2ac-218/16 — recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului

dosarul nr. 2ac-218/16

Î N C H E I E R E

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

examinând propunerea de recuzare înaintată de către avocatul Mîrza Fiodor în

interesele lui Tomailî Nicolai judecătorilor Curții de Apel Comrat, Curdov Afanasie,

Colev Grigore și Starciuc Ștefan,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tomailî Nicolai și

Duloglu Ilia împotriva Comisiei de privatizare a proprietății Societății pe Acțiuni

„Ghigant”, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Vulcănești cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil,

c o n s t a t ă

La 17 februarie 2015, Tomailî Nicolai a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei de privatizare a proprietății Societății pe Acțiuni „Ghigant”,

intervenient accesoriu OCT Vulcănești cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate asupra bunului imobil.

La 30 martie 2015 Duloglu Ilia, la fel, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei de privatizare a proprietății Societății pe Acțiuni „Ghigant”,

intervenienți accesorii Angheloglu Evgheni, Holban Anna, Holban Pantelei, Bratan

Evghenia, Bratan Maria, Bratan Mihail, Caraman Nicolai, Cioban Anna, Chisacov

Pantelei, Coceaș Maria, Delibaltov Hristofor, Dimov Constantin, Ghermec Mihail,

Orlenco Tamara, Posmac Boris, Radev Hristofor, Radeva Anna, Șcerban Liubov,

Stefoglo Antonina și OCT Vulcănești cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate asupra bunului imobil.

Prin încheierea Judecătoriei Vulcănești din 03 august 2015 acțiunea civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Tomailî Nicolai împotriva Comisiei de privatizare

a proprietății Societății pe Acțiuni „Ghigant”, intervenient accesoriu OCT Vulcănești

cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil și acțiunea la

cererea lui Duloglu Ilia împotriva Comisiei de privatizare a proprietății Societății pe

Acțiuni „Ghigant”, intervenienți accesorii Angheloglu Evgheni, Holban Anna, Holban

Pantelei, Bratan Evghenia, Bratan Maria, Bratan Mihail, Caraman Nicolai, Cioban

Anna, Chisacov Pantelei, Coceaș Maria, Delibaltov Hristofor, Dimov Constantin,

Ghermec Mihail, Orlenco Tamara, Posmac Boris, Radev Hristofor, Radeva Anna,

Șcerban Liubov, Stefoglo Antonina și OCT Vulcănești cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate asupra bunului imobil au fost conexate într-un singur proces,

acordîndu-le un număr de dosar 2-117/15.

Prin hotărîrea Judecătoriei Vulcănești din 29 martie 2016 acțiunea a fost admisă

și recunoscut dreptul de proprietate a lui Tomailî Nicolai asupra ½ cotă-parte din

clădirea de depozitare a cerealelor pentru 700 tine, cu numărul de inventariere 0575, în

valoare de 159 000 lei, situată în or. Vulcănești, str. Ananieva f/n, iar în admiterea

cerințelor înaintate de Duloglu Ilia a fost refuzat din lipsa de temei. Totodată, a fost

restituit lui Tomailî Nicolai surplusul taxei de stat achitate la depunerea cererii de

chemare în judecată în sumă de 5790 lei.

La 26 aprilie 2016 Holban Anna și Șcerban Liubov au declarat apel împotriva

hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanțe

cu restituirea pricinii la rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea Curții de Apel Comrat din 31 mai 2016, nu s-a dat cur cererii de

apel depuse de Holban Anna și Șcerban Liubov, acordîndu-le acestora un termen

rezonabil pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 3577,50 lei,

15 zile din momentul recepționării prezentei încheieri, fiind fixată cauza pentru

examinare la 29 septembrie 2016 ora 10.00. Totodată, i-a fost explicat apelaților că în

caz de neexecutare a indicațiilor instanței de apel în termenul acordat, cererea de apel

va fi restituită fără examinare.

Prin încheierea protocolară a Curții de Apel Comrat din 29 septembrie 2016, a

fost admis demersul apelantelor Holban Anna și Șcerban Liubov și acordat acestora un

termen suplimentar pentru angajarea unui avocat în vederea apărării intereselor sale la

examinarea cauzei respective și stabilită examinarea cauzei pentru data de 03

noiembrie 2016 ora 13.30.

În ședința de judecată a instanței de apel din 03 noiembrie 2016, apelantele

Holban Anna și Șcerban Liubov au prezentat dovada de plată a taxei de stat în

cuantumul stabilit de instanță și supliment la cererea de apel, iar din motivul necesității

înmînării a cerii de apel tuturor participanților la proces, examinarea cauzei a fost

amînată pentru data de 01 decembrie 2016 ora 14.30.

În cadrul examinării apelului la ședința de judecată din 01 decembrie 2016,

avocatul Mîrza Fodor în interesele intimatului Tomailî Nicolai a înaintat cerere cu

privire la recuzarea judecătorilor Curții de Apel Comrat, Curdov Afanasie, Colev

Grigore și Starciuc Ștefan.

În motivarea cererii a indicat că la depunerea cererii de apel împotriva hotărîrii

Judecătoriei Vulcănești din 29 martie 2016, de către apelantele Holban Anna și

Șcerban Liubov au fost încălcate dispozițiile art. 365 alin.(4) CPC, și anume, fără a

achita taxa de stat pentru depunerea cererii de apel.

