2rh-257/16 — incasarea sumei, cerere reconventionala

2rh-257/16 — incasarea sumei, cerere reconventionala (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: V. Lazari 2rh-257/16

instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol

instanța de recurs: A. Cobăneanu, I. Druță, G. Stratulat

Î N C H E I E R E

21 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță, Galina Stratulat

examinînd cererea de revizuire depusă de Ursachi Nina, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Zingher Maria împotriva lui Ursachi Nina cu

privire la încasarea sumei și la cererea reconvențională a lui Ursachi Nina împotriva lui

Zingher Maria cu privire la repararea prejudiciului material și moral, încasarea

cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 30 martie

2016, prin care recursul lui Ursachi Nina a fost considerat inadmisibil

c o n s t a t ă:

La 12 septembrie 2013 Zingher Maria a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ursachi Nina cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin încheierea Judecătoriei

Strășeni din 11 noiembrie 2008 a fost dispusă transmiterea de către Staver Vasile în

beneficiul lui Zingher Maria a sumei de 2000 Euro pentru terenul cu nr. cadastral

8036203456 cu suprafața de 0,1919 ha din intravilanul s. Scoreni r-l Strășeni.

Reclamanta susține că interesele în cadrul procesului civil anterior i-au fost

apărate de către pîrîta – Ursachi Nina în temeiul procurii. Ultima a primit suma de 2000

Euro, însă refuză de a o restitui reclamantei, în legătură cu ce au fost sesizate și organele

de drept pentru atragerea acesteia la răspundere penală, însă i-a fost refuzat.

La insistența lui Zingher Maria, pîrîta a eliberat recipisa din 11 iunie 2013, prin

care ultima a recunoscut datoria de 1800 Euro, or neîtemeiat micșorînd suma inițială.

Deoarece Ursachi Nina refuză de a întoarce suma datorată, cere reclamanta

încasarea de la aceasta a sumei de 2000 Euro și a cheltuielilor de asistență juridică de

5000 lei.

Ursachi Nina a depus cerere reconvențională împotriva lui Zingher Maria cu

privire la repararea prejudiciului material și moral, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, a cunoscut-o pe Zingher Maria în luna

octombrie a anului 2007 în incinta Judecătoriei Strășeni, care a rugat-o să-i reprezinte

interesele în cadrul unei pricini civile de restituire a averii moștenite de ea prin

testament de la părinții ce locuiau în s. Scoreni r-l Strășeni.

Pîrîta fiind cetățean al Federației Ruse și locuind în regiunea Ural, nu s-a aflat pe

teritoriul Republicii Moldova timp de 11 ani, iar la revenirea ei în țară a depistat că

terenul ce-i aparținea se afla în posesia vecinului său - Staver Vasile, iar casa

părintească a fost demolată.

Circumstanțele în cauză s-au datorat faptului că, în această casă a rămas să

locuiască fratele pîrîtei, care a decedat în anul 2006. Deoarece concubina lui nu avea

bani pentru funeralii, a luat de la Staver Vasile suma de 500 dolari SUA în schimbul

terenului aferent casei, care de iure a fost transmis lui Zingher Maria conform

testamentului, or locuitorii din sat nu știau despre faptul că pîrîta mai este în viață, iar

careva alte rude defunctul nu a avut.

Reclamanta a preluat cazul acesteia și i-a acordat toată asistența juridică

necesară, astfel a întocmit acțiunea în judecată, a scris multiple petiții și cereri în adresa

organelor de drept și altor organe abilitate. Ba mai mult, pîrîta insista asupra faptului că

fratele ei a fost omorît de concubina lui și cerea să fie întreprinse măsuri în vederea

stabilirii adevărului.

Deoarece avea probleme cu actele, a fost nevoită de a pleca în Federația Rusă,

iar Ursachi Nina, în calitate de reprezentant, a lucrat de una singură asupra acestui caz

timp de un an de zile.

Susține că și-a îndeplinit în mod conștiincios obligațiile de reprezentare, a

participat la ședințele de judecată etc. Inițial pîrîta i-a achitat 1300 lei, or din suma dată

au fost achitate și alte cheltuieli ce țineau de judecarea cauzei. În rest, Zingher Maria nu

i-a mai plătit care onorarii.

Pe parcursul examinării pricinii s-a constatat că imobilul demolat avea un preț

derizoriu, doar de 5000 lei. Din aceste motive, Zingher Maria prin telefon i-a comunicat

reclamantei că nu va reveni în țară, astfel Ursachi Nina urma să ajungă în final la

încheierea unei tranzacții de împăcare.

Staver Vasile a acceptat să-i acorde suplimentar pîrîtei un preț de 2000 Euro

pentru imobilul pe care-l ocupase. Totodată, reclamanta și pîrîta au convenit asupra

onorariului ce urma să-l primească Ursachi Nina pentru reprezentarea intereselor, fiind

stabilit în acest sens un procent din suma ce urma a fi încasată. Zingher Maria spera

inițial că va obține un preț mult mai mare pentru imobil, însă în urma prețului real

stabilit, a convenit să-i transmisă reclamantei cea mai mare parte din suma cîștigată, în

mărime de 60%.

