2ra-33/17 — încasarea prejudiciului material și moral

2ra-33/17 — încasarea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță, Judecătoria Hîncești dosarul nr. 2ra-2819/2016

judecător: T. Mereuță 2ra-33/2017

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru

D E C I Z I E

25 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Valentina Clevadî

judecători Iuliana Oprea, Ion Druță, Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Igor Vicol,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor

Bicec împotriva lui Igor Vicol cu privire la încasarea prejudiciului moral și

cheltuielilor de judecată, și

cererea reconvențională înaintată de Igor Vicol împotriva lui Victor Bicec

cu privire la încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2016 prin care s-a

respins apelul declarat de Igor Vicol și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Hîncești din 16 noiembrie 2015,

c o n s t a t ă :

La 19 martie 2015, reclamantul notarul public Victor Bicec a înaintat

cerere în instanța de judecată împotriva lui Igor Vicol cu privire la încasarea

prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamantul Victor Bicec a indicat că, la 22 ianuarie

2015 conform procesului-verbal, întocmit de către agentul constatator al IP

Hîncești, Nicolae Țurcanu, Igor Vicol, a fost sancționat în baza art. 354 Cod

Contravențional cu pedeapsă în formă de amendă, în mărime de 10 unități

convenționale, amendă achitată de către acesta la 28 ianuarie 2015.

Afirmă reclamantul că, procesul - verbal a fost întocmit pe faptul că la 22

ianuarie 2015, aproximativ la orele 10:00 - 10:10, Igor Vicol aflându-se în biroul

notarial „Victor Bicec”, amplasat în or. Hîncești, str. 31 August 5, în urma unei

discuții cu un ton ridicat și voce tare a încălcat ordinea publică și liniștea

cetățenilor.

Susține că, în urma acțiunilor de huliganism nu prea grav, comise de către

Igor Vicol, în biroul notarial au fost cauzate suferințe psihice notarului public

Victor Bicec, iar prin acțiunile sale ilegale a fost știrbit enorm autoritatea de notar

de bună credință în fața clienților, prin ce a suferit imaginea de notar la

corectitudinea efectuării actelor notariale, în consecință pierzând un număr mare

de clienți, cât și beneficii rezultate din activitatea notarială.

1

Consideră că prin acțiunile sale Igor Vicol i-a cauzat un prejudiciu moral,

indicând că suma de 5 000 lei va fi o satisfacție echitabilă a suferințelor morale

suportate în urma acțiunilor ilegale ale acestuia, solicitând și încasarea sumei taxei

de stat achitată la adresarea în instanță.

Ulterior, la 05 octombrie 2015, prin intermediul cancelariei Judecătoriei

Hîncești, reclamantul a înaintat o cerere suplimentară de majorare a pretențiilor,

solicitând încasarea de la Igor Vicol a sumei de 30 000 lei cu titlul de prejudiciul

moral și încasarea sumei de 100 lei cu titlu de taxă de stat.

La 19 august 2015, Igor Vicol a înaintat acțiune reconvențională împotriva

lui Victor Bicec cu privire la repararea prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei.

În motivarea acestei acțiuni, Igor Vicol a indicat, că a avut un conflict cu

notarul public Victor Bicec, care ar fi refuzat neîntemeiat să deschidă dosarul

succesoral pe numele cet. Subțirel Mariana, în acele discuții, notarul s-a purtat

grosolan și în mod neîntemeiat a chemat politia de repetate ori.

Menționează Igor Vicol că, nu s-a așteptat să fie acționat în judecată de

notarul public Victor Bicec.

Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 16 noiembrie 2015, cererea de

chemare în judecată a lui Victor Bicec împotriva lui Igor Vicol cu privire la

încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată s-a admis parțial, s-a

încasat din contul lui Igor Vicol în beneficiul lui Victor Bicec prejudiciul moral în

sumă de 3 000 lei și suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat, în rest cererea s-a

respins ca nefondată. Cererea reconvențională înaintată de Igor Vicol împotriva

lui Victor Bicec cu privire la încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor

judiciare s-a respins ca nefondată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 30 noiembrie 2015, Igor

Vicol a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Hîncești din 16 noiembrie

2015, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea reconvențională și

respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Bicec.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2016 s-a respins apelul

declarat de Igor Vicol și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Hîncești din 16

noiembrie 2015.

La 12 octombrie 2016, Igor Vicol a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri prin care a respinge

cererea de chemare în judecată și a admite cererea reconvențională.

