3ra-1476/16 — Contestarea actului administrativ si repararea prejudiciului moral

prima instanță: Gh.

Mîțu dosarul nr. 3ra-1476/16 instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu DECIZIE 28 decembrie 2016 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Hotineanu împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de către Vladimir Hotineanu, casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 23 februarie 2016 și emisă o nouă hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii constată: La 11 iunie 2015, Vladimir Hotineanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Naționale de Integritate a RM cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin actul de constatare nr.04/202 din 28 mai 2015, Comisia Națională de Integritate a dispus constatarea faptului încălcării regimului juridic al incompatibilităților de către Vladimir Hotineanu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX-a, prin exercitarea simultană cu mandatul de deputat a funcțiilor de șef al Catedrei chirurgie nr. 2 a USMF „Nicolae Testemițeanu” și redactor-șef al Publicației periodice „Arta Medica”, funcții incompatibile cu mandatul de deputat, iar după rămânerea definitivă a actului de constatare, remiterea acestuia Comisiei juridice pentru numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova, în vederea încetării calității de deputat a domnului Vladimir Hotineanu, în legătură cu incompatibilitățile constatate și Biroului permanent al Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare.

Consideră că actul de constatare enunțat este ilegal și contrar prevederilor legii. 1 Menționează că Comisia Națională de Integritate eronat a concluzionat că el, fiind deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX-a, începând cu 09 decembrie 2014, contrar prevederilor art. 70 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și ale art. 3 lit. d) și art. 5 alin. (1) din Legea nr. 39 din 07 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament, exercită funcții incompatibile cu mandatul de deputat și anume, șef al Catedrei chirurgie nr. 2 a USMF „Nicolae Testemițeanu” și redactor-șef al Publicației periodice „Arta Medica”. Susține că conform informațiilor oficiale prezentate Comisiei Naționale de Integritate, se atestă că el a exercitat, pe lângă calitatea de deputat, mai multe funcții, dar care, conform legii, sunt compatibile cu mandatul de deputat.

Afirmă că prin scrisorile nr. 03-3438 din 18 decembrie 2014 și nr. 03-213 din 31 ianuarie 2015, USMF „Nicolae Testemițeanu” a confirmat că Vladimir Hotineanu activează la Catedra de chirurgie nr. 2 în funcție de profesor universitar, pe 0,5 unitate, prin cumul, concomitent exercitând atribuțiile de funcție ale șefului catedrei, ca activitate neremunerată, fiind anexată informația privind salarizarea sa. Relevă că întrucât Comisia Națională de Integritate repetat, prin scrisoarea nr. 04/585 din 20 martie 2015, a solicitat confirmarea funcțiilor deținute de el în trecut și în prezent, cu indicarea perioadelor și temeiurilor deținerii, USMF „Nicolae Testemițeanu”, întru evitarea unor interpretări eronate a informației prezentate, în scrisoarea nr. 03-1155 din 04 mai 2015, a menționat concret funcțiile deținute de el conform statelor de personal, nefiind menționate alte atribuții neremunerate.

Astfel, prin acest răspuns a fost menționat că dânsul activează la Catedra de chirurgie nr. 2 în funcția de profesor universitar pe 0,5 unitate, prin cumul; că funcția de șef al Catedrei de chirurgie nr. 2, în perioada 01 ianuarie 2011până în prezent, a fost vacantă; că obligațiile funcției de șef al Catedrei de chirurgie nr. 2 au fost exercitate de el, care activa în funcție de profesor universitar la catedra respectivă; că exercitarea obligațiilor de funcție ale șefului Catedrei de chirurgie nr. 2 de către el este o activitate neremunerată; că certificatele de salarizare în perioada 01 ianuarie 2011 până în prezent confirmă salarizarea muncii sale exclusiv pentru funcția de profesor universitar, cu 0,5 unitate și includ toate componentele remunerării conform prevederilor legislației în vigoare: salariul tarifar, indemnizațiile de concediu, premii, suplimente la salariu pentru specificul activității, activitate curativă, vechime în muncă și condiții nocive.

