2ra-61/17 — apărarea demnității, onoarei și reputației profesionale și repararea prejudiciului moral

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-61/17

Judecător: V. Chisilița

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru

Î N C H E I E R E

11 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

către Bîrnaz Petru,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bîrnaz Petru

împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „General Media Group” Societate cu

Răspundere Limitată, intervenient accesoriu Botezatu Iacob, privind apărarea

demnității, onoarei și reputației profesionale și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, prin care a fost

menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 ianuarie 2016,

c o n s t a t ă

La 15 mai 2014, Bîrnaz Petru s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva ÎCS „Prime TV” SRL (la data de 02.06.2014 redenumită în ÎCS

„General Media Group” SRL f.d. 73 vol. I), cu privire la apărarea demnității,

onoarei și reputației profesionale și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul Petru Bîrnaz a indicat că, la 24 martie

2014, posturile de televiziune „Prime TV” și „Canal 3” au difuzat știrea cu titlu

„încă un scandal sexual atentează la imaginea bisericii!”.

Conținutul știrii era următorul: „Starețul mănăstirii Țipova este acuzat de un

tânăr că i-ar fi cerut să întrețină relații sexuale cu el. Călugărul neagă acuzațiile și

spune că băiatul de 18 ani ar face jocul unui alt monah care ar încerca să-i i-a

locul. Poliția din Rezina s-a autosesizat deși nu a primit încă nici o plângere pe

acest caz. Tânărul care abia a împlinit majoratul este originar dintr-un sat din

raionul Hâncești. Pentru că provine dintr-o familie săracă, băiatul rătăcea pe

drumuri de mai mulți ani. Acum patru luni, a fost găsit de câțiva oameni la Gara

de Sud din Chișinău în stare jalnică și a fost adus la mănăstirea Țipova unde,

spune el, nu a fost acceptat din prima zi. Băiatul spune că a fost alungat din

mănăstire acum o săptămână după ce ar fi refuzat să întrețină relații sexuale cu

starețul și câțiva călugări. Călugării neagă acuzațiile și spun că tânărul ar face

jocul unui alt cleric, hotărât să vină în fruntea mănăstirii. Și oamenii din Țipova

refuză să creadă că în lăcașul sfânt ar putea să se întâmple asemenea lucruri.

Tânărul a fost adăpostit la o altă mănăstire după ce a fost găsit din nou în stradă

de un polițist. Responsabilii de la Mitropolia Moldovei și oamenii legii din

Rezina au declarat că nu au primit nici o plângere în acest caz, dar s-au

autosesizat. Băiatul spune că nu-1 va reclama pe stareț, pentru că se teme să nu fie

persecutat”.

Reclamantul a menționat că, în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă,

a expediat pârâtului o cerere prealabilă, prin care s-a solicitat, printre altele, să fie

întreprinse măsuri de reabilitare a imaginii celor vizați, fiind radiată orice

pomenire despre reportajul respectiv, să fie formulate scuze publice, achitând

despăgubiri morale, dar și materiale cauzate.

La 19 aprilie 2014, a primit răspunsul, semnat de directorul ÎCS „Prime TV”

SRL, gestionarul postului de televiziune „Prime”, dar pe antet este și semnul

„Canal 3”, în răspuns se confirmă faptul difuzării știrii citate. Totodată s-a

menționat că, reportajul este plasat și pe pagina web www.canal3.md.

Consideră reclamantul că, deși reportajul a fost schițat astfel încât să prezinte

o banală reproducere de fapte întâmplate, pentru a nu se putea vorbi despre

răspândire de informații false, cert este că autorii și executorii reportajului au

răspândit informații defăimătoare, au depășit limitele decenței profesionale și

moralității publice, prejudiciind astfel imaginea unui om public, cu un statut

social special, care realmente nu a dat niciodată temei de a fi bănuit de practici

rușinoase, fiind mereu model pentru un grup mare de oameni.

Mai indică reclamantul că, după difuzarea reportajului nu se mai poate afla

în public fără a fi arătat cu degetul. Fiind un bun creștin se străduiește să înfrângă

demn cumpăna care i-a căzut.

Solicită reclamantul Bîrnaz Petru, obligarea pârâtului ÎCS „Prime TV” SRL,

gestionarul postului de televiziune „Prime TV” și ÎCS „Media Production” SRL

gestionarul postului de televiziune „Canal 3” să radieze orice mențiune publică

despre știrea din 24 martie 2014, cu titlul „încă un scandal sexual atentează la

imaginea bisericii”; obligarea ÎCS „Prime TV” SRL, gestionarul postului de

televiziune „Prime TV” și ÎCS „Media Production” SRL gestionarul postului de

televiziune „Canal 3” să publice faptul că există o hotărâre judiciară executorie,

care constată faptul că, prin știrea din 24 martie 2014, cu titlul „încă un scandal

sexual atentează la imaginea bisericii”, lui Petru Bîrnaz, starețul-arhimandrit

Policarp de la Mănăstirea Țipova i-a fost știrbită demnitatea, onoarea și reputația

profesională; obligarea ÎCS „Prime TV” SRL, gestionarul postului de televiziune

„Prime TV” și ÎCS „Media Production” SRL gestionarul postului de televiziune

„Canal 3”, cu scop de restabilire publică a demnității, onoarei și reputației

profesionale, să formuleze scuze publice, în măsură și durată de timp egală, în

care a fost difuzată știrea din 24 martie 2014, cu titlul „încă un scandal sexual

atentează la imaginea bisericii”; încasarea din contul pârâtului ÎCS „Prime TV”

SRL, gestionarul postului de televiziune „Prime TV” în beneficiul său a sumei

prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei; încasarea din contul pârâtului ÎCS

„Media Production” SRL gestionarul postului de televiziune „Canal 3” în

beneficiul său a sumei prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei; încasarea din

contul ÎCS „Prime TV” SRL, gestionarul postului de televiziune „Prime TV” și

ÎCS „Media Production” SRL gestionarul postului de televiziune „Canal 3” în

beneficiul său a cheltuielilor de judecată.

La 23 februarie 2015, reclamantul a înaintat o cerere cu privire la

modificarea acțiunii, solicitând: obligarea pârâtului ÎCS „General Media Group”

SRL, gestionarul posturilor de televiziune „Prime” și „Canal 3” să radieze orice

mențiune publică despre știrea din 24 martie 2014, cu titlul „încă un scandal

sexual atentează la imaginea bisericii”; obligarea „General Media Group” SRL,

gestionarul posturilor de televiziune „Prime” și „Canal 3” să publice faptul că

există o hotărâre judiciară executorie, care constată faptul că, prin știrea din 24

martie 2014, cu titlul „încă un scandal sexual atentează la imaginea bisericii”, lui

Petru Bîrnaz, starețul-arhimandrit Policarp de la Mănăstirea Țipova i-a fost

știrbită demnitatea, onoarea și reputația profesională; obligarea „General Media

Group” SRL, gestionarul posturilor de televiziune „Prime” și „Canal 3”, cu scop

de restabilire publică a demnității, onoare și reputației profesionale, să formuleze

scuze publice, în măsură și durată de timp egală, în care a fost difuzată știrea din

24 martie 2014, cu titlul „încă un scandal sexual atentează la imaginea bisericii”;

încasarea din contul pârâtului „General Media Group” SRL, gestionarul postului

de televiziune „Prime” și „Canal 3” în beneficiul său a sumei prejudiciului moral

în mărime de 50 000 lei; încasarea din contul „General Media Group” SRL,

gestionarul posturilor de televiziune „Prime” și „Canal 3” în beneficiul său a

cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat și a onorariului de 5 000 lei

achitați avocatului (f.d. 105-107 vol. I).

În susținerea cererii de modificare a acțiunii a indicat că, ÎCS „Prime TV”

SRL și ÎCS „Media Production” SRL, au fuzionat în cadrul „General Media

Group” SRL, fapt ce impune concretizarea pretențiilor, care urmează a fi

îndreptate împotriva succesorului „General Media Group” SRL.

Totodată, deoarece instanța de judecată nu a scutit reclamantul de la plata

taxei de stat, pentru a evita efectele descrise în încheierea din 12 februarie 2015,

micșorează valoarea inițială a pretențiilor sale la 50 000 lei, achitând diferența de

1 350 lei taxa de stat.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 23 februarie 2015, a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Bîrnaz

Petru împotriva ÎCS „General Media Group” SRL, intervenient accesoriu

Botezatu Iacob, privind apărarea demnității, onoarei și reputației profesionale și

repararea prejudiciului moral (f.d. 120, 125-129 vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iulie 2015, a fost admis apelul

declarat de Bîrnaz Petru, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău

din 23 februarie 2015 cu trimiterea cauzei la rejudecare în fond în aceiași instanță

în alt complet de judecată (f.d. 164, 166-170 vol. I).

Instanța de apel pentru a decide astfel a reținut că, persoanei Botezatu Iacob

prin neatragere în proces i se poate aduce atingere directă a drepturilor și

obligațiilor, or, informația inclusă în reportaj constituie o relatare a unui fapt

împlinit sau realizat de terțe persoane.

Pe parcursul rejudecării pricinii, prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 26 august 2015, a fost atras în proces, în calitate de intervenient

accesoriu, Iacob Botezatu (f.d. 173-174 vol. I).

În cadrul ședinței din 03 decembrie 2015, reprezentantul reclamantului,

Petru Bîrnaz, avocatul Viorel Chetrușca, a majorat cuantumul pretențiilor morale

de până la 100 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 ianuarie 2016, a

fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Bîrnaz Petru împotriva

ÎCS „General Media Group” SRL, intervenient accesoriu Botezatu Iacob, privind

apărarea demnității, onoarei și reputației profesionale și repararea prejudiciului

moral (f.d. 212, 218-224 vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, a fost respins apelul

declarat de reprezentantul lui Bîrnaz Petru, avocatul Chetrusca Viorel și a fost

menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 ianuarie 2016,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bîrnaz

Petru către ÎCS „General Media Grup” SRL, intervenient accesoriu Botezatu

Iacob privind apărarea demnității, onoarei și reputației profesionale și repararea

prejudiciului moral.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 11 noiembrie 2016, Bîrnaz Petru

prin intermediul avocatului Chetrușcă Viorel (mandat nr. 0286544) a declarat

recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii

înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate

pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atît

instanța de apel cît și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată în adresa părților la 18.07.2016 (f.d. 17 vol. II), cît și faptul că la

materialele cauzei nu sunt anexate careva probe ce ar confirma momentul

comunicării deciziei integrale decît invocarea recurentului că a recepționat decizia

instanței de apel la 13.09.2016 (din cererea de recurs), recursul se consideră

declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Bîrnaz Petru nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or

recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor

judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de

casare a actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432

alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub

aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod

arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor

stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct

starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele

recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Bîrnaz Petru ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Bîrnaz Petru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță