2rc-985/16 — încasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea sumei
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului
2rc-985/16 — încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: C. Vîrlan dosarul nr. 2rc-985/16
instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol
D E C I Z I E
23 decembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte, judecător Tatiana Vieru
Judecători Valentina Clevadî
Oleg Sternioală
examinînd recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Venauto-
Grup” prin intermediul avocatului Patrachi Mircea,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Termocom”
în procedura falimentului împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Venauto Grup” cu
privire la încasarea datoriei,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016, prin care a fost
respinsă cererea Societății cu Răspundere Limitată „Venauto-Grup” privind repunerea
apelului în termen cu restituirea acestuia ca fiind depus tardiv,
c o n s t a t ă
La 13 iulie 2015, Societatea pe Acțiuni „Termocom” în procedura falimentului a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Venauto Grup”
cu privire la încasarea datoriei.
La 12 mai 2016, Societatea pe Acțiuni „Termocom” în procedura falimentului a depus
cerere de majorare a pretențiilor, solicitînd încasarea sumei de 730 129,38 lei (f.d. 50).
Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 mai 2016, a fost admisă
integral acțiunea.
S-a încasat din contul SRL „Venauto Grup” în beneficiul SA „Termocom” în
procedura falimentului datoria pentru arendă în sumă de 544 522,22 lei, penalitatea în sumă
de 113 418,49 lei și dobîndă de întîrzîiere în sumă de 72 188,67 lei.
S-a încasat de la SRL „Venauto Grup” în beneficiul statului suma de 21 903,87 lei taxă
de stat (f.d. 63, 67-70).
La 27 iunie 2016, SRL „Venauto Grup” a declarat apel, împotriva hotărîrii primei
instanțe (f.d. 72-73).
1
Ulterior, printr-o cerere separată, SRL „Venauto Grup” a solicitat repunerea apelului
în termenul de procedură, din motiv că copia dispozitivului hotărîrii adoptate de către prima
instanță a recepționat-o prin intermediul oficiului poștal, la 04 iunie 2016 (f.d. 81).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016, a fost respinsă cererea
SRL „Venauto Grup” privind repunerea apelului în termenul de procedură și cererea a fost
restituită în adresa apelantei (f.d. 85-87).
La 14 noiembrie 2016 SRL „Venauto Grup” a declarat recurs împotriva încheierii
Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea
încheierii contestate cu remiterea pricinii la rejudecare.
Ulterior, la 06 decembrie 2016 SRL „Venauto Grup” a depus recurs motivat împotriva
actului judecătoresc emis de către instanța de apel la 01 noiembrie 2016, solicitînd casarea
acestuia, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de apel înaintată împotriva hotărîrii
primei instanțe să fi considerată ca fiind depusă în termenul legal.
În conformitate cu art. 425 CPC termenul de declarare a recursului împotriva încheierii
este de 15 zile de la pronunțarea ei.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
constată că recursul declarat de către SRL „Venauto Grup” prin intermediul avocatului
Patrachi Mircea la 14 noiembrie 2016, este depus în termen.
În motivarea cererilor de recurs, SRL „Venauto Grup” a invocat că instanța de apel la
emiterea încheierii recurate, eronat a aplicat normele de drept procedural.
Susține că dispozitivul hotărîrii primei instanțe l-a recepționat prin intermediul
oficiului poștal, l-a 04 iunie 2016, pe cînd prin prisma prevederilor art. 236 alin. (4) CPC,
actul judecătoresc urma să fie expediat în termen de 5 zile din momentul adoptării acestuia.
Consideră recurentul că în astfel de circumstanțe i s-a încălcat dreptul de acces la justiție.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
particriparea părților.
Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comecial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează
a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din 01 noiembrie 2016, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după
ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină
încheierea.
Din materialele dosarului rezultă că, la 01 noiembrie 2016, instanța de apel a respins
cererea SRL „Venauto Grup” privind repunerea în termenul de declarare a apelului și
cererea a fost restituită în adresa apelantei (f.d. 85-87).
