2rac-504/16 — încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată

prima instanță: L. Pruteanu dosarul nr. 2rac-504/16 instanța de apel: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, Șt. Niță Î N C H E I E R E 14 decembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun. Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată ,,Marinirom” împotriva Consiliului mun.

Chișinău, Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație, Întreprinderii Municipale Regia Exploatare a Drumurilor și Podurilor ,,Exdrupo”, intervenient accesoriu Inspectoratului Național de Patrulare din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și cheltuielile de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun. Chișinău și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 08 octombrie 2015, prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă : La 18 noiembrie 2014, SRL ,,Marinirom”, reprezentată de avocatul Staruș Denis a depus cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație cu privire la repararea prejudiciului material. În motivarea acțiunii a indicat că, la 11 iulie 2014, pe str. Albișoara nr. 4, mun. Chișinău, asupra automobilului de model ,,Volkswagen Polo” cu nr. de înmatriculare K AJ 656, ce aparține cu drept de proprietate SRL ,,Marinirom”, a căzut un indicator rutier cu inscripția ,,Aeroport, Tiraspol, hotel Național”, provocând defecțiuni ale exteriorului automobilului menționat.

Invocă că de către posesorul și conducătorul a automobilului dat, Staruș Carolina, la aceiași dată a fost anunțat Inspectoratului Național de Patrulare din cadrul IGP al MAI al RM, care a înregistrat informația sub nr. 10994 în Registrul R-2. Menționează că potrivit raportului IP Rîșcani, mun. Chișinău a fost constatat faptul că indicatorul rutier enunțat s-a rupt de pe stâlp și a căzut peste automobilul proprietatea SRL ,,Marinirom”. La 07 august 2014, posesorul automobilului care conducea la momentul accidentului automobilul, a primit de la IGP al MAI al RM setul de documente care confirmă producerea prejudiciului de către indicatorul menționat. În condițiile date, conform încheierii IP Rîșcani, mun.

Chișinău din 18 iulie 2014, a fost stabilit că la data de 11 iulie 2014 în IP Rîșcani, mun. Chișinău a parvenit materialul cu nr. 10994 din 11 iulie 2014, precum că pe str. Albișoara nr. 4, mun. Chișinău, automobilul de modelul ,,Volkswagen Polo” cu nr. de înmatriculare K AJ 656 a fost deteriorat. În continuare afirmă că, în cadrul examinării materialului, s-a stabilit că la aceiași dată Staruș Carolina se deplasa cu automobilul de modelul ,,Volkswagen Polo” cu nr. de înmatriculare K AJ 656 și pe str. Albișoara nr. 4, în moment ce staționa la semafor, de pe stâlp s-a rupt un indicator rutier și a căzut peste automobil, deteriorând partea dreaptă a automobilului și că urmează să se adreseze în instanța de judecată pentru repararea pagubei.

Susține că la data de 05 septembrie 2014, de către SRL ,,Marinirom” a fost comandată petrecerea unei evaluări independente la SRL ,,Exauto-Plus” cu licența nr. A MMII030241, în domeniul evaluării prejudiciilor auto. Relevă că, conform raportului de evaluare a pagubei cu nr. 1176/09A din 09 septembrie 2014, prejudiciul adus automobilului de model ,,Volkswagen Polo” cu nr. de înmatriculare K AJ 656, ce aparține cu drept de proprietate SRL ,,Marinirom”, s- a estimat la suma de 7 311,22 lei. Afirmă că la lucrările de evaluare a pagubei a participat reprezentantul Primăriei mun. Chișinău, Para Vadim. Consideră că, datorită neasigurării securității instalațiilor rutiere, Consiliul municipal Chișinău, a adus un prejudiciul SRL ,,Marinirom”, în valoare de 7 311,22 lei, ce urmează a fi reparat.

Evidențiază că, respectând procedura prealabilă, la data de 23 septembrie 2014, a expediat în adresa pârâtului o pretenție prin care a solicitat repararea prejudiciului adus de indicatorul rutier. Iar, la 28 octombrie 2014, a fost recepționat răspunsul de la Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun. Chișinău, prin care ultimii au refuzat evaziv să repare prejudiciul. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 1398 alin. (1), art. 1413, art. 1410, art. 1416 alin. (2) Cod civil și art. 5 alin. (1) și alin. (3), art. 8 alin. (1) din Legea drumurilor nr. 509 din 22 iunie 1995. Solicită încasarea din contul pârâtului în beneficiul său contravaloarea prejudiciului adus de semnalizatorul rutier în mărime de 7 311,22 lei, 270 lei cu titlu de taxa de stat, 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și plata pentru evaluarea prejudiciului în sumă de 350 lei.