Iar instanța de judecată în componența: Curdov Afanasie, Colev Grigore și

Starciuc Ștefan la examinarea cererii de apel nominalizate a încălcat prevederile art.

368 și 369 CPC, or, odată ce instanța a acordat un termen apelantelor pentru

înlăturarea și care nu au fost înlăturate în termenul acordat, în ședința de judecată din

29 septembrie 2016 urma să restituie cererea de apel.

La fel, ce ține de cuantumul taxei de stat care urma a fi achitat de către

apelantele și care a fost achitat, invocă că a depus un demers ibstanței de apel prin

care a solicitat obligarea apelantelor la plata taxei de stat în mărime de 75% din

valoarea acțiunii ce constituie 254864 lei, însă care a fost lăsat de instanța fără nici o

atenție.

Este de părere că taxa de stat care urma a fi achitată pentru depunerea apelului în

pricina respectivă constituie 5735 lei și nu 2500 lei după cum a stabilit instanța.

La 05 decembrie 2016, Curtea de Apel Comrat a expediat cauza respectivă către

Curtea Supremă de Justiție pentru examinarea propunerii de recuzare înaintată de către

avocatul Mîrza Fiodor, în interesele lui Tomailî Nicolai, indicând că formarea unui

complet de judecată pentru examinarea acesteia este imposibilă din motivul lipsei de

cadre, în instanță la moment activând doar 3 magistrați, împuternicirile judecătorului

Gubenco Serghei fiind suspendate în baza hotărîrii CSM nr. 608/25 din 20 septembrie

strămutarea pricinii civile la altă instanță de judecată de același grad.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în propunerea

de recuzare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră necesar de a respinge recuzarea înaintată de către avocatul Mîrza

Fiodor, în interesele lui Tomailî Nicolai, judecătorilor Curții de Apel Comrat, Curdov

Afanasie, Colev Grigore și Starciuc Ștefan din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (1) CPC, judecătorul care judecă

pricina urmează a fi recuzat dacă:

a) la judecarea anterioară a pricinii a participat în calitate de martor, expert,

specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator;

b) se află în raporturi de rudenie până la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate

până la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau

cu reprezentanții acestora;

b1) o rudă a sa până la al patrulea grad inclusiv sau un afin până la al treilea grad

inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași pricini;

b2) este rudă până la al patrulea grad inclusiv sau afin până la al treilea grad

inclusiv cu un alt membru al completului de judecată;

c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părți;

d) și-a expus opinia asupra pricinii care se judecă;

e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea pricinii ori există

alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Potrivit art. 52 alin. (1) CPC, dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51,

judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la

judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau

poate fi examinată din oficiu de către instanță.

Iar alin.(5) din același articol indică că, în proces nu se admite înaintarea

repetată a recuzării aceluiași judecător și pentru aceleași motive dacă anterior

recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorului din

suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sînt cunoscute temeiurile de drept și de fapt

pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredințat verificarea

temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sînt

implicați în examinarea pricinii.

Raportând normele enunțate la caz, în coroborare cu motivele invocate în

cererea de recuzare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră ca lipsită de temei propunerea de recuzare înaintată

judecătorilor Curții de Apel Comrat, Curdov Afanasie, Colev Grigore și Starciuc

Ștefan.

Or, motivele invocate de avocatul Mîrza Fiodor, în interesele lui Tomailî Nicolai

precum că, judecătorii Curdov Afanasie, Colev Grigore și Starciuc Ștefan la

examinarea cererii de apel, declarate de Holban Anna și Șcerban Liubov, împotriva

hotărîrii Judecătoriei Vulcănești din 29 martie 2016, au încălcat prevederile art. 368 și

369 CPC, care, în opinia sa, urma a fi restituită pentru neprezentarea în termenul

acordat de instanță a dovezii de plată a taxei de stat, cuantumul căreia consideră că a

fost neîntemeiat diminuat, nu cad sub incidența art. 50 alin. (1) CPC și urmează a fi

respinse.

Se reține că și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului la acest

subiect indică că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei

personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce

privește imparțialitatea acestuia (speța Wettstein c. Elveției, hotărârea din 21

decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Raportând circumstanțele constatate la prevederile legale enunțate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia că propunerea de recuzare este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Pentru argumentele menționate și având în vedere faptul că lipsesc careva

temeiuri pentru recuzarea judecătorilor Curții de Apel Comrat, Curdov Afanasie,

Colev Grigore și Starciuc Ștefan, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

propunerea de recuzare înaintată de către avocatul Mîrza Fiodor, în interesele lui

Tomailî Nicolai, cu restituirea pricinii pentru examinare în aceiași instanță.

În conformitate cu art. art. 50, 52, 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Se respinge propunerea de recuzare înaintată de către avocatul Mîrza Fiodor în

interesele lui Tomailî Nicolai judecătorilor Curții de Apel Comrat, Curdov Afanasie,

Colev Grigore și Starciuc Ștefan.

Pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tomailî Nicolai și Duloglu

Ilia împotriva Comisiei de privatizare a proprietății Societății pe Acțiuni „Ghigant”,

intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Vulcănești cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, se restituie pentru

continuarea examinării în ordine de apel la Curtea de Apel Comrat, în același complet

de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță