2rh-250/16 — constatarea unui fapt care are valoare juridica

2rh-250/16 — constatarea unui fapt care are valoare juridica (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță – V. Mînăscurtă dosarul nr. 2rh-250/16

instanța de apel – I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi

instanța de recurs – S. Novac, S. Moldovan, G. Stratulat

Î N C H E I E R E

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat

examinînd cererea de revizuire depusă de către Postolachi Ion, în pricina

civilă la cererea lui Postolachi Ion împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la constatarea faptului care are valoare juridică, împotriva deciziei Curții

Supreme de Justiție din 16 februarie 2012, prin care recursul lui Postolachi Ion a fost

considerat inadmisibil

c o n s t a t ă:

La 12 octombrie 2009 Postolachi Ion a depus cerere împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la constatarea faptului care are valoare

juridică.

În motivarea cererii Postolachi Ion a indicat că, din anul 2008 pretinde la

dreptul la pensie pentru limita de vârstă în condiții avantajoase, conform art. 41 din

Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat și Hotărârii Guvernului nr. 822 din

15 decembrie 1992. Menționează că a realizat stagiul total de cotizare de 30 ani

conform art. 42 al Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din

14 octombrie 1998 și stagiul special de cotizare de 10 ani la lucrări foarte nocive și

foarte grele, conform art. 42 alin. (2) al aceleași legi. Susține că de la 01 iunie 1976

până la 31 decembrie 1997 a activat la societatea „Anticor”, executând lucrări

nocive. Invocă că a împlinit vârsta de 54 ani, astfel se încadrează în prevederile art.

41 alin. (3) din legea nominalizată. Afirmă că din motiv că la societate nu s-a păstrat

în arhivă documentele ce pot confirma caracterul nocivității lucrărilor nocive, este

în imposibilitate de a prezenta acestea la Casa Națională de Asigurări Sociale a RM

întru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă în condiții avantajoase.

Cu referire la prevederile art. 282 CPC, consideră că constatarea faptului

activității lui la SA „Anticor” i-a permite obținerea pensiei, deoarece certificatul

eliberat de societate, deși confirmă că dânsul a activat la societate, nu are valoarea

juridică necesară pentru a fi prezentat la CNAS.

Solicită constatarea activității lui la lucrări foarte nocive și foarte grele în

cadrul SA „Anticor”.

2

Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 18 ianuarie 2010, a fost admisă

cererea și a fost constatat faptul că Postolachi Ion a efectuat lucrări foarte nocive și

foarte grele în cadrul SA ”Anticor” de la 01 iunie 1976 și pînă la 30 ianuarie 1987.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 08 septembrie 2011, a fost admis apelul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, casată hotărîrea Judecătoriei

Ungheni din 18 ianuarie 2010, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea a fost

respinsă.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 februarie 2012, recursul lui

Postolachi Ion a fost considerat inadmisibil.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 iunie 2013, a fost respinsă

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Postolachi Ion.

La 28 septembrie 2016 Postolachi Ion a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 16 februarie 2012, prin care a cerut admiterea

cererii de revizuire, casarea deciziilor instanței de recurs și a instanței de apel, cu

restituirea pricinii spre rejudecare în aceeași instanță în vederea pronunțării unei

hotărîri de admitere integrală a cererii.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, pe parcursul a mai bine de 20

ani a activat la SA ”Anticor” în condiții nocive, efectuînd lucrări de curățare a

cisternelor – rezervuarelor și vaselor în interior de rugină, grăsime, impurități, care

ulterior erau folosite pentru transportarea și păstrarea lichidelor.

La împlinirea vîrstei de 54 ani, a depus în adresa CTAS Ungheni actele

pentru calcularea și stabilirea pensiei de vîrstă în condiții avantajoase, însă cererea

acestuia a fost respinsă, pe motiv că la societatea în care a activat nu s-au păstrat

documente ce ar confirma îndeplinirea de către revizuient a lucrărilor

corespunzătoare.

Nefiind de acord cu decizia de refuz, Postolachi Ion a contestat-o în instanța

de judecată. Cererea acestuia însă a fost respinsă prin hotărîre irevocabilă.

