2rc-90/17 — încasarea datoriei

2rc-90/17 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2rc-90/17

prima instanță: (judecătoria Ungheni) V. Șchiopu,

instanța de apel:( Curtea de Apel Bălți ) A. Gheorghieș, A. Toderaș, A. Albu

D E C I Z I E

25 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Valeriu Doagă

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinînd recursul declarat de Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei

Pantelimon” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Întreprinderea de Stat „Direcția Bazinieră de Gospodărire a Apelor” împotriva

Gospodăriei Țărănești „Iastremschi Andrei Pantelimon” cu privire la încasarea

datoriei, dobînzii de întîrziere și a clauzei penale,

împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2016, prin care nu

s-a dat curs cererii de apel declarată de către Gospodăria Țărănească „Iastremschi

Andrei Pantelimon”,

c o n s t a t ă :

La 04 aprilie 2016 Întreprinderea de Stat „Direcția Bazinieră de Gospodărire

a Apelor” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Gospodăriei

Țărănești „Iastremschi Andrei Pantelimon” solicitând încasarea datoriei în mărime

de 60558,20 lei, încasarea dobînzii de întîrziere în mărime de 5731,46 lei,

încasarea clauzei penale în mărime de 14776,20 lei.

În motivarea acțiunii a reiterat că la 16 martie 2015, în rezultatul licitației de

vînzare „cu strigare” a masei lemnoase în valoare totală de 81496,80 lei,

Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei Pantelimon” conform procesului-

verbal nr.9 din 16 martie 2015, a fost desemnată câștigător.

Reiterează că, la 16 martie 2015 a fost încheiat contractul de vînzare-

cumpărare nr.4/15, conform căruia vânzătorul Întreprinderea de Stat „Direcția

Bazinieră de Gospodărire a Apelor” și-a asumat obligația de a preda marfa fără

vicii, iar cumpărătorul Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei Pantelimon”

s-a obligat de a o recepționa și achita.

Indică că, la baza raportului obligațional se află contractul de vînzare

cumpărare nr.4/15 din 16 martie 2015 încheiat benevol, conform căruia părțile și-

au asumat obligații. Tot la 16 martie 2015, între Întreprinderea de Stat „Direcția

Bazinieră de Gospodărire a Apelor” și Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei

Pantelimon” a fost încheiat un act cu privire la compensarea creanțelor reciproce

după cum urmează: „Întreprinderea de Stat „Direcția Bazinieră de Gospodărire a

1

Apelor” a livrat către Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei Pantelimon”

lemn de foc conform facturii fiscale EAA000248060 din 16 martie 2015 în sumă

totală de 281497, 66 lei, iar Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei

Pantelimon” a prestat servicii de tăiere a masei lemnoase Întreprinderii de Stat

„Direcția Bazinieră de Gospodărire a Apelor”, conform contractului nr.31 din 16

decembrie 2014 în sumă totală de 12528, 00 lei și facturii fiscale WA 0631304 din

29 decembrie 2014.

Mai indică că, la 16 martie 2015 a fost confirmată existența unei restanțe

bănești în mărime de 61560,86 lei. Conform pct. 4 al contractului, Gospodăria

Țărănească „Iastremschi Andrei Pantelimon” s-a obligat să achite suma de 61560,

86 lei pînă la 01 decembrie 2015.

La 31 iulie 2015, Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei Pantelimon” a

achitat suma de 276,65 lei, iar la 24 decembrie 2015 suma de 726,01 lei. Însă,

datoria restantă nu a fost achitată integral. Prin solicitarea-scrisoarea de garanție

din 25 ianuarie 2016, ultimul s-a obligat să achite pînă la 16 martie 2016 datoria

integral, obligațiune ce nu a fost onorată.

Afirmă că, rezultând din prevederile art. 617 alin.(2) din Codul civil, nu este

necesară somația în cazul în care este stabilită o dată calendaristică pentru

executarea obligației, fapt prevăzut în pct. 4 din contractul nr.4/15 din 16 martie

somației în adresa Gospodăriei Țărănești „Iastremschi Andrei Pantelimon” la 10

martie 2016, fiind recepționată la 16 martie 2016.

