3rh-124/16 — cu privire la restabilirea dreptului la acces la informație și repatrarea prejudiciului material și moral

Prima instanță: A. Donos 3rh-124/16 Instanța de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza Instanța de recurs: A. Căbăneanu, I. Druță, N. Craiu ÎNCHEIERE 21 decembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță Nicolae Craiu examinând cererea de revizuire declarată de Tatiana Andruh în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Andruh împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Bălți cu privire la restabilirea dreptului la acces la informație și repararea prejudiciului material și moral împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 28 septembrie 2016, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Tatiana Andruh constată: La 18 septembrie 2015, Tatiana Andruh a depus cerere de chemare în judecată împotriva OCT Bălți cu privire la restabilirea dreptului la acces la informație și repararea prejudiciului.

În motivarea acțiunii a invocat că la data de 04 august 2015, a adresat OCT Bălți, cererea nr. 1193-I, solicitând setul de acte cadastrale din dosarul cadastral a imobilului amplasat în mun. Bălți, str. 31 August nr. 68. Susține că OCT Bălți nu a dat răspuns în termenul legal de 15 zile, prin urmare, Tatiana Andruh prin cererea prealabilă nr. A-47 din 25 august 2015, s-a adresat repetat la conducerea instituției pentru asigurarea accesului la informație. Menționează că OCT Bălți a încălcat repetat prevederile art. 22 alin. (1) și (2) din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație. Indică faptul că la începutul lunii septembrie, a primit cu întârziere refuzul privind accesul la informație, cu indicarea falsă a datei care nu coincidea cu data indicată pe plicul scrisorii, întru eschivarea de la răspundere pentru încălcarea normelor legale privind accesul la informație.

Susține că prin acțiunile intimatului, au fost încălcate prevederile art. 16, 22 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație, precum și prevederile art. 6 din Legea nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998 cu privire la cadastrul bunurilor imobile. Totodată, menționează că prin acțiunile intimatului, a fost cauzat prejudiciu moral în mărime de 100 unități convenționale. Își întemeiază pretențiile în baza prevederilor art. 16, 22, 24 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 cu privire la accesul la informație, art. 6 din Legea nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998 cu privire la cadastrul bunurilor imobile. Solicită admiterea acțiunii, repararea prejudiciului pricinuit în legătură cu refuzul de a-i prezenta informația și de a examina plângerea referitor la refuzul prezentării informațiilor solicitate.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 03 februarie 2016, acțiunea a fost scoasă de pe rol. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 22 martie 2016, a fost admis recursul declarat de Tatiana Andruh, a fost casată integral încheierea Judecătoriei Bălți din 03 februarie 2016 și remisă cauza la rejudecare în Judecătoria Bălți în același complet de judecată. La data de 21 aprilie 2016, Tatiana Andruh a depus cerere de completare a pretențiilor împotriva OCT Bălți, menționând că OCT Bălți nu i-a eliberat nici o informație și în ce bază, după primirea de către ea a donației, în pașaportul casei au fost înregistrate persoane străine. Totodată, a solicitat repararea prejudiciului material și moral. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 22 aprilie 2016, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016, a fost respins apelul declarat de Tatiana Andruh și menținută hotărârea primei instanțe. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 28 septembrie 2016, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Tatiana Andruh. Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2016, a fost restituită cererea de revizuire declarată de Tatiana Andruh împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016. La 11 noiembrie 2016, Tatiana Andruh a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 28 septembrie 2016. În motivarea cererii a indicat că de către OCT Bălți nu i-a fost eliberată informație în baza la ce, după primirea donației de către ea, în pașaportul casei au fost înregistrate persoane străine.

Consideră că trebuia să-i fie eliberat actul privind radierea din registrul pașaportului casei persoanele străine Stepan Apostol și Lilia Apostol, precum și anularea contractului de vânzare-cumpărare cu Apostol. Prin cererea de concretizare din 24 octombrie 2016 a cererii de revizuire a solicitat citarea în cadrul ședinței a lui Ștefan Apostol. Suplimentar a indicat că Curtea de Apel Bălți nu a examinat în ordinea de revizuire cererea sa. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu prevederile art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă, b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii, c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere, e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului, g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova,

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională. În interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate, este cert că cererea de revizuire poate fi declarată doar în temeiurile expres prevăzute în norma dată, care poartă un caracter exhaustiv și nu pot fi completate. Ca urmare, declararea revizuirii pentru alte temeiuri decât cele prevăzute în această normă duce la respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

La caz, se va remarca că temeiurile invocate în cererea de revizuire de către revizuenta Tatiana Andruh nu pot fi reținute ca unele prevăzute la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ori ultima, în susținerea cererii de revizuire, a oferit împrejurări ce țin de fondul cauzei, argumente care nu constituie temei de revizuire. Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Tatiana Andruh împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 28 septembrie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Andruh împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Bălți cu privire la restabilirea dreptului la acces la informație și repararea prejudiciului material și moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță Nicolae Craiu