Referitor la precedentul Curții Constituționale, invocat de Comisia Națională de Integritate pentru a încadra cele relatate în actul de constatare nr.04/202 din 28 mai 2015, indică irelevanța acestui precedent și încercarea de a duce în eroare, sau nimeni nu neagă importanța incompatibilităților ce țin de exercitarea mandatului de deputat, consacrate în Constituție și legislație, însă, în speță, el nu exercită funcții incompatibile cu calitatea de deputat și chiar însăși Hotărârea Curții Constituționale nr.24 din 06 noiembrie 2003, la care face referire Comisia Națională de Integritate, stabilește expres că întrucât este retribuită, calitatea de deputat este incompatibilă cu funcția de avocat, în consecință, doar funcțiile retribuite sunt incompatibile, nu și cele neretribuite (neremunrate).

Invocă că prin ordinul USMF „Nicolae Testemițeanu” nr. 1046-RM din 29 mai 2015 a fost retrasă, începând cu 29 mai 2015, exercitarea obligațiilor de funcție 2 ale șefului Catedrei de chirurgie nr. 2, atribuite prin cumul lui Vladimir Hotineanu, profesor universitar și au fost atribuite lui Vladimir Cazacov, conferențiar universitar, începând cu 01 iunie 2015, exercitarea obligațiilor de funcție ale șefului Catedrei de chirurgie nr. 2, ca activitate neremunerată. Menționează că ordinul nominalizat a fost adus la cunoștința Comisiei Naționale de Integritate prin scrisoarea USMF „Nicolae Testemițeanu” nr.03-1504 din 05 iunie 2015. Susține că în ce privește presupusa incompatibilitate cu mandatul de deputat a faptului exercitării de către el a funcției de redactor-șef al Publicației periodice „Arta Medica”, conform declarațiilor anuale fiscale, el nu a fost retribuit financiar de către Publicația periodică „Arta Medica”.

Afirmă că Publicația periodică „Arta Medica” reprezintă o revistă științifico- practică, iar pe pagina web oficială (http://www.artamedica.md/about.php) este indicat că Publicația Periodică „Arta Medica” (înregistrată la Ministerul Justiției al Republicii Moldova sub nr.123) este orientată spre publicarea editorialelor, lucrărilor originale, referatelor generale, studiilor de cazuri clinice, recenziilor de cărți și reviste, referatelor din literatura de specialitate, corespondențelor, informațiilor medicale. Totodată, pe pagina web sunt menționați membrii colegiului redacțional, unde se regăsesc nume notorii în domeniul medical din Republica Moldova și străinătate (România, Franța, Ucraina, Germania.

Rusia), care publică articole științifice în medicină. Relevă că Publicația periodică „Arta Medica” este inclusă în Registrul național al revistelor științifice de profil (sub nr. 72) prin Hotărârile Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Moldovei și a Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare nr. 260 din 24 noiembrie 2014, iar în calitate de fondator este indicată Asociația chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova. Astfel, rezultă că activitatea practicată în cadrul Publicației periodice „Arta Medica” este o activitate de natură științifică, iar prin prisma prevederilor art. 70 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 3 lit. d) din Legea nr. 39 din 07 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament, aceasta este compatibilă cu calitatea de deputat.

Invocă că prin actul ilegal al Comisiei Naționale de Integritate i-a fost cauzat stare de stres, neliniște și disconfort psihologic, această stare are un impact negativ și asupra familiei sale, totodată, prin constatările eronate din actul enunțat este știrbită și reputația profesională, fiindu-i lezată demnitatea și onoarea. Solicită anularea actului de constatare nr. 04/202 din 28 mai 2015, întocmit de către Comisia Națională de Integritate și încasarea de la pârâtă a sumei de 100000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 23 februarie 2016 acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016 a fost admis apelul declarat de către Vladimir Hotineanu, casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 23 februarie 2016 și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, a fost anulat actul de constatare nr. 04/202 din 28 mai 2015, întocmit de 3 către Comisia Națională de Integritate a RM. În rest acțiunea a fost respinsă din lipsă de temei. La 22 august 2016, Autoritatea Națională de Integritate a RM a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, deoarece circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii nu au fost constatate și elucidate pe deplin, concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre, sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material. Menționează că instanța de apel nu a analizat pe deplin toate circumstanțele de fapt și de drept, făcând o vagă trimitere la normele care reglementează statutul deputatului în Parlament, care tocmai, fiind interpretate corespunzător, stabilesc întrunirea stării de incompatibilitate de către intimat. Susține că instanța de apel a evitat să puncteze atribuțiile intimatului, care nicidecum nu se încadrează în cele didactico-științifice.

Afirmă că conform fisei de post, a cărei titular este Vladimir Hotineanu, șef al Catedrei chirurgie nr. 2 a USMF „Nicolae Testemițanu”, semnată si aprobată la 14 februarie 2012, titularul are în subordine membrii catedrei în care activează.

Printre funcțiile exercitate de către șeful Catedrei chirurgie nr. 2, enumerate la pct. 5 din fișa de post, sunt specificate și următoarele: înfăptuiește conducerea generală a catedrei; reprezintă catedra în relațiile cu alte subdiviziuni ale USMF; elaborează obiectivele strategice și specifice de dezvoltare a catedrei; înaintează propuneri privind promovarea, sancționarea sau demiterea personalului catedrei; stabilește măsuri de cumulare și utilizare a resurselor financiare și încadrarea personalului catedrei; monitorizează respectarea disciplinei de muncă; etc. Relevă că întru exercitarea atribuțiilor de șef al Catedrei chirurgie nr. 2 a USMF, Vladimir Hotineanu coordonează cereri de transfer în alte funcții (de exemplu, cererea cercetătorului științific superior Galina Pavliuc din 29 august 2014 și cererea LCȘ Chirurgie reconstructivă a tactului digestiv, Anatol Cazac din 30 august 2014), coordonează cereri de angajare prin cumul (cererea vicedirectorului profil chirurgie IMSP „Sfântă Treime”, Gheorghe Străjescu din 28 august 2014), contrasemnează fișele de post (fișa conferențiarului universitar, Lucian Palii din 14 februarie 2014), întocmește și semnează graficul de lucru al colaboratorilor Catedrei chirurgie nr. 2. Invocă că instanța de apel, fără motiv întemeiat,

a negat argumentele primei instanțe și nu a ținut cont de legislația din domeniul educațional pentru a determina noțiunea de activitate didactico-științifică, din care repetat se deduce că activitatea de catedră nicidecum nu poate fi exercitată de intimat. Consideră că funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova și, în genere, orice altă funcție de demnitate publică este incompatibilă nu doar cu funcția de șef de catedră, ci și cu orice altă funcție de conducere în învățământul superior (rector, prorector, decan, prodecan, șef al serviciului studii). Menționează că în virtutea competențelor funcționale și organizatorice specifice funcției de șef de catedră, prima instanță corect a concluzionat că această funcție este o 4 funcție administrativă retribuită de conducere în învățământul superior, fiind exercitată prin cumul la funcția didactică de bază, fără a se identifica cu aceasta din urmă.

Susține că referitor la caracterul retribuit al funcției de șef de catedră în învățământul, instanța de apel nu a aplicat și analizat legislația în vigoare, la acest capitol. Afirmă că nici intimatul în cererea sa de chemare în judecată și nici reprezentantul acestuia în ședința de judecată nu s-au referit sub nici o formă la faptul că intimatul ar desfășura activitate de voluntariat în funcția de șef de catedră, în baza unui contract de voluntariat, ceea ce ar fi fost absurd. Relevă că în speța dată, exercitând funcția de șef de catedră, intimatul a dispus de totalitatea prerogativelor și competențelor specifice acestei funcții, inclusiv de dreptul de a fi remunerat pentru această activitate.

În situația ipotetică, neconstatată în prezentul litigiu, când angajatorul nu i-ar fi achitat reclamantului remunerația cuvenită pentru exercitarea funcției respective, nu ar fi schimbat sub nicio formă, caracterul remunerat al acestei funcții și nu l-ar fi privat pe intimat de dreptul de a solicita încasarea remunerării ce i s-ar fi cuvenit. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la data de 20 iunie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 197, vol. II), însă la actele pricinii lipsesc careva date despre recepționarea acesteia de către recurentă.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016, în termenul legal. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel.

Din materialele pricinii rezultă cu certitudine că la 28 mai 2015, Comisia Națională de Integritate a RM a întocmit actul de constatare nr. 04/202, prin care a dispus constatarea faptului încălcării regimului juridic al incompatibilităților de către Vladimir Hotineanu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX, prin exercitarea simultană cu mandatul de deputat a funcțiilor de șef al Catedrei chirurgie nr.2 a USMF „Nicolae Testemițeanu” și redactor-șef al Publicației periodice „Arta Medica”, funcții incompatibile cu mandatul de deputat, iar după rămânerea definitivă a actului de constatare, remiterea acestuia Comisiei juridice pentru numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova, în vederea încetării calității de deputat a domnului Vladimir Hotineanu, în legătură cu incompatibilitățile constatate și Biroului permanent al Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare.

5 Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova, Vladimir Hotineanu a solicitat anularea actului de constatare nr. 04/202 din 28 mai 2015, întocmit de către Comisia Națională de Integritate a RM și încasarea de la Comisiei Naționale de Integritate a sumei de 100000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei pricini, a ajuns la concluzia netemeinicie acesteia. Instanța de apel, judecând apelul declarat de către Vladimir Hotineanu, a ajuns la concluzia temeiniciei lui și, casând hotărârea primei instanțe a emis o nouă hotărâre, prin care a admis parțial acțiunea și a anulat actul de constatare nr. 04/202 din 28 mai 2015, întocmit de către Comisia Națională de Integritate a RM, în rest respingând acțiunea din lipsă de temei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând decizia atacată prin prisma criticilor de nelegalitate invocate în cererea de recurs, în coroborare cu materialele anexate la dosar și legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că soluția dată de către instanța de apel este una întemeiată și legală. Conform art. 70 alin. (1) din Constituția RM, calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții retribuite, cu excepția activității didactice și științifice. Potrivit art. 3 lit. d) din Legea nr. 39-XIII din 07 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament, mandatul de deputat este incompatibil cu exercitarea oricărei alte funcții remunerate, inclusiv a funcției acordate de un stat străin sau organizație internațională, cu excepția activității didactice și științifice desfășurate în afara programului stabilit de Regulamentul Parlamentului.

La fel, art. 5 alin. (1) din legea enunțată, stipulează că deputatul, care se află în unul din cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 3, va demisiona, în termen de 30 de zile de la data validării mandatului, din funcția incompatibilă cu mandatul de deputat. La fel, se va proceda și în cazul apariției situației de incompatibilitate în condițiile art. 4. Iar art. 12 alin. (1) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică prevede că demnitarul nu este în drept să desfășoare orice altă activitate remunerată, cu excepția activităților didactice și științifice.

