2rhc-52/17 — încasarea datoriei

Dosar nr.2rhc-52/17

Prima instanță (judecătoria Briceni ) V.Caduc

Instanța de apel (Curtea de Apel Bălți) I.Grosu, A. Corcenco, D.Corolevschi,

Instanța de recurs (Curtea de Supremă de Justiție) S. Filincova, G. Stratulat, D. Mardari

Î N C H E I E R E

mun. Chișinău

03 mai 2017

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Galina Stratulat

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire declarată de Gospodăria Țărănească „Ivan

Scutelnic”,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de societatea cu

răspundere limitată „Agrimatco-Service” împotriva Gospodăriei Țărănești „Ivan

Scutelnic” privind încasarea sumei,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2016, prin

care recursul declarat de Gospodăria Țărănească „Ivan Scutelnic” a fost considerat

inadmisibil,

a c o n s t a t a t:

La 22 mai 2015 societatea cu răspundere limitată „Agrimatco-Service” s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Gospodăriei Țărănești „Ivan

Scutelnic” solicitînd încasarea datoriei în mărime de 575076,97 lei, penalitate în

mărime de 310541,58 lei, dobînda de întîrziere în mărime de 195384,36 lei și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a reiterat că, în baza contractului de

vînzare-cumpărare nr.123 din 17 martie 2011 încheiat între societatea cu

răspundere limitată „Agrimatco-Service” și Gospodăria Țărănească „Ivan Scutelnic”

părțile au convenit asupra relațiilor contractuale de vînzare-cumpărarea a mărfii.

Menționează că potrivit prevederilor contractuale societatea cu răspundere

limitată „Agrimatco-Service” s-a obligat să livreze marfă în cantitatea și de calitatea

comandată de Gospodăria Țărănească „Ivan Scutelnic”, iar ultima s-a obligat să

primească marfa cu achitarea ei totală în termeni prevăzuți în contract.

Relatează că facturile fiscale fac dovada livrării mărfii, iar cumpărătorul le-a

recepționat fără careva pretenții referitor la calitate și cantitate, obligația de predare-

primire a bunului prevăzut de contract a fost executată.

Potrivit anexelor contractului de vînzare-cumpărare marfa urma a fi achitată

pînă la 20 noiembrie 2011.

1

Totodată, menționează că în conformitate cu p.7.2 din contract, în cazul

nerespectării termenilor de plată, cumpărătorul achită vânzătorului o penalitate în

mărime de 0,3 % din valoarea mărfii livrate pentru fiecare zi de întârziere, care

pentru șase luni constituie suma de 310541,58 lei.

Susține că, din cauza neexecutării obligației, pârâtului i-a fost calculată

dobîndă de întîrziere, potrivit art.585, 619 Codul civil în mărime de 195384,36 lei.

Prin hotărîrea judecătoriei Briceni din 23 iulie 2015 a fost admisă cererea de

chemare în judecată înaintată de societatea cu răspundere limitată „Agrimatco-

Service”.

S-a încasat din contul Gospodăriei Țărănești „Ivan Scutelnic” în beneficiul

societății cu răspundere limitată „Agrimatco-Service” datoria în mărime de

575076,97 lei, penalitate în mărime de 310541,58 lei, dobînda de întîrziere în

mărime de 195384,36 lei, în total suma de 1081002,91 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 23 august 2015 Gospodăria

Țărănească „Ivan Scutelnic”, a declarat apel solicitând admiterea apelului, casarea

hotărîrii primei instanțe și emiterea unei decizii prin care cererea de chemare în

judecată înaintată de societatea cu răspundere limitată „Agrimatco-Service” să fie

admisă parțial.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 17 martie 2016 a fost admis apelul

declarat de Gospodăria Țărănească „Ivan Scutelnic”, s-a casat parțial hotărîrea

judecătoriei Briceni din 23 iulie 2015, cu emiterea unei noi soluții prin care s-a

respins pretenția înaintată de societatea cu răspundere limitată „Agrimatco-Service”

privind încasarea penalității în sumă de 310541,58 lei.

În rest hotărîrea judecătoriei Briceni din 23 iulie 2015 s-a menținut.