Din cauza că nu a fost posibil de realizat mai multe lucruri pe marginea acțiunii

lui Zingher Maria, reclamanta a acceptat să primească de la clienta sa doar 20% din

sumă, iar restul banilor a vrut să-i transfere pîrîtei prin bancă. Deoarece băncile de la

locul de trai a lui Zingher Maria nu operau cu valută în Euro, banii restanți au fost

convertiți în dolari SUA, or din cauza deflagrației valutare din acea perioadă, a avut de

pierdut o sumă importantă de bani.

Ulterior însă pîrîta a anunțat-o că vrea să primească o sumă mai mare și, deci,

nu voia ca mijloacele să-i fie transferate prin bancă, iar fiica clientei sale insista ca

aceasta să revină în țară și personal să primească banii.

Deoarece efectiv transferul a eșuat, reclamanta a fost nevoită să păstreze banii

la dînsa. În 2010 Zingher Maria a revenit în țară, însă a refuzat de a prelua suma ce-i

revenea, spunîndu-i că intenționează să-și angajeze un alt avocat și vrea să-și

redobîndească dreptul asupra casei și terenului ce i-au fost testate de părinți. Cu toate

acestea însă, reclamata iarăși a dispărut, iar în primăvara anului 2013 s-a reîntors și a

depus o sumedenie de plîngeri pe la instanțele judecătorești, poliție, procuratură.

Dat fiind că de la toate aceste evenimente s-a scurs ceva timp, reclamanta nu

mai dispunea de toți banii. Ba mai mult, aceasta se afla într-o perioadă critică, deoarece

era bolnavă, la fel și copilul ei, din care considerente a rugat-o pe pîrîtă să o aștepte

cîteva luni.

La 01 august 2014, după cum a fost semnat și în recipisă, Ursachi Nina i-a

transferat din nou banii în Federația Rusă, însă din motive necunoscute Zingher Maria a

refuzat de a-i ridica. Astfel de tentative de transfer a banilor au mai avut loc de cîteva

ori, iar pîrîta din nou refuza fără vreun motiv.

Ca rezultat al celor întîmplate, reclamanta deseori era amenințată prin telefon de

rudele clientei sale, de aceasta nemijlocit, și-i solicitau ca pe lîngă suma datorată, să-i

întoarcă și imobilul ce i-a fost testat anterior.

Reclamanta nu neagă că urmează să-i transmită banii în cauză, însă prin

prezenta acțiune reconvențională, concretizată pe parcursul procesului, cere de la

Zingher Maria încasarea cheltuielilor de judecată de 47,5 lei, a costului medicamentelor

de 312 lei, a prejudiciului moral de 5000 lei pentru suferințele fizice și psihice suportate

de aceasta ca rezultat al acțiunilor ilegale din partea pîrîtei, 250 lei pentru taxa de stat

achitată la depunerea acțiunii.

Prin hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 23 iulie 2015, a fost admisă acțiunea

inițială și dispusă încasarea de la Ursachi Nina în beneficiul lui Zingher Maria a datoriei

de 2000 Euro sau echivalentul acesteia în valută națională la data executării hotărîrii și

cheltuielile de asistență juridică de 5000 lei. Acțiunea reconvențională a fost respinsă. A

fost încasat de la Ursachi Nina în beneficiul statului taxa de stat de 1072,51 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2015, a fost admis apelul

declarat de către Ursachi Nina și modificată hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 23 iulie

2015 în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică, cu micșorarea acestora de la

5000 lei pînă la 1000 lei, în rest hotărîrea primei instanțe a fost menținută.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 martie 2016, recursul lui

Ursachi Nina a fost considerat inadmisibil.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2016, cererea de revizuire

depusă de Ursachi Nina a fost respinsă ca inadmisibilă.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016, cererea de

revizuire depusă de Ursachi Nina a fost respinsă ca inadmisibilă.

La 26 octombrie 2016 Ursachi Nina a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 30 martie 2016, solicitînd admiterea cererii de

revizuire, casarea hotărîrilor pronunțate anterior și emiterea unei noi hotărîri de

respingere a acțiunii lui Zingher Maria ca neîntemeiată și tardivă.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că, pe parcursul examinării pricinii

date și altor cauze civile conexe Zingher Maria a dat declarații mincinoase, care însă au

fost acceptate și apreciate fără echivoc de către instanțe. Or, din ordonanțele

procurorului cu privire la refuzul neînceperii urmăririi penale în privința revizuientei și

din încheierea judecătorului de instrucție rezultă expres că Ursachi Nina și-a îndeplinit

toate obligațiile față de intimată ce rezultă din contractul de prestare a serviciilor

juridice. Circumstanțele date au fost confirmate nemijlocit și de către Maria Zingher.

Ultima însă și-a schimbat poziția cînd a înțeles că dorește mai multe.

Sub influiența și amenințarea mai multor persoane, inclusiv a procurorului,

revizuienta a fost nevoită de a semna recipisa, care a și fost anexată ca probă la litigiul

dat.

