3ra-1476/16 — Contestarea actului administrativ si repararea prejudiciului moral

3ra-1476/16 — Contestarea actului administrativ si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: Gh. Mîțu dosarul nr. 3ra-1476/16

instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

DECIZIE

28 decembrie 2016 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Sveatoslav Moldovan

Oleg Sternioală

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate a Republicii

Moldova

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Hotineanu

împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de către Vladimir Hotineanu, casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani

municipiul Chișinău din 23 februarie 2016 și emisă o nouă hotărâre cu privire la

admiterea parțială a acțiunii

constată:

La 11 iunie 2015, Vladimir Hotineanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei Naționale de Integritate a RM cu privire la contestarea actului

administrativ și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin actul de constatare nr.04/202

din 28 mai 2015, Comisia Națională de Integritate a dispus constatarea faptului

încălcării regimului juridic al incompatibilităților de către Vladimir Hotineanu, deputat

în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX-a, prin exercitarea simultană cu

mandatul de deputat a funcțiilor de șef al Catedrei chirurgie nr. 2 a USMF „Nicolae

Testemițeanu” și redactor-șef al Publicației periodice „Arta Medica”, funcții

incompatibile cu mandatul de deputat, iar după rămânerea definitivă a actului de

constatare, remiterea acestuia Comisiei juridice pentru numiri și imunități a

Parlamentului Republicii Moldova, în vederea încetării calității de deputat a domnului

Vladimir Hotineanu, în legătură cu incompatibilitățile constatate și Biroului permanent

al Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare.

Consideră că actul de constatare enunțat este ilegal și contrar prevederilor legii.

1

Menționează că Comisia Națională de Integritate eronat a concluzionat că el,

fiind deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX-a, începând cu 09

decembrie 2014, contrar prevederilor art. 70 alin. (1) din Constituția Republicii

Moldova și ale art. 3 lit. d) și art. 5 alin. (1) din Legea nr. 39 din 07 aprilie 1994 despre

statutul deputatului în Parlament, exercită funcții incompatibile cu mandatul de deputat

și anume, șef al Catedrei chirurgie nr. 2 a USMF „Nicolae Testemițeanu” și redactor-șef

al Publicației periodice „Arta Medica”.

Susține că conform informațiilor oficiale prezentate Comisiei Naționale de

Integritate, se atestă că el a exercitat, pe lângă calitatea de deputat, mai multe funcții,

dar care, conform legii, sunt compatibile cu mandatul de deputat.

Afirmă că prin scrisorile nr. 03-3438 din 18 decembrie 2014 și nr. 03-213 din

31 ianuarie 2015, USMF „Nicolae Testemițeanu” a confirmat că Vladimir Hotineanu

activează la Catedra de chirurgie nr. 2 în funcție de profesor universitar, pe 0,5 unitate,

prin cumul, concomitent exercitând atribuțiile de funcție ale șefului catedrei, ca

activitate neremunerată, fiind anexată informația privind salarizarea sa.

Relevă că întrucât Comisia Națională de Integritate repetat, prin scrisoarea

nr. 04/585 din 20 martie 2015, a solicitat confirmarea funcțiilor deținute de el în trecut

și în prezent, cu indicarea perioadelor și temeiurilor deținerii, USMF „Nicolae

Testemițeanu”, întru evitarea unor interpretări eronate a informației prezentate, în

scrisoarea nr. 03-1155 din 04 mai 2015, a menționat concret funcțiile deținute de el

conform statelor de personal, nefiind menționate alte atribuții neremunerate.

Astfel, prin acest răspuns a fost menționat că dânsul activează la Catedra de

chirurgie nr. 2 în funcția de profesor universitar pe 0,5 unitate, prin cumul; că funcția de

șef al Catedrei de chirurgie nr. 2, în perioada 01 ianuarie 2011până în prezent, a fost

vacantă; că obligațiile funcției de șef al Catedrei de chirurgie nr. 2 au fost exercitate de

el, care activa în funcție de profesor universitar la catedra respectivă; că exercitarea

obligațiilor de funcție ale șefului Catedrei de chirurgie nr. 2 de către el este o activitate

neremunerată; că certificatele de salarizare în perioada 01 ianuarie 2011 până în prezent

confirmă salarizarea muncii sale exclusiv pentru funcția de profesor universitar, cu 0,5

unitate și includ toate componentele remunerării conform prevederilor legislației în

vigoare: salariul tarifar, indemnizațiile de concediu, premii, suplimente la salariu pentru

specificul activității, activitate curativă, vechime în muncă și condiții nocive.

Referitor la precedentul Curții Constituționale, invocat de Comisia Națională de

Integritate pentru a încadra cele relatate în actul de constatare nr.04/202 din 28 mai

2015, indică irelevanța acestui precedent și încercarea de a duce în eroare, sau nimeni

nu neagă importanța incompatibilităților ce țin de exercitarea mandatului de deputat,

consacrate în Constituție și legislație, însă, în speță, el nu exercită funcții incompatibile

cu calitatea de deputat și chiar însăși Hotărârea Curții Constituționale nr.24 din 06

noiembrie 2003, la care face referire Comisia Națională de Integritate, stabilește expres

că întrucât este retribuită, calitatea de deputat este incompatibilă cu funcția de avocat, în

consecință, doar funcțiile retribuite sunt incompatibile, nu și cele neretribuite

(neremunrate).

Invocă că prin ordinul USMF „Nicolae Testemițeanu” nr. 1046-RM din

29 mai 2015 a fost retrasă, începând cu 29 mai 2015, exercitarea obligațiilor de funcție

2

ale șefului Catedrei de chirurgie nr. 2, atribuite prin cumul lui Vladimir Hotineanu,

profesor universitar și au fost atribuite lui Vladimir Cazacov, conferențiar universitar,

începând cu 01 iunie 2015, exercitarea obligațiilor de funcție ale șefului Catedrei de

chirurgie nr. 2, ca activitate neremunerată.

Menționează că ordinul nominalizat a fost adus la cunoștința Comisiei Naționale

de Integritate prin scrisoarea USMF „Nicolae Testemițeanu” nr.03-1504 din 05 iunie

2015.

Susține că în ce privește presupusa incompatibilitate cu mandatul de deputat a

faptului exercitării de către el a funcției de redactor-șef al Publicației periodice „Arta

Medica”, conform declarațiilor anuale fiscale, el nu a fost retribuit financiar de către

Publicația periodică „Arta Medica”.

Afirmă că Publicația periodică „Arta Medica” reprezintă o revistă științifico-

practică, iar pe pagina web oficială (http://www.artamedica.md/about.php) este indicat

că Publicația Periodică „Arta Medica” (înregistrată la Ministerul Justiției al Republicii

Moldova sub nr.123) este orientată spre publicarea editorialelor, lucrărilor originale,

referatelor generale, studiilor de cazuri clinice, recenziilor de cărți și reviste, referatelor

din literatura de specialitate, corespondențelor, informațiilor medicale. Totodată, pe

pagina web sunt menționați membrii colegiului redacțional, unde se regăsesc nume

notorii în domeniul medical din Republica Moldova și străinătate (România, Franța,

Ucraina, Germania. Rusia), care publică articole științifice în medicină.

Relevă că Publicația periodică „Arta Medica” este inclusă în Registrul național

al revistelor științifice de profil (sub nr. 72) prin Hotărârile Consiliului Suprem pentru

Știință și Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Moldovei și a Consiliului

Național pentru Acreditare și Atestare nr. 260 din 24 noiembrie 2014, iar în calitate de

fondator este indicată Asociația chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova.

Astfel, rezultă că activitatea practicată în cadrul Publicației periodice „Arta

Medica” este o activitate de natură științifică, iar prin prisma prevederilor art. 70

alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 3 lit. d) din Legea nr. 39 din

07 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament, aceasta este compatibilă cu

calitatea de deputat.

Invocă că prin actul ilegal al Comisiei Naționale de Integritate i-a fost cauzat

stare de stres, neliniște și disconfort psihologic, această stare are un impact negativ și

asupra familiei sale, totodată, prin constatările eronate din actul enunțat este știrbită și

reputația profesională, fiindu-i lezată demnitatea și onoarea.