La 20 mai 2016 Gospodăria Țărănească „Ivan Scutelnic”, a declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 17 martie 2016 și a hotărîrii judecătoriei

Briceni din 23 iulie 2015, prin care a solicitat, casarea acestora și transmiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de fond.

La 12 septembrie 2016 Gospodăria Țărănească „Ivan Scutelnic”, a depus

recurs suplimentar prin care a invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat

prevederile art.6 din Convenție, care garantează părților dreptul la un proces

echitabil și nu au ținut cont de prevederile art.20 din Constituție.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2016, s-a

declarat inadmisibil recursul declarat de Gospodăria Țărănească „Ivan Scutelnic”.

La 02 februarie 2017 Gospodăria Țărănească „Ivan Scutelnic” a depus cerere

de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2016,

solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea hotărârii judecătoriei Briceni din

23 iulie 2015, a deciziei Curții de Apel Bălți din 17 martie 2016 și a încheierii

Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2016 și soluționarea cauzei în fond

prin emiterea unei decizii prin care acțiunea înaintată de societatea cu răspundere

limitată „Agrimatco-Service” să fie respinsă.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, au devenit cunoscute unele

circumstanțe și fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nici nu putea fi

cunoscute revizuentului în cadrul judecării pricinii.

Susține că după emiterea deciziei au fost descoperite dispoziții contradictorii

în încheierea din 14 septembrie 2016 constatând că în speță sunt întrunite cerințele

2

impuse de legiuitor pentru depunerea cererii de revizuire.

Menționează că potrivit raportului de expertiză grafoscopică nr.365 din 26

decembrie 2016 este indicat că semnătura de pe avizul de recepție nu aparține lui

Scutelnic Ivan, ci aparține unei altei persoane.

Astfel, revizuientul consideră că acest fapt este temei legal de declarare a

cererii de revizuire pe motiv că recurentul Scutelnic Ivan nu cunoștea despre

existența dosarului în instanța de judecată.

Consideră că, la caz urmează a fi aplicate direct prevederile art.6 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar redeschiderea procesului este

necesară deoarece aceasta îi poate acorda posibilitatea examinării corecte a cauzei.

În drept revizuentul își întemeiază cererea de revizuire în baza prevederilor

art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă.

Referitor la termenul de depunere a cererii de revizuire, Colegiul reține că

potrivit art. 450 lit.b) cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în

care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale

pricinii care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de

5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul

prevăzut la art.449 lit.b).

Curtea Supremă de Justiție a adoptat încheierea de inadmisibilitate a

recursului Gospodăriei Țărănești „Ivan Scutelnic” la 14 septembrie 2016.

Revizuentul a declarat cerere de revizuire la 02 februarie 2017,respectiv

revizuirea este depusă în termen.

Potrivit prevederilor art.451 alin.1) Codul de procedură civilă cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

In conformitate cu art. 453 alin.1) lit. a) Codul de procedură civilă după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Examinînd motivele invocate de revizuent Colegiul ajunge la concluzia că

cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

motive.

Temeiurile de revizuire sunt indicate în dispoziția art.449 din Codul de

procedură civilă.

Potrivit prevederilor art.449 lit.b) Codul de procedură civilă revizuirea se

declară în cazurile în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Pentru a invoca prevederile art. 449 Codul de procedură civilă, este important

ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze

esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice sau fapte necunoscute

anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinate pentru

judecarea justă a cauzei.

Prin urmare, Colegiul constată că pretinsa nerespectare a dispozițiilor de

citare legală în instanța de fond, și încălcarea dreptului la apărare nu este

întemeiată, fapt menționat în încheierea de inadmisibilitate din 14 septembrie 2016

3

Totodată, Colegiul reține că, pe parcursul examinării pricinii Gospodăria

Țărănească „Ivan Scutelnic”, a indicat adresa: r-nul Briceni, satul Tețcani.

Instanța de fond, respectând prevederile art.102-105 din Codul de procedură

civilă a citat pârâtul la adresa indicată de către ultimul în contractul încheiat între

părți, citația fiind recepționată contra semnătură (f.d.26-27).