Termenul de achitare a fost stabilit de 10 zile lucrătoare din momentul

recepționării somației, adică pînă la 30 martie 2016. Însă, pînă la înaintarea

acțiunii, pîrîtul nu a achitat integral datoriile acumulate.

Menționează că, în baza pct.5 din contractul nominalizat, în cazul neachitării

costului mărfii în termenul vizat, s-a stabilit penalitatea în mărime de 0,2% de la

scadență pentru fiecare zi de întîrziere, ce constituie suma de 14776, 20 lei.

Invocă că, pîrîtul urmează să achite și dobînda de întîrziere în temeiul

art.585 Cod civil, deoarece nu a achitat datoria în termen.

Prin hotărîrea judecătoriei Ungheni din 23 iunie 2016 s-a încasat din contul

Gospodăriei Țărănești „Iastremschi Andrei Pantelimon” în beneficiul Întreprinderii

de Stat „Direcția Bazinieră de Gospodărire a Apelor” datoria în mărime de

60558,20 lei, dobînda de întîrziere în mărime de 5731,46 lei, clauza penală în

mărime de 14776,20 lei și taxa de stat în mărime de 2431, 98 lei.

Nefiind de acord cu hotărîrea instanței de fond, la 21 iulie 2016 Gospodăria

Țărănească „Iastremschi Andrei Pantelimon” a declarat apel împotriva hotărîrii

instanței de fond, admiterea recursului, solicitând casarea hotărîrii judecătoriei

Ungheni din 23 iunie 2016 și restituirea spre rejudecare.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 09 august 2016 nu s-a dat curs

cererii de apel. S-a acordat apelantului termen pentru prezentarea dovezii taxei de

stat în mărime de 1823,98 lei, pînă la 30 august 2016 ora 09:00, explicîndui-se

apelantului, că în cazul în care nu va lichida neajunsurile în termen, apelul va fi

restituit.

2

La 24 august 2016, Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei Pantelimon”

a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 09 august 2016

solicitând casarea acesteia. Totodată a solicitat și scutirea de la plata taxei de stat.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016 s-a admis

recursul declarat de Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei Pantelimon”, s-a

casat încheierea Curții de Apel Bălți din 09 august 2016, cu restituirea pricinii la

rejudecare la Curtea de Apel Bălți, la faza primirii cererii de apel.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2016 s-a respins

cerința apelantului Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei Pantelimon”

privind scutirea de la plata taxei de stat. Nu s-a dat curs cererii de apel depusă de

Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei Pantelimon” și s-a acordat apelantului

termen până la 13 decembrie 2016, ora 09: 00, pentru înlăturarea neajunsurilor și

anexarea dovezii plăți taxei de stat în mărime de 1823,98 lei, explicîndui-se

apelantului, că în cazul în care nu va lichida neajunsurile în termen, apelul va fi

restituit.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2016 s-a restituit

apelul declarat de Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei Pantelimon”.

La 27 decembrie 2016 Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei

Pantelimon” a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 29

noiembrie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate și

restituirea pricinii pentru examinarea apelului.

În motivarea recursului a invocat că, încheierea instanței de apel din 29

noiembrie 2016 este ilegală și neîntemeiată, deoarece nu a fost citat legal pentru

ședința de judecată din 29 noiembrie 2016.

Susține că de facto adresa corectă a Gospodăriei Țărănești „Iastremschi

Andrei Pantelimon” este r-nul Ungheni localitatea Floreni, însă instanța de apel a

expediat citația la o altă adresă, iar ca rezultat nu a avut posibilitatea de a se

prezenta în instanța de judecată și de a-și argumenta poziția sa referitor la cerința

privind scutirea de la plata taxei de stat.

Consideră că, în lipsa citării legale instanța urma să dispună amânarea

ședinței de judecată și nici de cum în lipsa sa, să examineze cerința de scutire de la

plata taxei de stat.

Relatează că examinarea cerinței privind scutirea de la plata taxei de stat a

privat apelantul de posibilitatea argumentării probelor anexate la cererea de scutire

de la plata taxei de stat și anume declarațiile pentru perioada fiscală 2010-2015,

care confirmă că venitul întreprinderii a fost zero.

Prin referința depusă la 25 ianuarie 2017 Întreprinderea de Stat „Direcția

Bazinieră de Gospodărire a Apelor” a indicat că argumentele recurentului privitor

la necitarea în instanța de apel sunt neîntemeiate. Instanța de apel a respectat

drepturile procesuale ale apelantului, fiind citat legal, iar corespondența a fost

expediată pe adresele indicate de către acesta. A solicitat respingerea recursului.

Referitor la termenul de declarare a recursului, instanța constată că Curtea de

Apel Bălți a emis încheierea la 29 noiembrie 2016,însă la materialele dosarului nu

există nici scrisoare prin care să se ateste data expedierii încheierii și nici dovada

recepționării ei. Recurentul susține că cu încheierea din 29 noiembrie 2016, a făcut

3

cunoștință al 26 decembrie 2016, astfel potrivit art.425, în coroborare cu art.111

din Codul de procedură civilă, recurentul s-a conformat prevederilor legale și

recursul este depus în termen.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

Analizând motivele de recurs formulate și raportându-le la actele dosarului și

la dispozițiile legale aplicabile în cauză, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins, cu menținerea încheierii Curții de Apel Bălți din 29

noiembrie 2016 din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând probatoriul administrat în cauză, instanța constată următoarele:

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2016 s-a respins

cererea înaintată de către Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei Pantelimon”

cu privire la scutirea de la plata taxei de stat și s-a obligat apelantul să achite taxa

de stat în mărime de 1823,98 lei, pînă la 13 decembrie 2016, ora 0900.

În acest sens, instanța de recurs relevă că, potrivit, art. 83 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii,

de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror

interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se

eliberează copii de pe documente din dosar.

Articolul 84 din Codul de procedură civilă prevede că, se impune cu taxă de

stat fiecare cerere de chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea

intervenientului principal, cererea vizând pricinile cu procedură specială, cererea

de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității,

cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărîrilor arbitrale,

cererea de apel, cererea de recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor

(duplicatelor) de pe actele judecătorești.

În conformitate cu art. 3 pct. 1) lit. a) din Legea taxei de stat, nr. 1216 din 03

decembrie 1992, pentru cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu

caracter patrimonial se achită taxa de stat de 3% din valoarea acțiunii sau din suma

încasată, dar numai puțin de 270 de lei și nu mai mult de 50 000 lei de la

persoanele juridice. Litera j) din art. 3 al Legii taxei de stat, statuează că, pentru

cererile de apel împotriva hotărîrilor judecătorești se achite 75% din taxa ce

urmează a fi achitată la depunerea cererii de chemare în judecată.

Apelantul a solicitat și scutirea de la plata taxei de stat, însă nu a anexat

probe ce a-r demonstra situația materială precară invocată și imposibilitatea

achitării taxei de stat, care ar sta la baza scutirii acestuia de la plata taxei de stat.

Prezentarea doar a declarațiilor de dare de seamă fiscală pentru anii 2010-

2015 a Gospodăriei Țărănești „Iastremschi Andrei Pantelimon” nu sunt probe

suficiente în vederea stabilirii situației financiare a persoanei juridice.

4

Or, persoana juridică, solicitând scutirea de plata taxei de stat, urmează să

probeze lipsa mijloacelor financiare, prezentând probe pertinente în acest sens ca,

informația de la Inspectoratul fiscal privind existența și situația conturilor bancare,

informația de la Oficiul Cadastral privind imobilele deținute, informația de la

societatea pe acțiuni “Registru” privind mijloacele de transport, pe care le are în

proprietate sau alte careva bunuri mobile sau imobile.

Deci, Colegiul constată că probele anexate de către recurent nu sunt

suficiente pentru admiterea unei astfel de cerințe, nu reflectă nemijlocit asupra

situației materiale care să indice situația precară la moment a solicitantului și

imposibilitatea achitării taxei de stat.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră încheierea instanței de apel legală și întemeiată, iar recursul

neîntemeiat din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 85 alin.4) Codul de procedură civilă, în funcție de

situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică

este scutită de către judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de

stat sau de plata unei părți a ei.

În conformitate cu art. 365 alin. 4) Codul de procedură civilă, la cererea de

apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 368 alin. 1) Codul de procedură civilă, dacă cererea de

apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă

fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu dea curs

cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează, că în cazul cînd cererea de chemare în judecată conține mai

multe pretenții de sine stătătoare cu caracter patrimonial, taxa de stat se va calcula

conform valorii fiecărei pretenții aparte art. 87 alin.(1) lit. k) Codul de procedură

civilă.

Colegiul conchide că scutirea de la achitarea taxei de stat se dispune în baza

unor probe pertinente, însă la materialele dosarului nu există suficiente probe

veridice și reale care indică nemijlocit asupra situației materiale la care să

reflecte situația precară la moment a solicitantului și imposibilitatea achitării

taxei de stat.

Deci, instanța de apel întemeiat a concluzionat de a nu da curs cererii de apel

depusă de Gospodăriei Țărănești „Iastremschi Andrei Pantelimon” și de o obliga la

plata taxei de stat.

Potrivit art. 118 alin.1) Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor

sale dacă legea nu dispune altfel.

5

Colegiul conchide că scutirea de la achitarea taxei de stat se dispune în baza

unor probe pertinente, însă la materialele dosarului nu există probe veridice și reale

care indică nemijlocit asupra situației materiale care să reflecte situația precară la

moment a solicitantului și imposibilitatea achitării taxei de stat.

De asemenea, recurentul nu a prezentat probe care să demonstreze veniturile

sale, sau să probeze lipsa mijloacelor financiare or, în susținerea afirmației nu au

fost prezentate înscrisuri confirmative.

Prin urmare impunerea achitării plății taxei de stat, pentru examinarea

apelului, nu reprezintă limitarea accesului la justiție, or lipsește proporționalitatea

scopului urmărit și mărimea taxei de stat achitată.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că, art. 6 § 1

din Convenție îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice

contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Astfel, acest

articol consfințește un „drept la o instanță“, în cadrul căruia dreptul de acces, și

anume dreptul de a sesiza instanța în materie civilă, nu constituie decât un singur

aspect.

Cu toate acestea, Curtea admite că, potrivit jurisprudenței sale constante,

„dreptul la o instanță“ nu este absolut. El se pretează unor limitări deoarece, prin

însăși natura sa, el impune o reglementare din partea statului care poate să aleagă

mijloacele pe care să le utilizeze în acest scop. În aceasta privință, Curtea

reamintește ca ea nu a exclus niciodată ipoteza ca interesele unei bune administrări

a justiției pot să justifice impunerea unei restricții de natură financiară în accesul

unei persoane la o instanță (Tolstoy-Miloslavsky împotriva Regatului Unit, p. 80–

81, §§ 61 și Kreuz împotriva Poloniei, § 59).

Neprezentarea dovezii de plată a taxei de stat ori solicitarea de la scutirea

acesteia, drept prevăzut la art.85 Codul de procedură civilă, indică direct la

nerespectarea drepturilor sale procedurale, în măsura stabilită de normele de drept

procedural, de aceea instanța de apel în temeiul legii a dispus obligarea apelantei

de a prezenta dovada de plată a taxei de stat în termenul stabilit, or înaintând cerere

de apel fără a prezenta dovada de plată a taxei de stat și cunoscând despre

necesitatea prezentării acesteia, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după

cum sugerează jurisprudența CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la

instanță, fapt însă ignorat de aceasta.

Or, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție menționează că odată cu solicitarea scutirii de la plata taxei de stat,

actele ce confirmă starea materială precară invocată urmau a fi anexate la

depunerea cererii.

Tot odată Colegiul consideră necesar să menționeze faptul că în situația din

speță, acțiunea instanței de apel prin aceia că nu a dat curs cererii de apel și l-a

obligat la plata taxei de stat, pentru examinarea cererii de apel depusă, nu se

încalcă dreptul reclamantului privind liberul acces la justiție, prevăzut atît de

legislația internă cît și de internațională.