La 20 august 2015, SRL ,,Marinirom”, reprezentată de avocatul Staruș Denis a depus cerere prin care și-a concretizat acțiunea înaintată, solicitând încasarea solidară de la pârâți în beneficiul reclamantului contravaloarea prejudiciului adus de semnalizatorul rutier în mărime de 7 311,22 lei, 270 lei cu titlu de taxa de stat, 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și plata pentru evaluarea prejudiciului în sumă de 350 lei, în total 10 931,22 lei, indicând în calitate de copârât, ÎM Regia Exploatare a Drumurilor și Podurilor ,,Exdrupo” și în calitate de intervenient accesoriu Inspectoratul Național de Patrulare din cadrul IGP al MAI al RM (f. d. 79-81). Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 08 octombrie 2015, acțiunea a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea de la Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului municipal Chișinău în beneficiul SRL ,,Marinirom” suma de 7 311,22 lei cu titlu de prejudiciul material, 270 lei cu titlu de taxa de stat, 350 lei plata pentru evaluarea prejudiciului, 2 000 cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în total suma de 9 931,22 lei. Pretenția înaintată de reclamant către ÎM Regia Exploatare a Drumurilor și Podurilor ,,Exdrupo” cu privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată suportate, a fost respinsă ca neîntemeiată (f. d. 126). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016, a fost respins apelul declarat de către Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun.

Chișinău și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 08 octombrie 2015 (f. d. 183). Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 14 alin. (1) și alin. (2), art. 1398 alin. (1), art. 1410 alin. (1) și alin. (2), art. 1413 Cod civil, art. 5 alin. (1) și alin. (3), art. 13 alin. (1) și alin. (2), art. 16 alin. (1) și alin. (2) din Legea drumurilor nr. 509 din 22 iunie 1995, care reglementează aspectele ce țin de repararea prejudiciilor, temeiurile și condițiile generale ale răspunderii delictuale, răspunderea pentru un prejudiciu cauzat de un mijloc de pericol sporit, răspunderea în cazul căderii sau scurgerii din construcție.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanța de apel a reținut că hotărârea primei instanțe este întemeiată, fiind stabilit corect întrunirea în prezenta speță a temeiurilor legale ce instituie răspunderea Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun. Chișinău pentru prejudiciul material cauzat SRL ,,Marinirom”. În favoarea opiniei enunțate, instanța a conchis că odată ce apelantul este autoritatea publică locală responsabilă de starea drumurilor și a sistemelor aferente, inclusiv a indicatorilor rutieri, reținând că faptul cauzării prejudiciului și întinderea acestuia nu a fost contestat, și anume Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun.

Chișinău poartă răspunderea pentru prejudiciul cauzat SRL ,,Marinirom”. La 23 mai 2016, Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun. Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri privind încasarea prejudiciului material de la ÎM Regia Exploatare a Drumurilor și Podurilor ,,Exdrupo”. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și emisă cu încălcarea normelor de drept materia, fiind pasibilă de casare.

Susține că instanțele ierarhic inferioare, incorect au determinat obiectul probațiunii, adică circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii, care trebuie determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la temeiul pretențiilor și obiecțiilor părților, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate. Afirmă că conform deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 26/11 din 25 decembrie 2001, au fost stabilite principiile de activitate, obligațiunile și responsabilitatea părților în cadrul executării lucrărilor de întreținere, amenajare, reparație și asistență tehnică a căilor de comunicație în mun. Chișinău.

Astfel, menționează că instanțele nu a luat în calcul punctele 3 și 4 din decizia sus menționată, care indică că ÎM Regia Exploatare a Drumurilor și Podurilor ,,Exdrupo” va asigura îndeplinirea lucrărilor de întreținere, reparație a drumurilor și străzilor, și va efectua controlul permanent al stării tehnice a indicatoarelor rutiere, grilajelor de protecție a pietonilor amplasate în municipiu pentru reglarea traficului rutier etc. Cu referire la prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil, remarcă că instanța de apel nu a dat apreciere faptului în ce constă vina apelantului, care acțiuni sau inacțiuni au dus la constatarea vinovăției, iar circumstanțele cauzei denotă faptul că producerea daunei autovehiculului nu este în legătură cauzală directă cu activitatea Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului municipal Chișinău dar cu ÎM Regia Exploatare a Drumurilor și Podurilor ,,Exdrupo”, care urmează să suporte consecințele din neexecutarea obligațiilor.

În consecință, consideră că instanțele nu a determinat definitiv circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii, neapreciind probele prezentate de părți în corespundere cu prevederile art. 130 CPC, multiaspectual, complet, în ansamblul și interconexiunea lor, aplicând incorect normele de drept material, și neîntemeiat au ajuns la concluzia cu privire la admiterea acțiunii. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei instanței de apel din 23 martie 2016, a fost expediată în adresa recurentului la 08 aprilie 2016, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoțire nr. 1465 (f. d. 184). Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 23 mai 2016, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun.

Chișinău, este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun. Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun. Chișinău, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun.

Chișinău, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de către Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun. Chișinău se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță