Direcției pentru

protecția drepturilor copilului a rămas să locuiască cu tatăl ei Sergiu Sahanovschi.

Indică că, la data de 09 august 2012, s-a adresat cu cerere către Direcția pentru

protecția drepturilor copilului Centru, mun. Chișinău, solicitând aprobarea unui grafic

care ar prevede întrevederi cu nepoata sa, Sofia Sahanovschi, fiica decedatei Victoria

Sahanovschi.

Menționează că, la data de 13 septembrie 2012, prin decizia nr.32/1 Comisia

pentru protecția copilului aflat în dificultate în cadrul Direcției pentru protecția

drepturilor copilului Centru, mun. Chișinău, a decis ca, Margareta Tornea să aibă

întrevederi cu copilul Sofia Sahanovschi, conform următorului grafic, a doua și a

patra vinere din lună, după orele de studiu, copilul se va afla la bunici până duminică,

orele 16:00, pe parcursul săptămânii la înțelegerea părților.

1

La fel, menționează că, prin aceeași decizie a fost stabilit ca tatăl copilului

Sergiu Sahanovschi, în caz de imposibilitate de respectare a graficului să o anunțe din

timp despre acest fapt pe bunica Margareta Tornea.

Susține că, la data de 24 iunie 2013 s-a adresat Direcției pentru protecția

drepturilor copilului Centru, mun. Chișinău cu cerere, prin care a adus la cunoștință

că Sergiu Sahanovschi tatăl Sofiei Sahanovschi nu respectă decizia Comisiei pentru

protecția copilului aflat în dificultate în cadrul Direcției pentru protecția drepturilor

copilului Centru, mun. Chișinău din 13 septembrie 2012, atenționând că nepoate

fiicei sale decedate Victoria Sahanovschi, Sofia Sahanovschi locuiește mai mult timp

cu Tatiana Sahanovschi, bunica din partea tatălui, și nu cu tatăl acesteia Sergiu

Sahanovschi, așa cum a decis Direcție pentru protecția drepturilor copilului, insă prin

răspunsul din data de 03 iulie 2013, Direcția i-a comunicat că în temeiul art. 65 al

Codului familiei să se adreseze cu o cerere în instanța de judecată.

Afirmă că, nerespectarea de către Sergiu Sahanovschi a graficului stabilit de

întrevederi a ei cu nepoata Sofia Sahanovschi se confirmă prin actele de constatare a

faptelor întocmite de executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu la data de 28 august

2014 și 12 septembrie 2014.

Declară că, este în imposibilitate de a se vedea cu nepoata Sofia Sahanovschi,

potrivit graficului întocmit, iar tatăl copilului nu o anunță din timp despre

imposibilitatea de a se vedea cu nepoata.

Solicită, permiterea și de a nu crea obstacole în întrevederile și accesul cu

nepoata Sofia Sahanovschi născută la 05 aprilie 2005, stabilirea unui grafic de

întrevedere, prin care ea, să aibă posibilitatea de a avea întrevederi cu copilul Sofia

Sahanovschi, și anume, în prima și a treia săptămână a lunii, din ziua de vineri după

orele de studiu și până sâmbătă la ora 20:00, Sofia Sahanovschi să se afle la ea, în a

doua și a patra săptămână a lunii, în zilele de sâmbătă și duminică până la ora 18:00,

Sofia Sahanovschi să se afle la ea, vacanțele pe care le are Sofia Sahanovschi, în

mărime de 50% să fie petrecute la ea, a obliga pe Sergiu Sahanovschi de a permite

Sofiei Sahanovschi de a petrece zilele de naștere a familiei Tornea cu aceștia, a obliga

pe Sergiu Sahanovschi de a permite Sofiei Sahanovschi de a comunica cu ea pe

telefon, a obliga pe Sergiu Sahanovschi de a permite deplasarea Sofiei Sahanovschi

împreună cu ea peste hotarele RM în scopuri turistice.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 22 decembrie 2015 a

fost încetat procesul în partea privind stabilirea graficului de întrevedere cu copilul

Sofia Sahanovschi. A fost explicat reclamantei că, stabilirea graficului de întrevederi

cu copilul minor ține de competența Direcției pentru protecția drepturilor copilului

din raza domiciliului copilului, unde urmează să se adreseze cu o cerere.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău 22 decembrie 2015 a fost

admisă parțial acțiunea și obligat Sergiu Sahanlovschi de a nu-i crea impedimente de

comunicare Margaretei Tornea cu nepoata Sofia Sahanovschi, anul nașterii 05 aprilie

2005, conform graficului de întrevederi aprobat prin decizia Comisiei pentru protecția

copilului aflat în dificultate din cadrul Direcției pentru protecția drepturilor copilului

Centru mun. Chișinău nr.32/1 din 13 septembrie 2012, în rest cerințele au fost

respinse ca neîntemeiate.