Prin prisma acestor prevederi legale, la caz, se constată că, conform scrisorilor nr. 03-3437 din 18 noiembrie 2014 și nr. 03-213 din 31 ianuarie 2015, USMF „Nicolae Testemițeanu” a confirmat faptul că Vladimir Hotineanu activează la Catedra de chirurgie nr. 2 în funcție de profesor universitar, pe 0,5 unitate, prin cumul, concomitent exercitând atribuțiile de funcție ale șefului catedrei, ca activitate neremunerată. Este de menționat că prin scrisoarea nr. 04/585 din 20 martie 2015 Comisia Națională de Integritate a Republicii Moldova, repetat, a solicitat confirmarea funcțiilor deținute de Vladimir Hotineanu în trecut și în prezent, cu indicarea perioadelor și temeiurilor deținerii.

Ca urmare, prin răspunsul nr. 03-1155 din 04 mai 2015 USMF „Nicolae Testemițeanu”, întru evitarea unor interpretări eronate a informației prezentate anterior, 6 au fost menționate concret funcțiile deținute de Vladimir Hotineanu conform statelor de personal, și anume: - Vladimir Hotineanu activează la Catedra de chirurgie nr. 2 în funcția de profesor universitar pe 0,5 unitate, prin cumul; - funcția de șef al Catedrei de chirurgie nr. 2, în perioada 01 ianuarie 2011până în prezent, a fost vacantă; - obligațiile funcției de șef al Catedrei de chirurgie nr. 2 au fost exercitate de Vladimir Hotineanu, care activează în funcție de profesor universitar la catedra respectivă; - exercitarea obligațiilor de funcție ale șefului Catedrei de chirurgie nr. 2 de către Vladimir Hotineanu este o activitate neremunerată; - certificatele de salarizare în perioada 01 ianuarie 2011 până în prezent confirmă salarizarea muncii lui Vladimir Hotineanu exclusiv pentru funcția de profesor universitar, cu 0,5 unitate și includ toate componentele remunerării conform prevederilor legislației în vigoare: salariul tarifar, indemnizațiile de concediu, premii, suplimente la salariu pentru specificul activității, activitate curativă, vechime în muncă și condiții nocive (f. d. 21). În raport cu acest comunicat,

se constată că funcția deținută de Vladimir Hotineanu la USMF „Nicolae Testemițeanu” de șef al Catedrei de chirurgie nr. 2, nu a fost una remunerată, nefiind, de altfel, menționate alte atribuții remunerate ale acestuia, incopatibile cu funcția de deputat. Pentru considerentele reținute, se constată a fi pur declarative susținerile recurentului în sensul că, exercitând funcția de șef de catedră, Vladimir Hotineanu a dispus de totalitatea prerogativelor și competențelor specifice acestei funcții, inclusiv de dreptul de a fi remunerat pentru această activitate. Or, instanța de apel în mod corect a reținut prevederile Hotărârii Curții Constituționale nr. 24 din 06 noiembrie 2003, pentru controlul constituționalității unor prevederi din art. 78 alin. (1) CPC, unde Curtea a reiterat că restrângerea dreptului deputaților de a fi reprezentanți în judecată este condiționată, în primul rând, de statutul acestora.

Potrivit dispozițiilor constituționale, calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții retribuite, cu excepția activității didactice și științifice; alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică (art.70 alin.(1) și (2)). De altfel, aceste dispoziții sunt preluate în art. 3 lit. d) Legii nr. 39-XIII din 7 aprilie 1994 „Despre statutul deputatului în Parlament” care prevăd că mandatul de deputat este incompatibil cu funcția de Președinte al Republicii Moldova, funcția de membru al Guvernului, funcția de avocat parlamentar, precum și cu exercitarea oricărei alte funcții remunerate, inclusiv a funcției acordate de un stat străin sau organizație internațională, cu excepția activității didactice și științifice desfășurate în afara programului stabilit de Regulamentul Parlamentului.