Solicită anularea actului de constatare nr. 04/202 din 28 mai 2015, întocmit de

către Comisia Națională de Integritate și încasarea de la pârâtă a sumei de 100000 lei, cu

titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 23 februarie 2016

acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016 a fost admis apelul

declarat de către Vladimir Hotineanu, casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani municipiul

Chișinău din 23 februarie 2016 și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost

admisă parțial, a fost anulat actul de constatare nr. 04/202 din 28 mai 2015, întocmit de

3

către Comisia Națională de Integritate a RM. În rest acțiunea a fost respinsă din lipsă de

temei.

La 22 august 2016, Autoritatea Națională de Integritate a RM a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este ilegală și

neîntemeiată, deoarece circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii nu au fost

constatate și elucidate pe deplin, concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre, sunt în

contradicție cu circumstanțele pricinii, au fost încălcate și aplicate eronat normele de

drept material.

Menționează că instanța de apel nu a analizat pe deplin toate circumstanțele de

fapt și de drept, făcând o vagă trimitere la normele care reglementează statutul

deputatului în Parlament, care tocmai, fiind interpretate corespunzător, stabilesc

întrunirea stării de incompatibilitate de către intimat.

Susține că instanța de apel a evitat să puncteze atribuțiile intimatului, care

nicidecum nu se încadrează în cele didactico-științifice.

Afirmă că conform fisei de post, a cărei titular este Vladimir Hotineanu, șef al

Catedrei chirurgie nr. 2 a USMF „Nicolae Testemițanu”, semnată si aprobată la

14 februarie 2012, titularul are în subordine membrii catedrei în care activează. Printre

funcțiile exercitate de către șeful Catedrei chirurgie nr. 2, enumerate la pct. 5 din fișa de

post, sunt specificate și următoarele: înfăptuiește conducerea generală a catedrei;

reprezintă catedra în relațiile cu alte subdiviziuni ale USMF; elaborează obiectivele

strategice și specifice de dezvoltare a catedrei; înaintează propuneri privind promovarea,

sancționarea sau demiterea personalului catedrei; stabilește măsuri de cumulare și

utilizare a resurselor financiare și încadrarea personalului catedrei; monitorizează

respectarea disciplinei de muncă; etc.

Relevă că întru exercitarea atribuțiilor de șef al Catedrei chirurgie nr. 2 a USMF,

Vladimir Hotineanu coordonează cereri de transfer în alte funcții (de exemplu, cererea

cercetătorului științific superior Galina Pavliuc din 29 august 2014 și cererea LCȘ

Chirurgie reconstructivă a tactului digestiv, Anatol Cazac din 30 august 2014),

coordonează cereri de angajare prin cumul (cererea vicedirectorului profil chirurgie

IMSP „Sfântă Treime”, Gheorghe Străjescu din 28 august 2014), contrasemnează fișele

de post (fișa conferențiarului universitar, Lucian Palii din 14 februarie 2014),

întocmește și semnează graficul de lucru al colaboratorilor Catedrei chirurgie nr. 2.

Invocă că instanța de apel, fără motiv întemeiat, a negat argumentele primei

instanțe și nu a ținut cont de legislația din domeniul educațional pentru a determina

noțiunea de activitate didactico-științifică, din care repetat se deduce că activitatea de

catedră nicidecum nu poate fi exercitată de intimat.

Consideră că funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova și, în genere,

orice altă funcție de demnitate publică este incompatibilă nu doar cu funcția de șef de

catedră, ci și cu orice altă funcție de conducere în învățământul superior (rector,

prorector, decan, prodecan, șef al serviciului studii).

Menționează că în virtutea competențelor funcționale și organizatorice specifice

funcției de șef de catedră, prima instanță corect a concluzionat că această funcție este o

4

funcție administrativă retribuită de conducere în învățământul superior, fiind exercitată

prin cumul la funcția didactică de bază, fără a se identifica cu aceasta din urmă.

Susține că referitor la caracterul retribuit al funcției de șef de catedră în

învățământul, instanța de apel nu a aplicat și analizat legislația în vigoare, la acest

capitol.

Afirmă că nici intimatul în cererea sa de chemare în judecată și nici

reprezentantul acestuia în ședința de judecată nu s-au referit sub nici o formă la faptul că

intimatul ar desfășura activitate de voluntariat în funcția de șef de catedră, în baza unui

contract de voluntariat, ceea ce ar fi fost absurd.