Mai mult ca atît, aceasta de cîteva ori a intenționat de a-i restitui banii, însă

intimata refuza fără vreun motiv anume, or cheltuielile lui Ursachi Nina în procedura de

executare a hotărîrii se ridică pînă la 100000 lei, ceea ce constituie din partea intimatei o

îmbogățire fără justă cauză.

Instanțele la adoptarea hotărîrilor eronat au interpretat prevederile art. 1043 și

1030 Cod civil, precum și neîntemeiat au dispus încasarea datoriei de 2000 Euro, în

situația în care suma din recipisă indică 1800 Euro.

Și instanța de recurs a omis a se expune asupra obiecțiilor revizuientei la

procesul-verbal al ședinței de judecată din instanța de apel și nici nu și-a motivat soluția

adoptată.

Deși pe parcursul examinării pricinii Ursachi Nina solicita respingerea acțiunii

lui Maria Zingher ca neîntemeiată, din motive neclare instanțele au indicat că

revizuienta este de acord de a restitui suma împrumutului.

Ulterior Nina Ursachi a depus o cerere de revizuire suplimentară, în motivarea

căreia a indicat că Maria Zingher pe parcursul a diferitor procese de judecată și-a

schimbat declarațiile, or acestea fiind neveridice și false.

La momentul înaintării acțiunii din anul 2008, suma de 2000 Euro convertiți în

valută națională constituia 26000 lei. La moment însă suma dată s-a majorat pînă la

45000 lei.

Zingher Maria inițial declara că nu a încheiat cu revizuienta vreun contract de

prestare a serviciilor juridice. Ulterior însă aceasta declara că a semnat niște foi curate.

Explicațiile ei nu pot fi reținute, deoarece Ursachi Nina a fost în imposibilitate de a

încheia vreun contract cu intimata în lipsa datelor ei din pașaport și în lipsa semnăturii

titularului. Totodată, intimata a declarat de la bun început că nu dispunea de careva

sume de bani, iar ulterior și-a inversat alegațiile și susținea că a transmis 2000 Euro

revizuientei. Era imposibilă transmiterea la momentul încheierii contractului de prestare

a serviciilor juridice a cărorva sume de bani, deoarece părțile au stabilit doar un procent

de cîștig al cauzei, dar nu și o sumă fixă.

Ursachi Nina a reușit de a restitui intimatei o parte din datorie doar prin

intermediul executorului judecătoresc, deoarece în alt mod Zingher Maria refuza de a

prelua suma datorată, iar la moment aceasta din urmă chiar pretinde de la executorul

judecătoresc majorarea neîntemeiată a sumei de 2500 Euro, în loc de 2000 Euro.

Studiind materialele dosarului, Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și

care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărîrii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate.

Colegiul relevă că, Ursachi Nina la înaintarea cererii de revizuire a invocat

prevederile art. 449 lit. b) CPC.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu

au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art.449 lit. b) CPC, este important

ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, să

fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță

esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei (hotărîrii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea

judecătorească devine irevocabilă.

Circumstanțele nou-descoperite constituie totalitatea de fapte juridice (obiect al

probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile,

care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, avînd

putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute

revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării hotărîrii, care să fie

descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale

în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Elemente de fapt, la rîndul său, ca modalitate a probării circumstanțelor,

constituie, în conformitate cu art.117 al.(2) CPC, explicațiile părților și ale altor

persoane interesate în soluționarea pricinii, depozițiile martorilor, înscrisuri, probe

materiale, înregistrări audio-video, concluziile experților.

Deci, relevînd cele enunțate mai sus, Colegiul remarcă că înscrisurile prezentate

de revizuientă la invocarea temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, nu constituie

probe concludente și pertinente care să aibă putere decisivă asupra concluziilor

(hotărîrilor) instanțelor de judecată, legalitatea cărora se contestă prin prezenta cerere de

revizuire.

Ba mai mult, alegațiile revizuientei de facto repun în discuție fapte și împrejurări

care au fost examinate și analizate minuțios de instanțele inferioare, iar scopul acestora

este de a obține o nouă examinare a chestiunii, decît o revizuire propriu-zisă prevăzută

de articolul 449-453 al Codului de procedură civilă.

Colegiul mai relevă că, unul din aspectele fundamentale ale statului de drept

este principiul securității raporturilor juridice care cere, printre altele, ca atunci cînd

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai

poată fi pusă în discuție (cauza Brumărescu contra Romaniei și Roșca contra

Moldovei).

Securitatea juridică presupune respectarea principiului res judicata, adică

principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești. Acest principiu cere ca

nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri definitive și

obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă soluționare a cauzei.

Competența instanțelor judecătorești ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu trebuie considerată drept un recurs în anulare, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de

revizuire depusă de către Ursachi Nina ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Completul

Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ursachi

Nina împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 30 martie 2016, în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată a lui Zingher Maria împotriva lui Ursachi Nina cu

privire la încasarea sumei și la cererea reconvențională a lui Ursachi Nina împotriva lui

Zingher Maria cu privire la repararea prejudiciului material și moral, încasarea

cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Galina Stratulat