2r-44/17 — declararea nulității contractului de donație, determinarea cptelor-părți și partajarea proprietății comune în devălmășie

2r-44/17 — declararea nulității contractului de donație, determinarea cptelor-părți și partajarea proprietății comune în devălmășie (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: V. Nichitenco dosarul nr. 2r-44/17

instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

D E C I Z I E

18 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Ianovscaia Natalia, reprezentată de

avocatul Ariadna Dodi,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către

Solodovnicova Tamara, Solodovnicov Maxim și Beșleaga Ina împotriva Nataliei

Ianovscaia, intervenienți accesorii notarul public Valentina Cramarenco, Ianovschii

Gheorghe, Ianovscaia Maria, Direcția Asistență Socială Protecție Familiei Căușeni cu

privire la declararea nulității actului juridic și repunerea părților în situația inițială,

determinarea și partajarea pe cote-părți a proprietății comune în devălmășie a soților

Solodovnicova Tamara și Sololdovnicov Maxim, recunoașterea dreptului asupra

succesiunii în cote-părți egale pentru fiecare moștenitor,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2016, prin care

apelul declarat de către Ianovscaia Natalia a fost restituit,

constată:

La 20 mai 2015, Solodovnicova Tamara, Solodovnicov Maxim și Beșleaga Ina

au depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Ianovscaia, intervenient

accesoriu notarul public Cramarenco Valentina cu privire la declararea nulității

contractului de donație și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că în anul 1974 între Solodovnicov

Veaceslav și Solodovnicova Tamara a fost înregistrată căsătoria, care la 05 aprilie

2002, prin intermediul Oficiului Stării Civile din satul Varnița, a fost desfăcută.

Se invocă că timpul căsniciei, ambii soți au acumulat bunuri comune în

devălmășie, care nu au fost împărțite până în prezent.

Afirmă că Solodovnicova Tamara este proprietara bunului comun în

devălmășie, și anume, a părții sociale ce reprezintă 100 % din capitalul social la

Societatea cu Răspundere Limitată „Ecoprod-Rosmol” cu sediul: MD-4301,

Republica Moldova, strada Tighina nr. 5-A, orașul Căușeni, cod fiscal

.002608001264.

Menționează că la data de 05 septembrie 2014 Solodovnicov Veaceslav a

decedat, iar după decesul acestuia, Solodovnicova Tamara a aflat că, partea ei din

averea comună în devălmășie a fost înstrăinată fără acordul și fără știrea ei, tranzacția

având loc cu câteva zile înainte de moartea lui Solodovnicov Veaceslav.

Informându-se, Solodovnicova Tamara a constatat că, la data de 28 august

2014, de către notarul Cramarenco Valentina, a fost perfectat contractul de donație,

prin care partea socială ce reprezintă 100 % din capitalul social la Societatea cu

Răspundere Limitată „Ecoprod-Rosmol”, a fost transmis Nataliei Ianovscaia, iar

aceasta a înregistrat dreptul de proprietate în Registrul de stat a persoanelor juridice la

data de 10 septembrie 2014.

Susțin că contractul dat lezează dreptul reclamantei Solodovnicova Tamara la

partea ei din proprietatea comuna în devălmășie a soților, cu atât mai mul că ultima

nici nu a cunoscut despre faptul că a fost deposedată de proprietate sa.

Cu referire la prevederile art.19 alin.(1), 20 Codul familiei, art. 150 Codul civil,

Solodovnicova Tamara solicită determinarea ½ cote-părți din proprietatea comună în

devălmășie a soților Solodovnicov, nulitatea absolută a actului juridic, a contractului

de donație a părții sociale ce reprezintă 100 % din capitalul social la Societatea cu

Răspundere Limitată „Ecoprod-Rosmol” și înregistrarea dreptului ei de proprietate în

Registrul bunurilor imobile.

Reclamanții Solodovnicov Maxim și Beșleagă Ina, ultimii fiind succesorii

asociatului decedat, cer anularea contractului de donație, care este lovit de nulitate

absolută.