În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece la adoptarea acesteia,

instanțele au dat o apreciere eronată materialului probator, soluție care contravine

legislației, practicii judiciare și CEDO, expunându-se totodată asupra fondului

cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

2

Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat la 10 octombrie 2016, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25

iunie 2016 este depus în termen, în cazul în care copia deciziei a fost expediată în

adresa părților conform scrisorii din 08 august 2016 (f.d. 126), iar la materialele

cauzei nu se regăsește dovada recepționării de către părți.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul declarat de

Igor Vicol este întemeiat și care urmează a fi admis cu modificarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. e) CPC, instanța după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul sau să modifice decizia instanței de apel

și/sau hotărârea primei instanțe.

La caz este constat că Victor Bicec, prin acțiunea formulată a solicitat

încasarea de la Igor Vicol a sumei de 30 000 lei cu titlul de prejudiciul moral și

încasarea sumei de 100 lei cu titlu de taxă de stat.

Iar, Igor Vicol înaintând acțiune reconvențională împotriva lui Victor

Bicec a solicitat repararea prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță, prin

hotărârea din 16 noiembrie 2015 a admis parțial cererea de chemare în judecată a

lui Victor Bicec împotriva lui Igor Vicol cu privire la încasarea prejudiciului

moral și a cheltuielilor de judecată, a încasat din contul lui Igor Vicol în

beneficiul lui Victor Bicec prejudiciul moral în sumă de 3 000 lei și suma de 100

lei cu titlu de taxă de stat, în rest cererea s-a respins ca nefondată. Cererea

reconvențională înaintată de Igor Vicol împotriva lui Victor Bicec cu privire la

încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor judiciare s-a respins ca nefondată.

Instanța de apel prin decizia din 25 iunie 2016, a respins apelul declarat de

Igor Vicol și a menținut hotărârea Judecătoriei Hîncești din 16 noiembrie 2015.

Conform art. 14 alin. (1), (2) Cod civil, persoana lezată într-un drept al ei

poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu

cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să

le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor

sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului

(venitul ratat).

Astfel după cum rezultă din actele cauzei la 22 ianuarie 2015, aproximativ

orele 10:00-10:10, Igor Vicol, aflându-se în biroul notarial „Victor Bicec”,

amplasat în or. Hîncești, str. 31 August 5, în urma unei discuții cu un ton ridicat și

voce tare a încălcat ordinea publică și liniștea cetățenilor, ca rezultat fiindu-i

întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție din 28 ianuarie 2015, conform

căruia Igor Vicol a fost sancționat în temeiul art. 354 Cod contravențional cu

amendă în sumă de 200 lei (f.d.7)

3

Tot, materialele cauzei atestă că, amenda respectivă a fost achitată în

termen de 72 de ore de către Igor Vicol, mai mult, acesta nu a contestat legalitatea

procesului-verbal cu privire la contravenție, (f.d. 8).

În acest contest, instanța de recurs reține drept justă constatarea primei

instanțe, menținută de instanța de apel că, Igor Vicol a fost atras la răspundere

contravențională în baza art. 354 CC, adică huliganism nu prea grav, și că între

acțiunile lui Igor Vicol și urmările prejudiciabile survenite, sub forma suferințelor

morale a lui Victor Bicec, urmare a acțiunilor pârâtului, există o legătură de

cauzalitate directă, circumstanță care impune apariția obligației de reparare a

prejudiciului delictual.

Conform art. 1398 alin. (1) - (2) Cod Civil, cel care acționează față de

altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar

în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau

omisiune. Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în

cazurile expres prevăzute de lege.

Colegiul reține, că pentru apariția răspunderii delictuale, este necesară

existența unui fapt juridic, sau altfel spus temeiul răspunderii delictuale, care

constituie o totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și

suficiente pentru angajarea răspunderii civile delictuale. Condițiile necesare

pentru antrenarea răspunderii delictuale sunt: prejudiciu propriu zis în expresie

reală, probat prin mijloace probatorii pertinente, fapta ilicită, raportul cauzal

dintre fapta ilicită, prejudiciu și vinovăție. Lipsa unei din condițiile enumerate mai

sus, potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală, cu excepția cazurilor

prevăzute de lege.

Conform prevederilor art. 1416 alin. (1) Cod Civil, instanța de judecată

stabilește felul despăgubirii în funcție de circumstanțe. Ea va lua hotărâre diferită

de cererea păgubitului numai din motive întemeiate.

Conform art. 45 alin. (1) Cod civil, dacă prin contravenție a fost cauzat un

prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-și valorifice pretențiile civile în

procedură civilă.

