2ac-225/16 — accesul la informație

dosarul nr. 2ac-225/16

Î N C H E I E R E

21 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

examinând demersul Președintelui-interimar al Curții de Apel Comrat,

Grigore Colev, privind soluționarea cererii de abținere a judecătorilor Curții de

Apel Comrat Grigore Colev, Afanasie Curdov și Starciuc Ștefan,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ceceli Victor

împotriva Curții de Apel Comrat privind accesul la informație și repararea

prejudiciului moral,

c o n s t a t ă :

La 19.04.2016, Ceceli Victor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Curții de Apel Comrat privind recunoașterea ilegalității neeliberării

informației solicitate, obligarea eliberării informației solicitate și repararea

prejudiciului moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 28 octombrie 2016, acțiunea a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 11.11.2016, Ceceli Victor a

contestat-o cu apel.

La 08 decembrie 2016, judecătorii Curții de Apel Comrat, Grigore Colev,

Afanasie Curdov și Starciuc Ștefan au înaintat cerere de abținere de la judecarea

prezentei cauze pe motiv că, pârâtul pe cauza parvenită spre examinare în ordine

de apel este Curtea de Apel Comrat, respectiv, în calitate de judecători ai acestei

instanțe l-e este afectată imparțialitatea la examinarea cauzei vizate.

La 09 decembrie 2016, Președintele Curții de Apel Comrat, Grigore Colev, a

înaintat Curții Supreme de Justiție demers de soluționare cererii de abținere a

judecătorilor Grigore Colev, Afanasie Curdov și Starciuc Ștefan, pe motiv că

judecătorului Curții de Apel Comrat, Gubenco Serghei î-i sunt suspendate

împuternicirile, iar în instanța respectiva activează doar patru magistrați, ceea ce

face imposibilă formarea unui complet de judecată pentru examinarea cererii de

abținere date.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în demersul

Președintelui Curții de Apel Comrat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a-l admite, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 53 alin. (3) CPC, dacă, din motivul recuzării, în

instanța sesizată cu pricină nu se poate constitui complet de judecată și dacă

recuzarea îi privește pe toți judecătorii ei, cererea de recuzare se va judeca de

instanța ierarhic superioară spre care se îndreaptă calea de atac respectivă.

Potrivit art. 43 alin. (2) lit. d) CPC, instanța strămută pricina la o altă instanță

dacă din motivul recuzării (abținerii de la judecată) unui sau mai multor judecători

ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că la cazul prezentei spețe în instanța vizată, Curtea de Apel Comrat,

activează patru judecători (Afanasie Curdov, Grigore Colev, Ștefan Starciuc și

Serghei Gubenco), prin urmare este imposibil de format un complet de judecată

legal pentru examinarea cererii de abținere a judecătorilor Grigore Colev, Afanasie

Curdov și Starciuc Ștefan.

Referitor la declarația de abținere, Colegiul constată temeinicia acesteia,

pornind de la următoarele.

Așa cum rezultă din acțiunea înaintată de Ceceli Victor, pârât în cauza dată

este Curtea de Apel Comrat.

Potrivit art. 50 alin. (1) lit. e) CPC, judecătorul care judecă pricina urmează a

fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea pricinii

ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Dreptul la recuzarea/abținerea judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege

(art. 50 CPC) constituie o garanție a independenței și imparțialității instanței de

judecată. Ordinea procesuală a soluționării cererilor de recuzare/abținere a

judecătorilor (art. 53 CPC), precum și limitele impuse de lege (art. 52 CPC) pentru

admiterea recuzărilor/abținerilor urmează să contracareze abuzurile justițiabililor și

să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

Imparțialitatea judecătorilor s-ar defini prin absența prejudecăților sau a

părerilor preconcepute. Din perspectiva art. 6 paragraful 1 al Convenției europene

pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului indică că imparțialitatea unui tribunal trebuie determinată

potrivit unui demers subiectiv și a unuia obiectiv, analizate în raport cu fiecare

magistrat din complet (cauza Klein și alții vs. Olanda).

Conform criteriului subiectiv, imparțialitatea personală a fiecărui judecător al

completului este prezumată până la proba contrară, astfel că cel care invocă

încălcarea art. 6 din Convenție trebuie să facă dovada că judecătorul a fost

influiențat în mod personal, că a avut interes să soluționeze cauza într-un anumit

mod.

Criteriului obiectiv presupune analiza existenței unor fapte determinate și

verificabile care pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului,

independent de comportamentul său personal. Se are în vedere deci competența sa

funcțională. Scopul acestei analize este acela de a se stabili dacă judecătorul a

oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauza respectivă.

Prin urmare, faptul că în cauza dedusă judecării în ordine de apel, în calitate

de pârât este Curtea de Apel Comrat, adică instanța de judecată la care activează

judecătorii care urmează s-o examineze, constituie o împrejurare care ar putea

pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor.

De asemenea Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține și faptul că la Curtea de Apel Comrat activează la

moment 3 judecători.

În aceste circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că la Curtea de Apel Comrat nu

este posibil de format completul de judecată necesar examinării pricinii date în

ordine de apel.

2

Potrivit prevederilor art. 54 alin. (2) CPC, dacă instanța superioară învestită

cu dreptul de a examina cereri de recuzare în cazurile prevăzute de art.53 alin.(3)

găsește că cererea de recuzare este întemeiată, va dispune trimiterea pricinii la o

instanță de același grad, iar în cazul imposibilității o va expedia spre examinare

instanței ierarhic superioare spre care se îndreaptă calea de atac respectivă.

Astfel, având în vedere imposibilitatea constituirii unui complet de judecată

legal la Curtea de Apel Comrat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a strămuta pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ceceli Victor împotriva Curții de

Apel Comrat privind accesul la informație și repararea prejudiciului moral, la

Curtea de Apel Cahul, ca fiind instanța de judecată egală în grad și amplasată în

imediată apropriere a razei de activitate a Curții de Apel Comrat.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. d), 50, 53, 54, 269-270 CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se admite cererea de abținere de la judecată a judecătorilor Curții de Apel

Comrat – Grigore Colev, Afanasie Curdov și Starciuc Ștefan.

Pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ceceli Victor împotriva

Curții de Apel Comrat privind accesul la informație și repararea prejudiciului

moral, se strămută pentru examinare în ordine de apel la Curtea de Apel Cahul.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

3