În acest sens reclamanții Solodovnicov Maxim și Beșleagă Ina au invocat că

defunctul Solodovnicov Veaceslav nu poseda limba de stat și fiind grav bolnav de o

boală incurabilă, în 7 zile după perfectarea contractului de donație a decedat.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor din 18 martie 2016, reclamanții

Solodovnicova Tamara, Solodovnicov Maxim și Beșleaga Ina au solicitat constatarea

nulității actului juridic, șu anume, a contract de donație a părții sociale în „Ecoprod-

Rosmol” SRL, întocmit de notarul Cramarenco Valentina; aplicarea efectelor

nulității, inclusiv repunerea părților în situația inițială; determinarea cotei părți din

proprietatea comună în devălmășie a soților Solodovnicova Tamara și Solodovnicov

Veaceslav și stabilirea a câte ½ cotă-parte fiecăruia; recunoașterea în ordine

succesorală a dreptului de proprietate asupra 1/5 cotă-parte pentru fiecare moștenitor:

Solodovnicov Maxim și Beșleagă Ina, din patrimoniul succesoral – ½ cotă-parte

socială în „Ecoprod-Rosmol” SRL.

Suplimentar s-a invocat că, reclamanta Solodovnicova Tamara, despre faptul că

a fost deposedată de proprietatea sa nu a cunoscut, iar accesul la actele necesare din

biroul notarial a fost posibil doar la data de 04 martie 2016, când, prin intermediul

instanței judecătorești, au fost prezentate documentele notariale.

Menționează că între actele notariale prezentate, careva declarație pe propria

răspundere, în formă scrisă, întocmită unipersonal și scrisă de mâna lui Solodovnicov

Veaceslav, nu a fost depistată, precum nu au fost depistate nici date care ar confirma

că notarul a întrebat pe Solodovnicov Veaceslav despre drepturile altor terțe persoane

asupra bunului înstrăinat.

Insistă că contractul de donație conține multiple lacune și nu corespunde

normelor legale.

În acest sens relevă că documentul dătător de drepturi la baza contractului de

donație lipsește. Iar notarul în contract face trimitere la Certificatul cotei de

participare nr.1 din 18 iunie 2001 și la extrasul nr. 794 din Registrul de stat a

persoanelor juridice, pe când în conformitate cu legislația în vigoare este necesar de

indicat contractele ce au servit temei de proprietate începând cu 09 septembrie 1998

și până la 28 august 2014.

La fel, invocă că în textul contractului este eronat indicată suma tranzacției și

anume: la rubrica obiectul contractului suma a 100 % din capitalul social este indicată

4105624 lei, iar la rubrica prețul contractului „p. 3.1 „donatorul” a donat partea

socială - 100 (cincizeci) % pe care o deține în Societatea cu Răspundere Limitată

„Societatea cu Răspundere Limitată „Ecoprod-Rosmol”, care este prețuită de părți

contractante în sumă de 2000000 (două milioane) lei”, iar în „p. 3.2 donatarul a

declarat, că a primit în donație partea socială în mărime de 100 (una sută) % cu prețul

nominal al cotei de participațiune dobândit prin donație constituie 4105624 (patru

milioane una sută cinci mii șase sute douăzeci și patru) lei la prețul stabilit în comun

acord cu Donatorul ce constituie 1000000 (un milion) lei cu titlu gratuit”.

Apreciază ca fiind lipsite de certitudine declarațiile notarului precum că actul

juridic contestat a fost întocmit la domiciliul solicitantului, iar după ce părțile l-au

citit, l-au semnat, deoarece defunctul Solodovnicov Veaceslav nu cunoștea limba

română, pe când cerința obligatorie de a-i fi tradus documentul nu a fost respectată.

Evidențiază că notarul în textul contractului, fără nici un temei juridic a invocat

că dreptul de proprietate asupra părții sociale supuse partajului și înstrăinate au fost

verificate. La care partaj și înstrăinare se referă în textul contractului, notarul în

instanță nu a putut explica, dând vina pe notarul-stagiar. Care este în realitate

tranzacția și ce document urma a fi perfectat în realitate, nu este stabilit cu

certitudine.

Susține că potrivit Codului familiei, bunurile dobândite de către soți în timpul

căsătoriei sunt supuse regimului proprietății în devălmășie și aparțin ambilor soți cu

drept de proprietate în devălmășie, conform legislației.

Tranzacția încheiată de unul dintre soți poate fi declarată nulă de către instanța

judecătorească, la cererea celuilalt soț, dacă se va stabili că, cealaltă parte a știut sau

trebuia să fi știut că al doilea soț este împotriva încheierii tranzacției respective.

Afirmă că cererea Tamarei Solodovnicov cu privire la determinarea cotei-părți

din proprietatea comună în devălmășie și stabilirea a câte ½ cotă-parte fiecărui soț,

este depusă cu respectarea termenului de prescriptive extinctivă, care a început să

curgă din momentul când a aflat despre dreptul încălcat.

Solodovnicov Maxim și Beșleagă Ina, fiind succesorii asociatului decedat, cer

anularea contractului de donație, care este lovit de nulitate.

Se mai indică în cerere că Solodovnicov Veaceslav, era grav bolnav de o boală

incurabilă și în 7 zile după perfectarea contractului de donație a decedat. Pentru

validitatea tranzacției, se menționează, că nu este suficient ca donatorul să aibă de

jure capacitatea deplină de exercițiu, fiind necesar a avea și responsabilitate în fapt,

adică să poată să conștientizeze acțiunile sale, să le dirijeze, fiind în stare să aprecieze

efectele juridice ale acțiunilor. Reclamanții presupun precum că Solodovnicov

Veaceslav nu avea discernământ în momentul întocmirii contractului contestat, chiar

dacă acesta este autentificat notarial. Faptul că, situația politică împiedică, la

momentul de față, accesul la originalele documentelor medicale ce se află în instanța

de judecată din or. Bender (Transnistria) și, ca urmare, dispunerea efectuării

expertizei post-mortem, este regretabilă.

Concomitent, reclamanții invocă că la constatarea nulității actului juridic ce

contravine legii, este important de înțeles că nu numai actul încheiat cu nerespectarea

prevederilor legii, dar și cel încheiat cu nerespectarea prevederilor fixate în actele

normative subordonate legii (instrucțiuni ș.a).

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 17 august 2016 acțiunea a fost admisă

și declarat nul contractul de donație a părții sociale în „Ecoprod-Rosmal” SRL, cu

sediul în orașul Căușeni, str. Tighina 5A, încheiat între Solodovnicov Veaceslav și

Ianovscaia Natalia la 28 august 2014, autentificat de către notarul public Valentina

Cramarenco și înregistrat sub nr. 3135, cu repunerea părților în situația inițială. Au

fost determinate cotele-părți din proprietatea comună în devălmășie a soților

Solodovnicova Tamara și Solodovnicov Veaceslav, cu stabilirea a câte ½ cotă-parte

fiecăruia. A fost recunoscut, în ordine succesorală, dreptul de proprietate la câte 1/5

cotă-parte fiecărui moștenitor, Solodovnicov Maxim și Beșleaga Ina, din patrimoniul

succesoral – ½ cotă-parte socială în „Ecoprod-Eosmol” SRL și încasat, cu titlu de

costuri și cheltuieli, de la Natalia Ianovscaia în beneficiul lui Solodovnicov Maxim și

Inei Beșleaga a câte 12 713 lei.

La 19 august 2016, Ianovscaia Natalia a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii ca fiind

neîntemeiată, iar capătul de cerere cu privire la determinarea cotelor părți din

proprietatea comună în devălmășie a soților Solodovnicova Tamara și Solodovnicov

Veaceslav și ca fiind tardivă.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2016, nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de Ianovscaia Natalia și s-a acordat apelantei Ianovscaia

Natalia un termen până la 03 noiembrie 2016 ora 10.00 pentru înlăturarea

neajunsurilor stabilite și anume pentru prezentarea apelului motivat și a dovezii de

plată a taxei de stat în mărime de 18 750 lei. Totodată, a fost comunicat

participanților la proces că ședința de judecată este numită pentru data de 03

noiembrie 2016, ora 10.00 și va avea loc în incinta Curții de Apel Chișinău, sala nr. 3,

et.2, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 73, mun. Chișinău.