Prin prisma normelor precitate, Colegiul consideră corectă concluzia

instanțelor de judecată, că valorile morale afectate sunt de o importanță și

rezonanță socială majoră, cu ignorare a normelor de comportament social - astfel

încât instanțele au acceptat faptul că acesta a avut un impact moral pentru Victor

Bicec.

De asemenea instanțele de judecată just au considerat că producerea

incidentului în incinta biroului, unde activează notarul public, în prezența mai

multor persoane - clienți, a afectat grav reputația și onoarea profesională a

notarului public Victor Bicec, cât și starea morală a victimei în special.

Mai mult ca atât, Colegiul consideră corectă soluția instanțelor de judecată

de respingere a acțiunii reconvenționale a lui Igor Vicol, deoarece această acțiune

este lipsită de temei, or Igor Vicol a înaintat pretenții arbitrare, pretinzând că,

notarul public Victor Bicec ar fi refuzat întocmirea căruiva act notarial la cererea

Marianei Subțirel, care nu a fost atrasă în proces și nu a înaintat careva cerere de

4

chemare în judecată față de notarul public Victor Bicec. Iar, Igor Vicol nu a

demonstrat lezarea drepturilor și intereselor sale personale de către notarul public

Victor Bicec.

Aici, urmează a reține că, refuzul notarului public privind întocmirea

actului notarial se contestă în instanța de judecată, conform procedurii

contenciosului administrativ, însă Igor Vicol nu a înaintat o astfel de acțiune în

instanța de judecată, iar fără a verifica legalitatea actelor notarului public nu poate

fi reparat prejudiciu moral. Mai mult, la materialele cauzei lipsește un act

judecătoresc, prin care s-ar fi constatat ilegalitatea acțiunilor notarului public

Victor Bicec în privința lui Igor Vicol.

Totodată, instanța de recurs reține drept relevante la caz și prevederile art.

1422 alin. (1)-(2) Cod civil, care indică că în cazul în care persoanei i s-a cauzat

un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară

indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial.

Conform art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de

vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și

de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

precum și statutul social al persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța

de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul și

statutul social al persoanei vătămate.

Cu referire la prevederile enunțate și reieșind din specificul acțiunii,

instanța de recurs constată că instanțele ierarhic inferioare, justificat au ajuns la

concluzia și temeiniciei cerințelor lui Victor Bicec cu privire la repararea

prejudiciului moral, însă, incorect au determinat mărimea compensației pentru

prejudiciul moral cauzat ultimului ca urmare a acțiunilor ilegale ale lui Igor Vicol.

Or, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului

moral este criteriul echității, care exprimă că îndemnizația trebuie să prezinte o

justă și integrală despăgubire.

În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea

vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii

daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

În consecința celor relatate și având în vedere principiile compensării

echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate

5

intimatului, instanța de recurs apreciază că în cauză sunt motive de a micșora

cuantumul prejudiciului moral stabilit de instanțele judecătorești pentru a fi

încasat în beneficiul lui Victor Bicec până la 500 lei, sumă care, în opinia instanței

de recurs, poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce satisfacție echitabilă

persoanei vătămate, la caz intimatului Victor Bicec.

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că circumstanțele pricinii

au fost constatate de către instanța de apel, verificarea suplimentară a căror va

dovezi nefiind necesară, Completul Colegiului, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de Igor Vicol și a modifica decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe, micșorând suma încasată din contul Lui Igor Vicol în beneficiul

lui Victor Bicec cu titlu de prejudiciu moral de la 3 000 lei până la 500 lei, iar în

rest de a menține decizia instanței de apel și hotărârea primai instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, Completul Colegiului,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Igor Vicol.

Se modifică decizia Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2016 și hotărârea

Judecătoriei Hîncești din 16 noiembrie 2015, în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată înaintată de Victor Bicec împotriva lui Igor Vicol cu privire

la încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, și cererea

reconvențională înaintată de Igor Vicol împotriva lui Victor Bicec cu privire la

încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, după cum urmează:

Se micșorează suma încasată din contul lui Igor Vicol în beneficiul lui

Victor Bicec cu titlu de prejudiciu moral de la 3 000 (trei mii) lei până la 500

(cinci sute) lei.

În rest decizia Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2016 și hotărârea

Judecătoriei Hîncești din 16 noiembrie 2015, se mențin.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Valentina Clevadî

judecători Iuliana Oprea

Ion Druță

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

6