Cu referire la argumentul recurentului precum că, instanța de apel nu a citat

apelantul la adresa corectă, colegiul reține următoarele;

6

recurentul Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei Pantelimon” depunând

cerere de apel împotriva hotărârii judecătoriei Ungheni din 23 iunie 2016 a indicat

în cererea de apel adresa: or. Ungheni, str. Victoria, 6, instanța expediind la adresa

indicată încheierea din 09 august 2016 de a nu da curs cererii de apel, acesta fiind

recepționată la 18 august 2016 (f.d.61).

Ulterior Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei Pantelimon” contestând

cu recurs încheierea Curții de Apel Bălți din 09 august 2016 a indicat în recurs

adresa: r-nul Ungheni localitatea Floreni.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016 pricina fiind

restituită spre rejudecare la faza primirii cererii de apel, instanța de apel a stabilit

ședința de judecată pentru 15 noiembrie 2016, apelantul fiind citat pe adresa or.

Ungheni str. Victoriei, 6, însă corespondența a fost restituită instanței cu inscripția,

plecat.

În legătură cu acesta fapt instanța a dispus amânarea examinării cauzei pentru

29 noiembrie 2016 ora 09:00, citând apelantul pe adresele or. Ungheni str.

Victoriei, 6, r-nul Ungheni localitatea Petrești, r-nul Ungheni localitatea

Floreni.

Potrivit avizului de recepție (f.d.122 A) apelantul a recepționat corespondența

la 28 noiembrie 2016.

La 07 decembrie 2016 instanța de apel a înregistrat demersul apelantului prin

care solicită stabilirea următoarei ședinței de judecată după 20 ianuarie 2017, în

legătură cu plecarea sa peste hotarele țării.

Prin urmare, Colegiul conchide că apelantul prin comportamentul său a făcut

abuz de drepturile sale procedurale, iar alegațiile invocate sunt neîntemeiate și

nejustificative.

Prin urmare instanța atestă că Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei

Pantelimon” nu a ținut cont de prevederile art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) Codul de

procedură civilă, care indică că, părțile sînt obligate să se folosească cu bună-

credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui

abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau

inducerea sa în eroare.

Astfel, la caz Colegiul reține că în situația din speță limitările instituite de

legiuitor privind necesitatea achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel

corespunde cerințelor prevăzute de art. 6 parag. 1 CEDO privind dreptul de acces

la un tribunal și corespunde cerințelor instituite de CEDO prin jurisprudența sa:

- cerința privind scopul legitim al limitării – este îndeplinită, avînd în vedere că

întindere acestor taxe este stabilită sub forma unui procent din valoarea aflată în

litigiu și fiind instituit un plafon maxim de care nu poate trece mărimea taxei de

stat chiar dacă valoarea acțiunii este mai mare, iar CtEDO a confirmat că aceste

taxe privesc buna administrare a justiției și vizează atît descurajarea justițiabililor

în formularea unor cereri, abuzive cît și asigurarea de fonduri pentru funcționarea

justiției.( cauza Weissman și alții împotriva României §-35, Tolstoy Miloslavsky v.

the United Kingdom §-61 )

- raportul rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul

urmărit, pentru a stabili dacă este respectat acest raport rezonabil între impunerea

7

plății taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată și scopul legitim

urmărit privind buna administrare a justiției, descurajarea justițiabililor în

formularea unor cererii, abuzive cît și asigurarea de fonduri pentru funcționarea

justiției urmează să cercetăm următorii factori și anume - cuantumul sumei ce

trebuie plătit de reclamanți raportat la veniturile sale.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că recurentul nu a fost lipsit de dreptul de a solicita

în instanța de apel în conformitate cu art. 86 alin.1) Codul de procedură civilă,

amînarea sau eșalonarea plății taxei de stat.

Cu atît mai mult, nefiind îndeplinite în termen indicațiile instanței, Curtea de

Apel Bălți prin încheierea din 22 decembrie 2016 a restituit apelul declarat de

Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei Pantelimon”.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, încheierea

instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către

recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a

menține încheierea Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2016.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Gospodăria Țărănească „Iastremschi

Andrei Pantelimon”.

Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2016, prin care

nu s-a dat curs cererii de apel depusă de către Gospodăria Țărănească „Iastremschi

Andrei Pantelimon”.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, Valeriu Doagă

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

8