Prima instanță, a constatat că, Margareta Tornea este în imposibilitate de a se

vedea cu nepoata Sofia Sahanovschi, potrivit graficului întocmit. Tatăl copilului nu o

anunță din timp despre imposibilitatea de a se vedea cu nepoate, iar comportamentul

2

acestuia, încalcă dreptul legal al copilului cât și dreptul bunicilor materne de a se

vedea regulat cu nepoata, fiind pusă în pericol dezvoltarea copilului Sofia

Sahanovschi.

De asemenea, prima instanță a reținut că, copilul are nevoie să își cunoască

propria personalitate și să fie conștient de poziția pe care o ocupă în societate. Prin

înțelegerea exactă a elementelor care contribuie la dezvoltarea unui copil părintele

poate să controleze modul în care acesta își formează personalitatea.

Totodată, prima instanță, nu a pus la îndoială că pârâtul, fiind unicul

reprezentant legal al copilului minor își exercită corespunzător și la nivel obligațiile

sale părintești față de copilul minor, dar a considerat că ține de obligația acestuia de a

menține relații calde dintre copil și bunicii pe linia maternă a copilului.

Prima instanță, respingând cerințele reclamantei cu privire la obligarea pârâtului

de a permite Sofiei Sahanovschi să comunice la telefon cu ea și de a permite

deplasarea Sofiei Sahanovschi cu ea peste hotarele RM în scopuri turistice, a stabilit

că pârâtul nu împiedică copilul să vorbească cu bunica la telefon, iar cerința privind

deplasarea cu copilul peste hotare în scopuri turistice, nu este prevăzută de către

orarul de întrevederi și poate fi mediate amiabil de către părți.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2016 a fost respins

apelul declarat de către reprezentantul lui Sergiu Sahanovschi, avocatul Vitalie

Ciuchitu și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 18 noiembrie 2016, reprezentantul lui Sergiu Sahanovschi, avocatul

Vitalie Ciuchitu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, atât prima instanță cât și instanța de apel nu

a dat o apreciere corectă raportului juridic stabilit între părți, nu au constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei.

Susține că, prima instanță și instanța de apel eronat au constatat că apelantul

crează impedimente intimatei în comunicarea cu nepoata Sofia Sahanovschi, fiind

invocate doar procesele-verbale întocmite de către executorul judecătoresc, înscrisuri

care nu elucidează circumstanțele de fapt în ansamblu relevante în speța dată.

Afirmă că, Sergiu Sahanovschi niciodată nu a fost împotriva întâlnirilor dintre

fiica Sofia Sahanovschi și bunica acesteia Margareta Tornea, iar cele două cazuri

concrete, când întrevederea nepoatei cu bunica nu a avut loc, nu au depins de voința

recurentului.

La data de 07 decembrie 2016, în adresa intimaților Margareta Tornea, Direcției

pentru protecția drepturilor copilului Buiucani, municipiul Chișinău și Direcției

pentru protecția drepturilor copilului Centru, municipiul Chișinău a fost expediate

copia recursului declarat de către reprezentantul lui Sergiu Sahanovschi, avocatul

Vitalie Ciuchitu cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La data de 29 decembrie 2016, Direcției pentru protecția drepturilor copilului

Centru, municipiul Chișinău a depus referință, susținând poziția pentru respectarea

graficului de întrevederi a copilului minor Sofia Sahanovschi cu bunica pe linia

maternă Margareta Tornea.

La data de 30 decembrie 2016, și Margareta Tornea a depus referință, solicitând

respingerea cererii de recurs și menținerea deciziei instanței de apel, pe care o

consideră legală și întemeiată.

3

La data de 04 ianuarie 2017, Direcția pentru protecția drepturilor copilului

Buiucani, municipiul Chișinău a depus referință, susținând că nu dispune de

împuterniciri de a se expune asupra litigiului, deoarece minora Sofia Sahanovschi și

tatăl acesteia Sergiu Sahanovschi nu locuiesc în raza administrativ-teritorială a

sectorului Buiucani, mun. Chișinău.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele

cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat copia deciziei contestate în adresa

recurentului (f. d. 194), însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada

recepționării acesteia de către ultimul.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu

și în toate cazurile.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul lui Sergiu

Sahanovschi, avocatul Vitalie Ciuchitu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Argumentul invocat de către reprezentantul recurentei precum că, instanța de

apel a apreciat arbitrar probele, anexate la materialele dosarului, nu poate fi reținut,

deoarece la caz, instanța de apel a apreciat probele în corespundere cu exigențele art.

130 din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentul invocat în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanțele ierarhic inferioare, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

către reprezentantul lui Sergiu Sahanovschi, avocatul Vitalie Ciuchitu, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul reprezentantului lui Sergiu Sahanovschi, avocatul Vitalie Ciuchitu

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul reprezentantului lui Sergiu Sahanovschi, avocatul Vitalie Ciuchitu se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

5