3ra-1775/16 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1775/16

Instanța de fond: Judecătoria Centru, mun. Chișinău – M. Negru

Instanța de apel: CA Chișinău – M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu

Î N C H E I E R E

21 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Svetlana Filincova,

judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către

Vasile Buștiuc în pricina civilă la acțiunea lui Vasile Buștiuc împotriva Primăriei

mun. Chișinău, intervenient accesoriu Stela Popa privind anularea actului

administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 15 martie 2016,

C O N S T A T Ă:

Vasile Buștiuc la data de 09 august 2013 s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenient accesoriu Stela Popa

privind anularea dispoziției Primăriei mun. Chișinău nr. 446-d din 13 iunie 2013 cu

privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare și a autorizației de

construire ( f.d. 3-5, vol. I).

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că deține dreptul de proprietate

asupra apartamentului nr. 113 din mun. Chișinău, str. Pentru Zadnipru 14/6, care se

află la primul nivel al blocului.

La data de 06 decembrie 2013 în vederea construirii unei anexe la apartamentul

în limitele terasei existente i s-a eliberat certificatul de urbanism pentru proiectare nr.

755/12. Îndeplinind condiții de ordin tehnic și al reglementărilor urbanistic -

arhitecturale indicate în certificatul de urbanism de proiectare, i s-a eliberat de către

Primăria mun. Chișinău autorizația de construire nr. 162 din 16 aprilie 2013 pentru

executarea lucrărilor de construcție a unei anexe la apartament în limitele terasei

existente pe acoperișul anexei la demisol.

Prin dispoziția nr. 446-d din 13 iunie 2013 s-a dispus anularea certificatului de

urbanism la proiectare și autorizația de construire.

În opinia reclamantului dispoziția nr. 446-d din data de 13 iunie 2013 cu privire

la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 755/12 din 06 decembrie

2012 și a autorizației de construire nr. 155 din 26 aprilie 2013 privind construirea

unei anexe la apartamentul nr. 113, din str. Petru Zadnipru 14/6, mun. Chișinău este

ilegală și neîntemeiată și urmează a fi anulată din următoarele considerente.

Certificatul de urbanism pentru proiectare este actul premergător autorizației de

construire, iar anularea acestuia după primirea autorizației de construire este o

1

ilegalitate, mai mult ca atît certificatul de urbanism pentru proiectare nu autorizează

efectuarea lucrărilor de construcție, ci doar obținerea actelor tehnice ce caracterizează

regimul juridic, economic, tehnic, precum și urbanistic - arhitectural al imobilului.

În legătură cu prezentarea actelor necesare pentru primirea certificatului de

urbanism a fost eliberat certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 755/12, iar la

data de 26 aprilie 2013 a fost eliberată autorizația de construire nr. 155, prin care s-a

permis efectuarea lucrărilor de construire a unei anexe la apartamentul nr. 113 din str.

Pentru Zadnipru 14/6, mun. Chișinău.

La emiterea dispoziției nr. 446-d din 13 iunie 2013 a stat dezacordul Stelei Popa,

care locuiește la etajul doi al blocului, însă nu deține dreptul de proprietate a

apartamentului, astfel, nu au fost încălcate careva drepturi ale locatarilor, prin

construirea acestei anexe, iar dezacordul Stelei Popa poartă un caracter declarativ,

ceea ce nu poate constitui temei de anulare a certificatului de urbanism pentru

proiectare și a autorizației de construire, care a fost eliberată în conformitate cu

legislația în vigoare.

Mai mult ca atît, autorizația pentru construire a fost eliberată pentru construirea

unei anexe la apartenent, în limitele terasei existente, pe acoperișul anexei existente la

demisol, dispoziția contestată îngrădește dreptul de proprietate, care este un drept

subiectiv absolut, iar titularul dreptului de proprietate poate oricînd să construiască

ceva pe proprietatea sa.

De asemenea, dispoziția contestată a fost emisă cu încălcarea competenței, or

prerogativa emiterii unui act cu privire la sistarea valabilității, inclusiv de anulare, a

fost dată prin lege Inspecției de Stat în Construcție.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din data de 05 iunie 2014 s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Buștiuc

( f.d. 139, vol. I).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 17 iunie 2014 Vasile

Buștiuc a depus apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii cu

pronunțarea unei hotărâri noi, prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă,

ca fiind întemeiată ( f.d.155-158, vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 15 martie 2016 s-a respins

apelul declarat de Vasile Buștiuc, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din data de 05 iunie 2014 ( f.d. 48, vol.II).

În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut, că pentru a i se elibera

certificatul de urbanism pentru proiectate beneficiarul urma să prezinte un set de

documente dintre care raportul de expertiză tehnică și acordul autentificat notarial al

coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul

executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului construit.

La caz, s-a constatat că de către Vasile Buștiuc nu au fost respectate prevederile

legale și nu a prezentat documentele necesare, ori informația prezentată de acesta

organului responsabil nu corespundea stării reale a lucrurilor, deoarece acesta deja

edificase o construcție neautorizată, fapt constatat prin prescripția de stopare a

lucrărilor cît și procesul – verbal de constatare a contravenției de către Inspecția de

Stat în Construcții, iar prin hotărâre judecătoreasă beneficiarul Vasile Buștiuc a fost

sancționat contravențional, cu demolarea construcției neautorizate și remedierea

construcțiilor afectate în urma intervenției neautorizate.

Totodată, instanța de apel a constatat, că primarul deține competența de emitere

2

și anulare a actelor administrative, iar Inspecția de Stat în Construcție îi revine numai

competența de sistare a valabilității autorizației de construire. La caz, a fost anulat

actul, nu sistarea valabilității lui. Prin urmare dispoziția nr. 446-d din data de 13 iunie

2013 cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 755/12 din

06 decembrie 2012 și a autorizației de construire nr. 155 din 26 aprilie 2013 privind

construirea unei anexe la apartamentul nr. 113, din str. Petru Zadnipru 14/6, mun.

Chișinău este legală.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 11 mai 2016 Vasile

Buștiuc a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi, privind

admiterea cererii de chemare în judecară ( f.d.58-62, vol. II).

În motivarea recursului recurentul a indicat, că atît instanța de fond cît și instanța

de apel au interpretat eronat normele de drept material, nu au verificat toate

circumstanțele cauzei, astfel, instanțele examinînd cauza nu s-au expus asupra tuturor

aspectelor juridice.

La data de 05 decembrie 2016 Consiliul municipal Chișinău a depus referință,

prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil ( f.d. 69-71, vol. II).

Intervenientul accesoriu Stela Popa la data de 06 decembrie 2016 a depus

referință, prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil, cu menținerea

hotărârilor contestate ( f.d. 74-79, vol. II).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

15 martie 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 04

aprilie 2016.

Recursul depus 11 mai 2016 se consideră a fi depus în termen.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Vasile Buștiuc

este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurentul

indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat

înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca

temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de

drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

verificarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

3

problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar al. 4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la al.

3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea

au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 al. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în recursul

declarat de către Vasile Buștiuc asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Vasile Buștiuc inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Vasile Buștiuc împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016 în pricina civilă la acțiunea lui

Vasile Buștiuc împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenient accesoriu Stela Popa

privind anularea actului administrativ.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Svetlana Filincova

judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4