Din motivul neprezentării apelantei Ianovscaia Natalia în ședința de judecată

din 03 noiembrie 2016 și din lipsa dovezii recepționării de către ultima a încheierii

instanței de apel din 11 octombrie 2016, examinarea cauzei a fost amânată pentru

data de 17 noiembrie 2016 ora 11.00 cu dispunerea expedierii repetate în adresa

apelantei a încheierii Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2016 și citarea

repetată a acesteia.

În ședința de judecată din 17 noiembrie 2016, Ianovscaia Natalia, prin

intermediul avocatului Ariadna Dodi, a depus apel motivat împotriva hotărârii primei

instanțe, concomitent prin cererea scrisă separat, a solicita scutirea apelantei

Ianovscaia Natalia de la plata taxei de stat pentru examinarea pricinii în ordine de

apel, drept motiv invocând că Ianovscaia Natalia este unicul întreținător ai copiilor

minori Ianovschii Gheorghe și Ianovscaia Maria, iar salariul apelante este de circa

4500 lei, astfel încât, apelanta nu dispune de mijloace financiare disponibile pentru

achitarea taxei de stat.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016, a fost admisă

parțial cererea înaintată de Ianovscaia Natalia, prin intermediul avocatului Ariadna

Dodi privind scutire de la plata taxei de stat pentru declararea apelului și scutită

Ianovscaia Natalia de la plata taxei de stat în mărime de 13 600 lei pentru depunerea

cererii de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Căușeni din 17 august 2016, nu s-a da

curs cererii de apel depuse de Ianovscaia Natalia și s-a acordat apelantei un termen

până la data de 08 decembrie 2016 ora 11.00, pentru achitarea și prezentarea dovezii

de plată a taxei de stat în mărime de 5 000 lei.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2016, a fost restituit

apelul declarat de Ianovscaia Natalia.

La 26 decembrie 2016, Ianovscaia Natalia, reprezentată de avocatul Ariadna

Dodi a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel din 08 decembrie 2016,

solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel, prin care cerere de

apel declarată de Ianovscaia Natalia a fost restituită pentru neachitarea a taxei de stat.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, susținând

că în ședința de judecată din 17 noiembrie 2016, avocata Ariadna Dodi, a înaintat în

numele apelantei Ianovscaia Natalia cerere de scutire parțială de la plata taxei de stat,

achitând o parte din taxa de stat - fapt care se atestă prin ordinul de plată anexat la

dosar.

Ca urmare, instanța de apel a admis parțial cererea de scutire de la plata taxei

de stat, obligând apelanta să achite taxa de stat în mărime de 5000 lei, în termenul

acordat suplimentar.

Afirmă, însă, că în ședința din 17 noiembrie 2016, apelanta Ianovscaia Natalia

nu a participat personal, dat fiind că se afla într-o deplasare de serviciu, iar avocatei

Ariadna Dodi, instanța de apel nu a eliberat copia de pe încheierea judecătorească

privind scutirea de la plata taxei de stat.

Menționează că până la revenirea Nataliei Ianovscaia din deplasare de serviciu,

avocata Ariadna Dodi, a fost nevoită să plece de urgență în Federația Rusă, or.

Moscova, pentru investigații medicale la Institutul de Cercetări Științifice în

Domeniul Stomatologie și Chirurgiei Maxilo-Faciale, în legătură cu apariția unor

dureri acute în obrazul stâng cu iradiație în zonele adiacente ale craniului, de unde a

revenit doar la data de 15 decembrie 2016.

În acest context, susține că reprezentantul apelantei, avocata Ariadna Dodi a

fost în imposibilitate obiectivă de a se prezenta în ședința de judecată stabilită pentru

08 decembrie 2016, motiv pentru care apelanta Ianovscaia Natalia a solicitat

amânarea ședinței de judecată.

Remarcă că din informația plasată pe site-ul Curții de Apel Chișinău, apelanta

Ianovscaia Natalia a luat cunoștință de faptul că cererea ei de scutire de la plata taxei

de stat a fost admisă parțial.