Nu mai puțin important la acest segment este de consemnat că prin ordinul USMF „Nicolae Testemițeanu” nr.1046-RM din 29 mai 2015 lui Vladimir Hotineanu i-a fost retrasă, începând cu 29 mai 2015, exercitarea obligațiilor de funcție ale șefului Catedrei de chirurgie nr. 2 și atribuită lui Vladimir Cazacov, conferențiar universitar, începând cu 01 iunie 2015, la fel ca activitate neremunerată (f. d. 22). 7 Acest ordin a fost adus la cunoștința Comisiei Naționale de Integritate prin scrisoarea USMF „Nicolae Testemițeanu” nr.03-1504 din 05 iunie 2015 (f. d. 23). Pe de altă parte, se stabilește a fi neîntemeiată și constatarea Comisiei Naționale de Integritate cu privire la faptul că activitatea lui Vladimir Hotineanu este incompatibilă cu mandatul de deputat și din motiv că acesta exercită funcția de redactor- șef al Publicației periodice „Arta Medica”.

Or, și în cazul dat nu au fost prezentate probe pertinente precum că Vladimir Hotineanu a fost remunerat financiar de către Publicația periodică „Arta Medica”.

Dimpotrivă, faptul că funcția redactor-șef al Publicației periodice „Arta Medica” nu a fost retribuită financiar se confirmă prin declarațiile fiscale anuale, prezentate la materialele pricinii (f. d. 26). Mai mult că pe parcursul examinării cauzei a fost constatat cu certitudine că Publicația periodică „Arta Medica” (înregistrată la Ministerul Justiției al Republicii Moldova sub nr. 123) reprezintă o revistă științifico-practică, iar pe pagina web oficială (http://www.artamedica.md/about.php) este indicat că Publicația periodică „Arta Medica” este orientată spre publicarea editorialelor, lucrărilor originale, referatelor generale, studiilor de cazuri clinice, recenziilor de cărți și reviste, referatelor din literatura de specialitate, corespondențelor, informațiilor medicale și, concomitent, pe pagina web sunt menționați membrii colegiului redacțional, unde se regăsesc nume notorii în domeniul medical din Republica Moldova și străinătate (România, Franța, Ucraina, Germania.

Rusia), care publică articole științifice în medicină, iar această împrejurare confirmă caracterul pur științific al contribuției deputatului Vladimir Hotineanu, în calitatea lui de savant consacrat și inedit în domeniul chirurgiei, în cadrul acestei reviste. În afară de aceasta, după cum corect a menționat instanța de apel, Publicația periodică „Arta Medica” este inclusă în Registrul național al revistelor științifice de profil (sub nr. 72) prin Hotărârile Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Moldovei și a Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare nr. 260 din 24 noiembrie 2014, iar în calitate de fondator este indicată Asociația chirurgilor a Universității „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova.

În acest sens, este cert că nici exercitarea funcției de redactor-șef al Publicației periodice „Arta Medica” de către Vladimir Hotineanu, nu se include în aspectul de incompatibilitate, în sensul art. 70 din Constituția RM Or, activitatea lui Vladimir Hotineanu în cadrul Publicației periodice „Arta Medica” este una de natură științifică, care, în virtutea prevederilor constituționale și legale menționate, este compatibilă cu calitatea de deputat. Față de cele ce preced, instanța de recurs consideră că instanța de apel corect a concluzionat că Vladimir Hotineanu, în calitatea sa de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, activând în cadrul USMF „Nicolae Testemițeanu” și la Publicația periodică „Arta Medica” a desfășurat o veritabilă activitate didactică și științifică, fără careva remunerație și, prin urmare, temeinic și legal a anulat actul de constatare nr. 04/202 din 28 mai 2015, întocmit de către Comisia Națională de Integritate a RM.

8 În acest context, argumentele invocate în cererea de recurs nu răstoarnă concluzia instanței de apel, fapt ce indică la netemeinicia recursului și legalitatea deciziei instanței de apel. Distinct de aceste constatări, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, decide: Se respinge recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova. Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Hotineanu împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală Ala Cobăneanu 9