2ra-1715/15 — Obligarea corectării înscrisurilor ce țin de dreptul de proprietate și pașaportul tehnic

prima instanță: N. Ocerednîi, dosarul nr. 2ra-1715/15 instanța de apel: N. Chircu, A. Albu, A. Toderaş ÎNCHEIERE 15 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Nadejda Toma Tamara Chișca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Tatiana Andruh, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Andruh împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Bălți, filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu privire la obligarea întocmirii corecte a actelor privind dreptul de proprietate și pașaportului tehnic, anularea hotărârii judecătorești și evacuarea fără acordarea altui spațiu locativ, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 30 aprilie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Andruh Tatiana şi menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 28 noiembrie 2014, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 10 septembrie 2013, Andruh Tatiana depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Bălți, filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu privire la obligarea întocmirii corecte a actelor privind dreptul de proprietate și pașaportului tehnic, anularea hotărârii judecătorești și evacuarea fără acordarea altui spațiu locativ.

În motivarea acțiunii a invocat că în baza contractului de donație nr. 2043 din 17 aprilie 2003 Cubaev Izmail i-a donat 1/3 cota-parte din construcţia lit. a şi 1/3 cota parte din terenul aferent din str.31 August 68, mun. Bălţi. Însă vecinii, Apostol Svetlana a ocupat ilegal proprietatea sa şi anume o parte din terenul aferent la construcția lit. a, pe care a construit o anexă la casa de locuit, și consideră că acest fapt a avut loc din vina colaboratorilor Oficiului Cadastral Teritorial care au falsificat actele de proprietate. Menționează că anterior prin hotărîrea Judecătoriei mun. Bălţi din 09 aprilie 2008, a fost determinată modalitatea de folosinţă a lotului de teren din str. 31 August 68 mun.

Bălți, însă nu este de acord cu modul de folosință stabilit de instanță. Solicită evacuarea Svetlanei Apostol precum și a chiriașilor de pe terenul aferent la construcția lit. a din str. 31 August 68 mun. Chișinău. Ulterior, pe parcursul examinării cauzei reclamanta și-a concretizat cerințele înaintate solicitînd, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului şi terenului aferent conform contractului de donaţie, pornirea unui dosar penal în privinţa reprezentantului OCT Bălţi P.Cioinac pentru falsificarea actelor ce confirmă dreptul ei de proprietate, anularea hotărîrii judecătoriei mun. Bălţi din 19 aprilie 2013 în cauza contravenţională în privinţa vecinului Apostol S., de a considera toate actele, referinţele şi procurile prezentate de reprezentantul OCT Bălţi P. Cioinac ca falsificate.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 28 noiembrie 2014, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curți de Apel Bălți din 30 aprilie 2015, a fost respins apelul declarat de către Tatiana Andruh şi menținută hotărârea primei instanțe. La 20 mai 2015, prin intermediul Curții de Apel Bălți, Andruh Tatiana a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel şi hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la admitere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel menționînd că nu a semnat cererea de chemare în judecată întocmită și depusă în anul 2008 de juristul Cioinac Petru, iar hotărîrea Judecătoriei Bălți din anul 2008 și decizia Curții de Apel Bălți din 30 aprilie 2015 urmează să fie casate.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Andruh Tatiana este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Andruh Tatiana nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie ţine să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Andruh Tatiana asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Andruh Tatiana ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Andruh Tatiana se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Nadejda Toma Tamara Chişca-Doneva