Însă, Natalia Ianovscaia, știind că avocata sa Ariadna Dodi a achitat anterior

parțial taxa de stat, nu a realizat că mai are de achitat vreo oarecare sumă de bani și,

ceea ce, în opina lor, este relevant - nu a fost informată de instanța de apel despre

consecințele neachitări taxei de stat în termen acordat suplimentar.

Consideră că circumstanțele relatate de curând, învederează încălcarea

dreptului procedural al recurentei de a fi informată despre consecințele juridice ale

neachitării taxei de stat pentru examinarea pricinii în ordine de apel, în cadrul

termenului acordat de instanță suplimentar, fapt care, poate să justifice admiterea

prezentului recurs în sensul declarat.

Totodată, evidențiază că recurenta, deși, cu întârziere a îndeplinit dispoziția

instanței de apel și a achitat taxa de stat pentru examinarea apelului în cuantumul

stabilit de instanța de judecată, fapt care se probează de ordinul de plată anexat la

prezenta în original.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Materialele cauzei atestă că copia încheierii instanței de apel din 08 decembrie

2016, a fost expediată în adresa părților, inclusiv recurentei Ianovscaia Natalia și

reprezentantului acestuia Ariadna Dodi la data de 14 decembrie 2016, fapt ce se

confirmă prin copia scrisorii de însoțire (f.d. 67 vol.II).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 26 decembrie 2016 în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și

a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile neîntemeiate și care

urmează a fi respinse cu menținerea încheierilor instanței de apel din considerentele

ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de apel restituie,

printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței

de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1).

După cum denotă actele cauzei, la 19 august 2016, Ianovscaia Natalia,

reprezentată de avocatul Ariadna Dodi a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 03 decembrie 2015, însă fără a indica motivele de fapt și

de drept pe care se întemeiază apelul și fără a achita taxa de stat pentru depunerea

cererii de apel în conformitate cu art. 364 alin. (1) CPC, care direct indică că cererea

de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata

taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Ca urmare, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2016 nu

s-a dat curs cererii de apel depuse de Ianovscaia Natalia și s-a acordat apelantei

Ianovscaia Natalia un termen până la 03 noiembrie 2016 ora 10.00 pentru înlăturarea

neajunsurilor stabilite și anume, pentru prezentarea apelului motivat și a dovezii de

plată a taxei de stat în mărime de 18 750 lei. Totodată, a fost comunicat

participanților la proces că ședința de judecată este numită pentru 03 noiembrie 2016

ora 10.00 și va avea loc în incinta Curții de Apel Chișinău, sala nr. 3, et.2, bd . Ștefan

cel Mare și Sfânt 73, mun. Chișinău.

Însă, la ședința instanței de apel din 03 noiembrie 2016, apelanta Ianovscaia

Natalia nu s-a prezentat, iar din motivul lipsei dovezii recepționării citației și a

încheierii instanței de apel din 11 octombrie 2016, ședința de judecată a fost amânată

pentru data de 17 noiembrie 2016 ora 11.00 și dispusă expedierea repetată în adresa

apelante a copiei încheierii instanței de apel din 11 octombrie 2016 cu înștiințarea

acesteia despre necesitatea înlăturării neajunsurilor din cerere de apel.

Este cert și faptul că reprezentantul apelantei Ianovscaia Natalia, avocatul

Ariadna Dodi în termenul stabilit de instanță a lichidat parțial neajunsurile menționate

în încheierea din 11 octombrie 2016, prezentând la 17 noiembrie 2016 doar cererea

de apel motivată și dovada achitării taxei de stat parțial, în cuantum de 150 lei.

Tot la data de 17 noiembrie 2016, reprezentantul apelantei Ianovscaia Natalia,

avocatul Ariadna Dodi a depus instanței de apel și o cerere separată, prin care a

solicitat scutirea apelantei Ianovscaia Natalia de la plata taxei de stat la depunerea

cererii de apel, drept temei invocând că apelanta este unicul întreținător ai copiilor

minori Ianovschii Gheorghe și Ianovscaia Maria și deoarece salariul acesteia este de

circa de 4500 lei, nu dispune de mijloace financiare disponibile pentru achitarea taxei

de stat.