Relevă că în speța dată, exercitând funcția de șef de catedră, intimatul a dispus

de totalitatea prerogativelor și competențelor specifice acestei funcții, inclusiv de

dreptul de a fi remunerat pentru această activitate.

În situația ipotetică, neconstatată în prezentul litigiu, când angajatorul nu i-ar fi

achitat reclamantului remunerația cuvenită pentru exercitarea funcției respective, nu ar

fi schimbat sub nicio formă, caracterul remunerat al acestei funcții și nu l-ar fi privat pe

intimat de dreptul de a solicita încasarea remunerării ce i s-ar fi cuvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la data de 20 iunie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 197, vol. II), însă la actele pricinii lipsesc careva date despre recepționarea acesteia

de către recurentă.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016, în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel.

Din materialele pricinii rezultă cu certitudine că la 28 mai 2015, Comisia

Națională de Integritate a RM a întocmit actul de constatare nr. 04/202, prin care a

dispus constatarea faptului încălcării regimului juridic al incompatibilităților de către

Vladimir Hotineanu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX,

prin exercitarea simultană cu mandatul de deputat a funcțiilor de șef al Catedrei

chirurgie nr.2 a USMF „Nicolae Testemițeanu” și redactor-șef al Publicației periodice

„Arta Medica”, funcții incompatibile cu mandatul de deputat, iar după rămânerea

definitivă a actului de constatare, remiterea acestuia Comisiei juridice pentru numiri și

imunități a Parlamentului Republicii Moldova, în vederea încetării calității de deputat a

domnului Vladimir Hotineanu, în legătură cu incompatibilitățile constatate și Biroului

permanent al Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare.

5

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Naționale

de Integritate a Republicii Moldova, Vladimir Hotineanu a solicitat anularea actului de

constatare nr. 04/202 din 28 mai 2015, întocmit de către Comisia Națională de

Integritate a RM și încasarea de la Comisiei Naționale de Integritate a sumei de

100000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei pricini, a ajuns la concluzia

netemeinicie acesteia.

Instanța de apel, judecând apelul declarat de către Vladimir Hotineanu, a ajuns

la concluzia temeiniciei lui și, casând hotărârea primei instanțe a emis o nouă hotărâre,

prin care a admis parțial acțiunea și a anulat actul de constatare nr. 04/202 din 28 mai

2015, întocmit de către Comisia Națională de Integritate a RM, în rest respingând

acțiunea din lipsă de temei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând decizia atacată prin prisma criticilor de nelegalitate invocate în

cererea de recurs, în coroborare cu materialele anexate la dosar și legislația în vigoare ce

guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că soluția dată de către instanța

de apel este una întemeiată și legală.

Conform art. 70 alin. (1) din Constituția RM, calitatea de deputat este

incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții retribuite, cu excepția activității

didactice și științifice.

Potrivit art. 3 lit. d) din Legea nr. 39-XIII din 07 aprilie 1994 despre statutul

deputatului în Parlament, mandatul de deputat este incompatibil cu exercitarea oricărei

alte funcții remunerate, inclusiv a funcției acordate de un stat străin sau organizație

internațională, cu excepția activității didactice și științifice desfășurate în afara

programului stabilit de Regulamentul Parlamentului.

La fel, art. 5 alin. (1) din legea enunțată, stipulează că deputatul, care se află în

unul din cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 3, va demisiona, în termen de 30

de zile de la data validării mandatului, din funcția incompatibilă cu mandatul de deputat.

La fel, se va proceda și în cazul apariției situației de incompatibilitate în condițiile art. 4.

Iar art. 12 alin. (1) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul

persoanelor cu funcții de demnitate publică prevede că demnitarul nu este în drept să

desfășoare orice altă activitate remunerată, cu excepția activităților didactice și

științifice.

Prin prisma acestor prevederi legale, la caz, se constată că, conform scrisorilor

nr. 03-3437 din 18 noiembrie 2014 și nr. 03-213 din 31 ianuarie 2015, USMF „Nicolae

Testemițeanu” a confirmat faptul că Vladimir Hotineanu activează la Catedra de

chirurgie nr. 2 în funcție de profesor universitar, pe 0,5 unitate, prin cumul, concomitent

exercitând atribuțiile de funcție ale șefului catedrei, ca activitate neremunerată.

Este de menționat că prin scrisoarea nr. 04/585 din 20 martie 2015 Comisia

Națională de Integritate a Republicii Moldova, repetat, a solicitat confirmarea funcțiilor

deținute de Vladimir Hotineanu în trecut și în prezent, cu indicarea perioadelor și

temeiurilor deținerii.

Ca urmare, prin răspunsul nr. 03-1155 din 04 mai 2015 USMF „Nicolae

Testemițeanu”, întru evitarea unor interpretări eronate a informației prezentate anterior,

6

au fost menționate concret funcțiile deținute de Vladimir Hotineanu conform statelor de

personal, și anume:

- Vladimir Hotineanu activează la Catedra de chirurgie nr. 2 în funcția de

profesor universitar pe 0,5 unitate, prin cumul;

- funcția de șef al Catedrei de chirurgie nr. 2, în perioada 01 ianuarie 2011până

în prezent, a fost vacantă;

- obligațiile funcției de șef al Catedrei de chirurgie nr. 2 au fost exercitate de

Vladimir Hotineanu, care activează în funcție de profesor universitar la catedra

respectivă;

- exercitarea obligațiilor de funcție ale șefului Catedrei de chirurgie nr. 2 de

către Vladimir Hotineanu este o activitate neremunerată;

- certificatele de salarizare în perioada 01 ianuarie 2011 până în prezent

confirmă salarizarea muncii lui Vladimir Hotineanu exclusiv pentru funcția de profesor

universitar, cu 0,5 unitate și includ toate componentele remunerării conform

prevederilor legislației în vigoare: salariul tarifar, indemnizațiile de concediu, premii,

suplimente la salariu pentru specificul activității, activitate curativă, vechime în muncă

și condiții nocive (f. d. 21).

În raport cu acest comunicat, se constată că funcția deținută de Vladimir

Hotineanu la USMF „Nicolae Testemițeanu” de șef al Catedrei de chirurgie nr. 2, nu a

fost una remunerată, nefiind, de altfel, menționate alte atribuții remunerate ale acestuia,

incopatibile cu funcția de deputat.

Pentru considerentele reținute, se constată a fi pur declarative susținerile

recurentului în sensul că, exercitând funcția de șef de catedră, Vladimir Hotineanu a

dispus de totalitatea prerogativelor și competențelor specifice acestei funcții, inclusiv de

dreptul de a fi remunerat pentru această activitate.

Or, instanța de apel în mod corect a reținut prevederile Hotărârii Curții

Constituționale nr. 24 din 06 noiembrie 2003, pentru controlul constituționalității unor

prevederi din art. 78 alin. (1) CPC, unde Curtea a reiterat că restrângerea dreptului

deputaților de a fi reprezentanți în judecată este condiționată, în primul rând, de statutul

acestora. Potrivit dispozițiilor constituționale, calitatea de deputat este incompatibilă cu

exercitarea oricărei alte funcții retribuite, cu excepția activității didactice și științifice;

alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică (art.70 alin.(1) și (2)).

De altfel, aceste dispoziții sunt preluate în art. 3 lit. d) Legii nr. 39-XIII din 7

aprilie 1994 „Despre statutul deputatului în Parlament” care prevăd că mandatul de

deputat este incompatibil cu funcția de Președinte al Republicii Moldova, funcția de

membru al Guvernului, funcția de avocat parlamentar, precum și cu exercitarea oricărei

alte funcții remunerate, inclusiv a funcției acordate de un stat străin sau organizație

internațională, cu excepția activității didactice și științifice desfășurate în afara

programului stabilit de Regulamentul Parlamentului.

Nu mai puțin important la acest segment este de consemnat că prin ordinul

USMF „Nicolae Testemițeanu” nr.1046-RM din 29 mai 2015 lui Vladimir Hotineanu

i-a fost retrasă, începând cu 29 mai 2015, exercitarea obligațiilor de funcție ale șefului

Catedrei de chirurgie nr. 2 și atribuită lui Vladimir Cazacov, conferențiar universitar,

începând cu 01 iunie 2015, la fel ca activitate neremunerată (f. d. 22).

7

Acest ordin a fost adus la cunoștința Comisiei Naționale de Integritate prin

scrisoarea USMF „Nicolae Testemițeanu” nr.03-1504 din 05 iunie 2015 (f. d. 23).

Pe de altă parte, se stabilește a fi neîntemeiată și constatarea Comisiei Naționale

de Integritate cu privire la faptul că activitatea lui Vladimir Hotineanu este

incompatibilă cu mandatul de deputat și din motiv că acesta exercită funcția de redactor-

șef al Publicației periodice „Arta Medica”.

Or, și în cazul dat nu au fost prezentate probe pertinente precum că Vladimir

Hotineanu a fost remunerat financiar de către Publicația periodică „Arta Medica”.

Dimpotrivă, faptul că funcția redactor-șef al Publicației periodice „Arta Medica”

nu a fost retribuită financiar se confirmă prin declarațiile fiscale anuale, prezentate la

materialele pricinii (f. d. 26).

Mai mult că pe parcursul examinării cauzei a fost constatat cu certitudine că

Publicația periodică „Arta Medica” (înregistrată la Ministerul Justiției al Republicii

Moldova sub nr. 123) reprezintă o revistă științifico-practică, iar pe pagina web oficială

(http://www.artamedica.md/about.php) este indicat că Publicația periodică „Arta

Medica” este orientată spre publicarea editorialelor, lucrărilor originale, referatelor

generale, studiilor de cazuri clinice, recenziilor de cărți și reviste, referatelor din

literatura de specialitate, corespondențelor, informațiilor medicale și, concomitent, pe

pagina web sunt menționați membrii colegiului redacțional, unde se regăsesc nume

notorii în domeniul medical din Republica Moldova și străinătate (România, Franța,

Ucraina, Germania. Rusia), care publică articole științifice în medicină, iar această

împrejurare confirmă caracterul pur științific al contribuției deputatului Vladimir

Hotineanu, în calitatea lui de savant consacrat și inedit în domeniul chirurgiei, în cadrul

acestei reviste.

În afară de aceasta, după cum corect a menționat instanța de apel, Publicația

periodică „Arta Medica” este inclusă în Registrul național al revistelor științifice de

profil (sub nr. 72) prin Hotărârile Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare

Tehnologică al Academiei de Științe a Moldovei și a Consiliului Național pentru

Acreditare și Atestare nr. 260 din 24 noiembrie 2014, iar în calitate de fondator este

indicată Asociația chirurgilor a Universității „Nicolae Anestiadi” din Republica

Moldova.

În acest sens, este cert că nici exercitarea funcției de redactor-șef al Publicației

periodice „Arta Medica” de către Vladimir Hotineanu, nu se include în aspectul de

incompatibilitate, în sensul art. 70 din Constituția RM

Or, activitatea lui Vladimir Hotineanu în cadrul Publicației periodice „Arta

Medica” este una de natură științifică, care, în virtutea prevederilor constituționale și

legale menționate, este compatibilă cu calitatea de deputat.

Față de cele ce preced, instanța de recurs consideră că instanța de apel corect a

concluzionat că Vladimir Hotineanu, în calitatea sa de deputat în Parlamentul Republicii

Moldova, activând în cadrul USMF „Nicolae Testemițeanu” și la Publicația periodică

„Arta Medica” a desfășurat o veritabilă activitate didactică și științifică, fără careva

remunerație și, prin urmare, temeinic și legal a anulat actul de constatare nr. 04/202 din

28 mai 2015, întocmit de către Comisia Națională de Integritate a RM.

8

În acest context, argumentele invocate în cererea de recurs nu răstoarnă

concluzia instanței de apel, fapt ce indică la netemeinicia recursului și legalitatea

deciziei instanței de apel.

Distinct de aceste constatări, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și de a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

decide:

Se respinge recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate a

Republicii Moldova.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016 în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Hotineanu împotriva Comisiei Naționale

de Integritate a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ și

repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Sveatoslav Moldovan

Oleg Sternioală

Ala Cobăneanu

9