Astfel argumentul revizuientului precum că, semnătura de pe avizul de

recepție nu-i aparține pârâtului instanța de recurs îl consideră nejustificat, iar faptul

că pe aviz a semnat o altă persoană decît Scutelnic Ivan, nu atestă faptul că acesta nu

a cunoscut despre examinare litigiului.

Art. 105 alin.(6) Codul de procedură civilă, statuează că dacă nu îl va găsi pe

destinatar la domiciliu sau la locul de muncă, persoana împuternicită să înmîneze

citația sau înștiințarea o va înmîna unuia dintre membrii adulți ai familiei care

locuiește împreună cu destinatarul și care și-a dat acordul să o primească, iar în lipsa

acestora, o va remite organizației de exploatare a locuințelor, primăriei satului

(comunei) ori administrației de la locul lui de muncă. Persoana care a primit citația

sau înștiințarea este obligată să indice pe cotor numele și raporturile sale de rudenie

cu destinatarul sau funcția sa. Totodată, ea este obligată să o înmîneze destinatarului

cît mai curând posibil.

Așadar, în cazul în care unul din membrii familie, care a semnat pe avizele de

recepție și nu a comunicat ultimului despre citație, acest fapt nici de cum nu poate fi

imputat instanței că nu a respectat procedura de citare legală.

În această ordine de idei, Colegiul constată cu certitudine că toate faptele

invocate de revizuent ca circumstanțe pe care nu le-a cunoscut, dar care sunt

determinante pentru revizuirea soluției, erau și puteau fi cunoscute la momentul

examinării și adoptării deciziei revizuirea cărei se solicită, având în vedere că

acestea sunt de fapt un șir de norme legale interpretate de către revizuent în

contextul circumstanțelor de fapt a litigiului.

Revizuentul în argumentarea cererii de revizuire nu indică careva

circumstanțe sau probe care a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma

procedurală.

Colegiul, consideră că argumentele cererii de revizuire nu pot fi raportate la

temeiurile stabilite în art. 449 Codul de procedură civilă.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, prin intermediul

căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și reluarea

judecății în cazurile expres determinate de lege.

Astfel, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru

înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să

fie viciată chiar în substanța sa.

Referitor la probele folosite în această cale de atac, trebuie avute în vedere

motivele de revizuire și mijloacele de probă care pot fi permise de lege, însă

argumentul invocat de revizuient ca probă și anume raportul de expertiză

grafoscopică, nu poate fi considerat ca circumstanță sau faptă esențială a pricinii

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior emiterii hotărârii.

În cauză, revizuentul a prezentat o probă acumulată după examinarea

litigiului, astfel că această probă nu viciază hotărârea emisă anterior probei

administrate și prin urmare Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte

înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată și

4

nici nu a invocat în cererea de revizuire nici un temei de drept prin prisma art. 449

din Codul de procedură civilă ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești

rămase irevocabile.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (cazul Brumărescu contra României).

Desființarea hotărîrii irevocabile ca urmare a admiterii revizuirii prin

îndepărtarea condiției evocării fondului conduce la probleme majore din

perspectiva securității raporturilor juridice conform jurisprudenței clare, constante

și extrem de voluminoase a CtEDO.

Chestiunea revizuirii cauzei datorită unor circumstanțe noi descoperite, a fost

examinată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Popov versus

Moldova (nr. 2), (nr. 19960/04, 6 decembrie 2005) și Oferta Plus SRL versus

Moldova (nr. 14385/04,19 decembrie 2006), unde Curtea a constatat o încălcare a

articolului 6 § 1 din cauza unei aplicării necorespunzătoare a procedurii de revizuire

Colegiul constată că în speță, nu sunt întrunite cumulativ condițiile de

admisibilitate a revizuirii menționate la art.449 din Codul de procedură civilă dar și

de jurisprudența CEDO, care impune ca desființarea unei hotărâri judecătorești

intrate în puterea lucrului judecat să nu poată interveni decât pentru „defecte

fundamentale” ale hotărârii, care au devenit cunoscute instanței, numai după

terminarea procesului.

Din considerentele menționate completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de

revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. 270, 453 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge cererea de revizuire declarată de Gospodăria Țărănească „Ivan

Scutelnic” împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2016.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele completului, Galina Stratulat

judecători

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

5