2ac-225/16 — accesul la informație

dosarul nr. 2ac-225/16 Î N C H E I E R E 21 decembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea examinând demersul Președintelui-interimar al Curții de Apel Comrat, Grigore Colev, privind soluționarea cererii de abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat Grigore Colev, Afanasie Curdov și Starciuc Ștefan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ceceli Victor împotriva Curții de Apel Comrat privind accesul la informație și repararea prejudiciului moral, c o n s t a t ă : La 19.04.2016, Ceceli Victor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Curții de Apel Comrat privind recunoașterea ilegalității neeliberării informației solicitate, obligarea eliberării informației solicitate și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 28 octombrie 2016, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 11.11.2016, Ceceli Victor a contestat-o cu apel. La 08 decembrie 2016, judecătorii Curții de Apel Comrat, Grigore Colev, Afanasie Curdov și Starciuc Ștefan au înaintat cerere de abținere de la judecarea prezentei cauze pe motiv că, pârâtul pe cauza parvenită spre examinare în ordine de apel este Curtea de Apel Comrat, respectiv, în calitate de judecători ai acestei instanțe l-e este afectată imparțialitatea la examinarea cauzei vizate.

La 09 decembrie 2016, Președintele Curții de Apel Comrat, Grigore Colev, a înaintat Curții Supreme de Justiție demers de soluționare cererii de abținere a judecătorilor Grigore Colev, Afanasie Curdov și Starciuc Ștefan, pe motiv că judecătorului Curții de Apel Comrat, Gubenco Serghei î-i sunt suspendate împuternicirile, iar în instanța respectiva activează doar patru magistrați, ceea ce face imposibilă formarea unui complet de judecată pentru examinarea cererii de abținere date. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în demersul Președintelui Curții de Apel Comrat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a-l admite, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 53 alin. (3) CPC, dacă, din motivul recuzării, în instanța sesizată cu pricină nu se poate constitui complet de judecată și dacă recuzarea îi privește pe toți judecătorii ei, cererea de recuzare se va judeca de instanța ierarhic superioară spre care se îndreaptă calea de atac respectivă. Potrivit art. 43 alin. (2) lit. d) CPC, instanța strămută pricina la o altă instanță dacă din motivul recuzării (abținerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că la cazul prezentei spețe în instanța vizată, Curtea de Apel Comrat, activează patru judecători (Afanasie Curdov, Grigore Colev, Ștefan Starciuc și Serghei Gubenco), prin urmare este imposibil de format un complet de judecată legal pentru examinarea cererii de abținere a judecătorilor Grigore Colev, Afanasie Curdov și Starciuc Ștefan. Referitor la declarația de abținere, Colegiul constată temeinicia acesteia, pornind de la următoarele. Așa cum rezultă din acțiunea înaintată de Ceceli Victor, pârât în cauza dată este Curtea de Apel Comrat. Potrivit art. 50 alin. (1) lit. e) CPC, judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Dreptul la recuzarea/abținerea judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege (art. 50 CPC) constituie o garanție a independenței și imparțialității instanței de judecată. Ordinea procesuală a soluționării cererilor de recuzare/abținere a judecătorilor (art. 53 CPC), precum și limitele impuse de lege (art. 52 CPC) pentru admiterea recuzărilor/abținerilor urmează să contracareze abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției. Imparțialitatea judecătorilor s-ar defini prin absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute. Din perspectiva art. 6 paragraful 1 al Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului indică că imparțialitatea unui tribunal trebuie determinată potrivit unui demers subiectiv și a unuia obiectiv, analizate în raport cu fiecare magistrat din complet (cauza Klein și alții vs. Olanda).

Conform criteriului subiectiv, imparțialitatea personală a fiecărui judecător al completului este prezumată până la proba contrară, astfel că cel care invocă încălcarea art. 6 din Convenție trebuie să facă dovada că judecătorul a fost influiențat în mod personal, că a avut interes să soluționeze cauza într-un anumit mod. Criteriului obiectiv presupune analiza existenței unor fapte determinate și verificabile care pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului, independent de comportamentul său personal. Se are în vedere deci competența sa funcțională. Scopul acestei analize este acela de a se stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauza respectivă.

Prin urmare, faptul că în cauza dedusă judecării în ordine de apel, în calitate de pârât este Curtea de Apel Comrat, adică instanța de judecată la care activează judecătorii care urmează s-o examineze, constituie o împrejurare care ar putea pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor. De asemenea Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține și faptul că la Curtea de Apel Comrat activează la moment 3 judecători. În aceste circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că la Curtea de Apel Comrat nu este posibil de format completul de judecată necesar examinării pricinii date în ordine de apel.

2 Potrivit prevederilor art. 54 alin. (2) CPC, dacă instanța superioară învestită cu dreptul de a examina cereri de recuzare în cazurile prevăzute de art.53 alin.(3) găsește că cererea de recuzare este întemeiată, va dispune trimiterea pricinii la o instanță de același grad, iar în cazul imposibilității o va expedia spre examinare instanței ierarhic superioare spre care se îndreaptă calea de atac respectivă. Astfel, având în vedere imposibilitatea constituirii unui complet de judecată legal la Curtea de Apel Comrat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a strămuta pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ceceli Victor împotriva Curții de Apel Comrat privind accesul la informație și repararea prejudiciului moral, la Curtea de Apel Cahul, ca fiind instanța de judecată egală în grad și amplasată în imediată apropriere a razei de activitate a Curții de Apel Comrat.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. d), 50, 53, 54, 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se admite cererea de abținere de la judecată a judecătorilor Curții de Apel Comrat – Grigore Colev, Afanasie Curdov și Starciuc Ștefan. Pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ceceli Victor împotriva Curții de Apel Comrat privind accesul la informație și repararea prejudiciului moral, se strămută pentru examinare în ordine de apel la Curtea de Apel Cahul. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 3