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră încheierea Curții de Apel Chișinău întemeiată și legală, bazată pe aprecierea justă
a circumstanțelor de fapt și aplicarea corectă a normelor de drept procedurale din
următoarele considerente.
2
În conformitate cu art. 362 alin. (1) și (3) Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă
legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în
cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.
În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate,
au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către
instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea
îndeplinirii actului.
Analizînd circumstanțele speței prin prisma normelor enunțate, Colegiul constată că
recurentul nu a demonstrat prin înscrisuri probatoare imposibilitatea depunerii cererii de
apel în termen.
În conformitate cu art. 110 CPC, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege
sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces
și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de
procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
SRL „Venauto Grup” susține în cererea de recurs că instanța de judecată a ignorat
prevederile art. 236 alin. (4) CPC, deoarece dispozitivul hotărîrii l-a recepționat prin
intermediul oficiului poștal, la 04 iunie 2016, pe cînd prima instanță urma să expedieze actul
judecătoresc adoptat, în termen de 5 zile.
Cu referire la argumentul dat, instanța de recurs reține că temeiul invocat nu poate fi
considerat ca unul întemeiat pentru ca partea să fie repusă în termenul de procedură.
Or, legislatorul expres a prevăzut că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile
de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii.
Luînd în considerație cele expuse, instanța de recurs reține că Curtea de Apel justificat
a concluzionat asupra netemeiniciei demersului SRL „Venauto Grup” privind repunerea în
termenul de declarare a apelului.
Mai mult de cît atît, SRL „Venauto-Grup” nu a demonstrat prin probe incontestabile
că din momentul recepționării hotărîrii primei instanțe - 04 iunie 2016, nu a avut timp
suficient pentru a declara apel nemotivat. Or, termenul de a declara apel, i-a expirat la 11
iunie 2016.
Conform art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanții la proces sînt obligați
să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste
drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de
legislația procedurală civilă.
Articolul 61 alin. (1) Codul de procedură civilă expres prevede că părțile sînt obligate
să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune
capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului
sau inducerea sa în eroare.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține
de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces
la instanță (a se vedea cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).
3
Ținînd cont de împrejurările menționate în coraport cu normele enumerate se conchide
că apelantul – SRL „Venauto Grup” a încălcat termenul de 30 zile, consacrat în art. 362
alin. (1) Cod de procedură civilă.
Colegiul relevă, de asemenea, că o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea
garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea
nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămînerea irevocabilă,
ca urmare a expirării termenului de atac, a deciziei judecătorești emise în instanța de apel și
ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice. Așa fiind, cu ocazia
examinării cauzei Ponomaryov v. Ucraina (hotărîre din 3 aprilie 2008), Curtea Europeană
a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărîri judecătorești definitive
și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe
nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin
repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui
termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie
care ar putea înfrînge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale
extraordinară de atac.
Curtea reiterează că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanță, după
cum este garantat de art. 6 § 1 al Convenției, trebuie interpretat în lumina Preambulului
Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența dreptului o parte a moștenirii
comune a statelor contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului
este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când
instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată
fi pusă în discuție. Curtea a observat că o situație similară a fost deja examinată în cauza
Popov vs. Moldova din 06 decembrie 2005, în care a constatat că, prin neprezentarea
motivelor pentru repunerea în termenul de prescripție pentru efectuarea unui act procedural,
instanțele naționale au încălcat dreptul la un proces echitabil. În această cauza Curtea a notat
că termenul de declarare a recursului a expirat, cu 47 de zile după expirarea termenului
prevăzut de lege pentru depunerea lui (Melnic vs. Moldova, nr. 6923/03, 14 noiembrie
2006).
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de
a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016.
În conformitate cu art., 427 alin. (1) lit. a) și art. 428 alin. (1) CPC, Completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se respinge recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Venauto-Grup” prin
intermediul avocatului Patrachi Mircea.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016, în pricina civilă
la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Termocom” în procedura
4
falimentului împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Venauto Grup” cu privire la
încasarea datoriei.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președinte, judecătorul Tatiana Vieru
Judecători Valentina Clevadî
Oleg Sternioală
5