3ra-83 /17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: I. Botezatu dosarul nr. 3ra-83/17 instanța de apel: G. Colev, A. Curdov, Ș. Starciuc Î N C H E I E R E 26 ianuarie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele completului, judecătorul -Valeriu Doagă Judecătorii - Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cernev Constantin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului or. Vulcănești, Primarul or. Vulcănești, Cravcenco Dmitrii și Cernev Constantin, intervenient accesoriu Primăria or. Vulcănești cu privire la contestarea actului administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, intervenient accesoriu Primarul or.

Vulcănești împotriva Consiliului or. Vulcănești cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 13 octombrie 2016 c o n s t a t ă: La 19 martie 2015 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului or. Vulcănești, Primarul or. Vulcănești, Cravcenco Dmitrii și Cernev Constantin, intervenient accesoriu Primăria or. Vulcănești cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, efectuînd controlul de legalitate a deciziei Consiliului or.

Vulcănești nr. 14/9 din 22 decembrie 2014 prin care i s-a permis lui Cernev Constantin de a extinde suprafața unității comerciale (chioșc), a constatat temeiuri de anulare a acesteia pe motivul încălcării legislației în vigoare, în particular a dispozițiilor Legii privind administrația publică locală nr. 436 din 28.12.2006 și Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09.07.2010. De asemenea, au fost supuse controlului de legalitate și contractele de arendă nr. 77 din 10 iunie 2014 și respectiv 29 aprilie 2014 încheiate între Primarul or. Vulcănești în calitate de arendator și Cravcenco Dmitrii, Cernev Constantin în calitate de arendași în privința terenurilor cu suprafața de 0,0014 ha și 0,0006 ha amplasate în or.

Vulcănești str. Plotnicova care au fost încheiate la fel cu încălcări ale legislației evidențiate supra. La 01 iunie 2015 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, intervenient accesoriu 1 de partea reclamantului Primarul or. Vulcănești a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului or. Vulcănești cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, la 05 martie 2015 Consiliul or. Vulcănești a emis decizia nr. 2/5, iar în temeiul pct. 7 din actul administrativ menționat autoritatea publică locală l-a împuternicit pe Cernev Constantin să introducă modificări în decizia Consiliului or. Vulcănești nr. 14/9 din 22 decembrie 2014 și anume să substituie sintagma ”extinderea chioșcului existent din metaloplast” cu sintagma ”extinderea chioșcului existent construcție capitală”.

Consideră că, Consiliul or. Vulcănești nu este în drept să-l împuternicească pe Cernev Constantin să efectueze modificări în deciziile emise de prima, prin urmare pct. 7 din decizia contestată este pasibilă anulării. Solicită anularea deciziei Consiliului or. Vulcănești nr. 14/9 din 22 decembrie 2014, a contractelor de arendă nr. 77 din 10 iunie 2014 și respectiv din 29 aprilie 2014 precum și a pct. 7 din decizia Consiliului or. Vulcănești nr. 2/5 din 05 martie 2015. Prin încheierea Judecătoriei Vulcănești din 10 noiembrie 2015 cererile de chemare în judecată nominalizate supra au fost conexate într-o singură procedură. Prin hotărârea Judecătoriei Vulcănești din 24 iunie 2016 s-a admis acțiunea, s-au anulat decizia Consiliului or.

Vulcănești nr. 14/9 din 22 decembrie 2014 și pct. 7 din decizia Consiliului or. Vulcănești nr. 2/5 din 05 martie 2015 ca ilegală în fond, emisă cu încălcarea legii și competenței. S-a recunoscut nul contractul de arendă din 29 aprilie 2014 încheiat între Primarul or. Vulcănești și Cravcenco Dmitrii în privința terenului cu suprafața de 0,0006 ha amplasat în or. Vulcănești str. Plotnicova, s-a recunoscut nul contractul de arendă nr. 77 din 10 iunie 2014 încheiat între Primarul or. Vulcănești și Cernev Constantin în privința terenului cu suprafața de 0,0014 ha amplasat în or. Vulcănești str. Plotnicova. Prima instanță a reținut că, Consiliul or.

Vulcănești la adoptarea actelor administrative contestate și-a depășit atribuțiile funcționale și a încălcat procedura stabilită de lege în aspectul emiterii autorizațiilor de construire, mai mult ca atît, prin acordarea împuternicirilor lui Cernev Constantin de a efectua modificări în decizia nr. 14/9 din 22 decembrie 2014, dînsa și-a depășit atribuțiile conferite de lege. De asemenea, instanța a stabilit că, Cernev Constantin prin cererea depusă în adresa Primăriei or. Vulcănești cu solicitarea emiterii autorizației de construire nu a anexat documentele necesare prevăzute exhaustiv în Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.

Cu referire la contractele de arendă litigioase, instanța a remarcat nulitatea acestora pe motiv că terenurile date în arendă nu sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile în conformitate cu prevederile art. 290 din Codul civil și prin urmare pînă la efectuarea acestor acțiuni acestea nu puteau fi transmise în folosință persoanelor terțe. Prin decizia Curții de Apel Comrat din 13 octombrie 2016 s-a respins apelul declarat de Cernev Constantin și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Vulcănești din 24 iunie 2016. La data de 08 noiembrie 2016 și 09 noiembrie 2016 Cernev Constantin a depus cereri de recurs cu conținut similar împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 13 octombrie 2016 solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că, a îndeplinit toate condițiile necesare pentru emiterea actelor administrative ce-l vizează și nu poartă răspundere pentru incompetența sau erorile admise de Consiliul or. Vulcănești. Susține că, instanțele inferioare nu au menționat expres care sunt dispozițiile legale care au fost încălcate la încheierea de către el a contractului de arendă cu Consiliul or. Vulcănești și consideră că, la caz, a fost încălcată competența materială. 2 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile. În conformitate cu art. 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul consideră cererea de recurs ca fiind depusă în termen or, recurentul a luat cunoștință de decizia instanței de apel la 02 noiembrie 2016 (f.d. 204) și a exercitat calea de atac la 08 noiembrie 2016 (f.d. 222). Argumentele invocate în recurs precum că, Cernev Constantin a îndeplinit toate condițiile necesare pentru emiterea actelor administrative ce-l vizează și nu poartă răspundere pentru incompetența sau erorile admise de Consiliul or. Vulcănești nu pot fi reținute deoarece obiectul juridic al prezentei acțiuni îl constituie actele administrative emise de Consiliul or.

3 Vulcănești constatate ca fiind emise cu încălcarea legislației în vigoare și respectiv nu pot fi menținute în vigoare pe motivul existenței viciilor juridice, circumstanțe ce nu depind conduita subiectului raportului juridic responsabil de admiterea acestor încălcări. Nu pot fi reținute nici alegațiile recurentului precum că, instanțele inferioare nu au menționat expres care sunt dispozițiile legale care au dus la recunoașterea nulității contractului de arendă încheiat de acesta or, instanțele au motivat soluția respectivă cu argumente bazate pe normele juridice incidente speței. Completul menționează că, în speță a fost respectată competența materială reieșind din natura actelor juridice contestate de reclamantă.

Astfel, instanța de recurs notează că, recurentul nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziei instanței de apel. În acest sens, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cernev Constantin ca fiind inadmisibil în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Cernev Constantin se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Ion Druță 4