Așadar, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016, a fost

admisă parțial cererea înaintată de Ianovscaia Natalia, prin intermediul avocatului

Ariadna Dodi privind scutire de la plata taxei de stat pentru declararea apelului și

scutită Ianovscaia Natalia de la plata taxei de stat în mărime de 13 600 lei pentru

depunerea cererii de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Căușeni din 17 august

2016, nu s-a da curs cererii de apel depuse de Ianovscaia Natalia și acordat apelantei

un termen până la data de 08 decembrie 2016 ora 11.00, pentru achitarea și

prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 5 000 lei.

Aici este important de menționat că reprezentantul apelantei Ianovscaia

Natalia, avocatul Ariadna Dodi a fost prezentă în ședința de judecată a instanței de

apel în care apelanta a fost scutită parțial de la plata taxei de stat pentru depunerea

apelului și nu s-a dat curs cererii de apel cu acordarea unui termen pentru lichidarea

neajunsurilor indicate până la 08 decembrie 2016, ora 11.00, fapt ce se confirmă prin

recipisă din 17 noiembrie 2016 anexată la materialele cauzei (f. d. 55 vol.II).

Cu toate acestea, apelanta Ianovscaia Natalia nu s-a conformat indicațiilor

instanței de apel expuse în încheierea din 17 noiembrie 2016 și nu a înlăturat

neajunsurile stabilite, respectiv, nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat până la

ședința instanței de apel din 08 decembrie 2016, dar a solicitat amânarea examinării

cauzei pe motivul imposibilității prezentării în ședința de judecată a reprezentantului

său, avocatul Ariadna Dodi, care se află în Federația Rusă la tratament.

În aceste condiții, se atestă corectitudinea soluției instanței de apel de

respingere a cererii de amânare, deoarece din conținutul cererii rezultă că a fost în

imposibilitate să se prezinte în ședința de judecată reprezentantul apelantei, dar nu și

apelanta, care prin cererea de amânare depusă la 07 decembrie 2016 a demonstrat că

a cunoscut despre data ședinței de judecată stabilită de instanța de apel și despre

necesitatea prezentării a dovezii de plată a taxei de stat, corespunzător, întru evitarea

restituirii cererii de apel era obligată să execute indicațiile instanței de apel din

încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016.

De altfel, în circumstanțele arătate se constată lipsa bunei credințe a apelantei,

care deși, a cunoscut despre data ședinței instanței de apel din 08 decembrie 2016,

însă nu s-a prezentat la data respectivă și nici nu a comunicat instanței motivele

neprezentării, astfel manifestând o neglijență a indicațiilor instanței, cât și un abuz de

drepturile sale procedurale.

În asemenea împrejurări se constată drept temeinică soluția instanței de apel cu

privire la restituirea cererii de apel depuse de către Ianovscaia Natalia deoarece în

termenul stabilit de instanță apelanta nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat,

circumstanțe ce atrag consecințele dispozițiilor art. 369 alin. (1) lit. a) CPC.

Este apreciată critic și lipsită de sens și afirmația recurentei precum că

încheierea, prin care a fost stabilit termen limită de înlăturarea neajunsurilor și care

stă la baza emiterii încheierii din 08 decembrie 2016, nu a fost adusă la cunoștința

apelantei Ianovscaia Natalia și nici înmânată reprezentantului acesteia.

Acesta deoarece, cum a fost menționat reprezentantul apelantei, avocatul Dodi

Ariadna a fost prezentă la ședința de judecată din 17 noiembrie 2016, când a fost

emisă și pronunțată încheierea prin care apelanta a fost scutită parțial de la plata taxei

de stat și nu s-a dat curs cererii de apel, astfel aceasta a avut la cunoștință despre

încheierea dată, cât și despre faptul că ședința a fost amânată pentru 08 decembrie

2016, fapt ce se confirmă prin semnătura ultimei din recipisă (f. d. 55 vol.II).

Iar, conform art. 75 alin. (4) CPC actele procedurale efectuate de reprezentant

în limitele împuternicirilor sale sânt obligatorii pentru persoana reprezentată în

măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este

echivalentă culpei părții.

Instanța de recurs respinge ca neîntemeiat și argumentul recursului cu referire

la faptul că din informația plasată pe site-ul Curții de Apel Chișinău, apelanta

Ianovscaia Natalia a luat cunoștință de faptul că cererea ei de scutire de la plata taxei

de stat a fost admisă parțial, însă știind că avocatul său a achitat anterior parțial taxa

de stat, nu a realizat că mai are de achitat vreo oarecare sumă de bani, deoarece din

data depunerii apelului și pînă la data restituirea acestuia, a avut termen real și

suficient pentru a se informa de actele de dispoziție adoptate de instanța de apel care

o vizează întru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime.

De altfel, nici argumentul invocat în recurs cu referire la faptul că apelanta

Ianovscaia Natalia nu a fost informată de instanța de apel despre consecințele

neachitări taxei de stat în termen acordat suplimentar, deoarece din conținutul

încheierii instanței de apel din 17 noiembrie 2016, direct se oglindește că apelantei i-a

fost explicat că dacă va înlătura neajunsurile constate de instanța de apel în termen,

apelul va fi considerat depus la data prezentării instanței și se va examina în fond, în

caz contrar survin consecințele restituirii cerii de apel în temeiul art. 369 CPC.

Sub acest aspect nu constituie temei de admitere a recursului nici susținerea

precum că, deși cu întârziere, dar a îndeplinit indicațiile instanție și a achitat taxa de

stat pentru depunerea cererii de apel în cuantumul stabilit de instanță, ceea ce se

confirmă prin ordin de încasare din 23 decembrie 2016.

Or, prin prisma prevederilor art. 110 CPC, termenul acordat prin încheierea din

17 decembrie 2016 până la 08 decembrie 2016, este intervalul stabilit de instanță în

interiorul căruia participanții la proces, în speță Ianovscaia Natalia, urma să

îndeplinească anumite acte de procedură, la caz, să înlăture neajunsurile menționate

în încheiere.

Iar în conformitate cu art. 113, alin. (1) și (2) CPC, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța judecătorească (judecător). Cererile și documentele depuse după expirarea

termenului de procedură nu degrevează de îndeplinirea obligației procedurale.

Totodată, nu constituie temei de admitere a recursului nici argumentele cu

referire la imposibilitatea prezentării în ședința instanței de apel din 08 decembrie

2016 a reprezentantului apelantei din motive de sănătate, or, prin încheierea din 08

decembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a restituit cererile de apel pe motiv că

apelanta nu a înlăturat în termenul stabilit de instanță neajunsurile menționate în

încheierea din 17 noiembrie 2016 și nici de cum pentru faptul neprezentării apelantei

sau a reprezentantului acesteia în ședința de judecată.

În această ordine de idei, se atestă că, la caz nu s-au stabilit încălcări a

normelor procesuale la emiterea încheierii contestate, prin urmare, nefiind lezat nici

dreptul recurentei la un proces echitabil, garantat de art. 6§1 al CEDO.

Față de cele ce preced și având în vedere că încheierea instanței de apel este

întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Ianovscaia Natalia,

reprezentată de avocatul Ariadna Dodi și de a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

decide:

Se respinge recursul declarat de către Ianovscaia Natalia, reprezentată de

avocatul Ariadna Dodi.

Se mențin încheierile Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2016, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Solodovnicova

Tamara, Solodovnicov Maxim și Beșleaga Ina împotriva Nataliei Ianovscaia,

intervenienți accesorii notarul public Valentina Cramarenco, Ianovschii Gheorghe,

Ianovscaia Maria, Direcția Asistență Socială Protecție Familiei Căușeni cu privire la

declararea nulității actului juridic și repunerea părților în situația inițială,

determinarea și partajarea pe cote-părți a proprietății comune în devălmășie a soților

Solodovnicova Tamara și Sololdovnicov Maxim, recunoașterea dreptului asupra

succesiunii în cote-părți egale pentru fiecare moștenitor.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Tamara Chișca-Doneva