După pronunțarea hotărîrilor irevocabile revizuientul a întreprins

investigații desinestătător și a depistat că la un șir de angajați care au lucrat împreună

cu Postolachi Ion (Talmaci Victor, Meleca Vasile, Railean Mihail, Josanu Victor,

Postica Vasile ș.a.) li s-a stabilit pensie de vîrstă în condiții avantajoase pentru lucru

în condiții nocive. Or, aceste circumstanțe au devenit cunoscute pentru revizuient

recent.

Susține că Casa Națională de Asigurări Sociale pe parcursul ședințelor de

judecată nu a administrat probe ce ar confirma sau infirma activitatea revizuientului

în condiții nocive, ci s-a axat doar pe răspunsul precum că la SA „Anticor” nu s-au

păstrat documente ce ar confirma dreptul asiguratului de stabilire a pensiei de vîrstă

în condiții avantajoase.

Revizuientul de mai multe ori a cerut intimatului să întreprindă acțiuni în

vederea efectuării controlului la societatea la care acesta a fost angajat pentru a

identifica documentele necesare litigiului dat, însă solicitările lui au fost ignorate. În

consecință, Postolachi Ion s-a adresat cu acțiune în instanța de judecată pe marginea

inacțiunilor intimatului, care a fost admisă prin hotărîrea irevocabilă a Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 11 august 2015. Prin hotărîrea dată, Casa Națională de

Asigurări Sociale a fost obligată de a efectua un control repetat la SA „Anticor”

3

privind stabilirea circumstanțelor de fapt și de drept privind dreptul lui la pensie în

condiții avantajoase.

Prin scrisoarea din 18 mai 2016 însă vicepreședintele CNAS a eliberat un

răspuns identic cu cele anterioare și a indicat revizuientului precum că la

întreprindere nu s-au păstrat documente în arhivă ce ar confirma caracterul lucrărilor

efectuate. Or, acest control a fost unul formal, superficial, fără participarea

nemijlocită a lui Ion Postolachi. Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale de facto

nu a executat prescrierile instanței din hotărîrea pronunțată la 11 august 2015.

În astfel de circumstanțe, revizuientul a fost nevoit de unul singur să se

adreseze la întreprindere și să solicite eliberarea înscrisurilor necesare lui pentru

stabilirea pensiei de vîrstă în condiții avantajoase, care însă la fel au fost respinse de

intimat fără vreun temei legal.

Din înscrisurile eliberate de SA „Anticor” rezultă specificul activității

întreprinderii, a procesului tehnologic ș.a., or toate acestea în cumul constituie

circumstanțe noi și esențiale care sunt determinante pentru soluționarea pricinii în

fond, care i-au devenit cunoscute abia în luna iunie a anului 2016. Astfel,

circumstanțele noi sunt confirmate prin: certificatul nr. 180 din 12 noiembrie 2008

din care rezultă că revizuientul pe perioada 01 iunie 1976 – 30 decembrie 1997 a

activat la SA „Anticor” în condiții nocive; certificatele de salariu pentru toată

perioada ce confirmă existența registrelor de evidență a retribuțiilor în care este

calculată plata pentru condiții nocive, plata pentru concediu adăugător, iar din

certificatele de salariu eliberate repetat la solicitarea revizuientului din 17 martie

2014 rezultă că la SA „Anticor” din motive neimputabile salariatului nu s-au păstrat

registrele pe anii 1980, 1989, 1994, 1995, 1996, 1997. Independent de circumstanța

dată, registrele pe ceilalți 16 ani s-au păstrat, iar conform Listei nr. 1 al legii pentru

stabilirea activității în condiții nocive sunt necesare 10 ani; forma T-2, Instrucțiunea

nr. 5 privind protecția muncii lucrătorilor, ocupați cu curățirea și aplicarea straturilor

de protecție pe suprafețele lăuntrice a rezervuarelor, precum și înscrierile din

carnetul de muncă ce confirmă procesul tehnologic desfășurat în perioada de

activitate; lista de prețuri aprobat de Comitetul Agroindustrial de Stat la 14 iunie

1989 în care detaliat este descris procesul tehnologic, sarcinile de lucru și plata

muncii pentru persoanele care activează în condiții nocive; extrasele din ordinul nr.

40/K din 24 mai 1976 privind angajarea lui Postolachi Ion la SA „Anticor”, din

ordinul nr. 4/K din 27 ianuarie 1978 privind acordarea gradului de calificare, din

ordinul nr. 27-K din 27 aprilie 1984 privind avansarea în serviciu la funcția de

brigadier, din ordinul nr. 6-K din 30 ianuarie 1987 privind avansarea lui în funcția

de maistru; Instrucțiunea tehnologică elaborată de Ministerul Agriculturii și aprobat

de SA „Anticor” la 16 aprilie 1991 unde este indicat procesul tehnologic;

confirmarea eliberată de SA „Anticor” din 03 august 2016 precum că actele necesare

pentru stabilirea pensiei au fost eliberate de societate și corespund originalului.

Deși tot pachetul de documente enunțat a fost prezentat intimatului pentru

stabilirea pensiei de vîrstă în condiții avantajoase, la 21 iunie 2016 însă revizuientul

a primit același răspuns formal – precum că nu s-a păstrat nici un document în arhivă.

Pe o cauză civilă analogică cu litigiul dat (Postica Vasile) instanța de

judecată a pronunțat o hotărîre diametral opusă, deși la materialele cauzei Casa

4

Națională de Asigurări Sociale a invocat același motiv de refuz în stabilirea pensiei,

precum că nu s-au păstrat documente la SA „Anticor”.

În conformitate cu art.452 alin.(1) și (3) CPC, instanța examinează cererea

de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de

chemare în judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora

ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire.

Articolul 452 al.(3) din Codul de procedură civilă care prevede comunicarea

participanților la proces a locului, datei și orei ședinței de judecată, nu a fost

modificat.

În conformitate cu art.444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Conform art.6 al.(7) din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind

actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeași forță juridică

apare un conflict de norme ce promovează soluții diferite asupra aceluiași obiect al

reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coroborînd prevederile art.452 al.(1) CPC cu art.444 al aceluiași cod, care

este modificat printr-o lege posterioară ce promovează soluții diferite privitor la

citarea și participarea părților, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție examinează cererea de revizuire în lipsa

participanților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

motive.

În conformitate cu art.453 al.(1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărîrii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate.

Totodată se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Colegiul atestă că, drept temei de revizuire Ion Postolachi a invocat

prevederile art. 449 lit. b) CPC care indică că, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

În cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art.449 lit. b) CPC, este

important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv pînă la data

pronunțării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și

pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică

5

să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanței de judecată, să fie

descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

Circumstanțele nou-descoperite constituie totalitatea de fapte juridice (obiect

al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor

civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile,

totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au

fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării

hotărîrii, care să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit

irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

Elemente de fapt, la rîndul său, ca modalitate a probării circumstanțelor,

constituie, în conformitate cu art.117 al.(2) CPC, explicațiile părților și ale altor

persoane interesate în soluționarea pricinii, depozițiile martorilor, înscrisuri, probe

materiale, înregistrări audio-video, concluziile experților.

Deși revizuientul în susținerea cererii sale a prezentat un șir de înscrisuri,

acestea nu pot fi raportate la prevederile art. 449 lit. b) CPC. Or, norma enunțată

atestă despre existența circumstanțelor (faptelor) necunoscute anterior

petiționarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a

constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii

este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut

anterior pronunțării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau

fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca

temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

În acest fel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest

temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunțării

hotărîrii, ele urmînd a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea

hotărîrii. Or, faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi drept temei de adresare

cu o nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului

prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea

invocării unui atare temei.

La caz, Colegiul atestă că revizuientul nemijlocit a confirmat despre

existența înscrisurilor anexate la cererea de revizuire încă la examinarea pricinii în

fond, însă acestea au fost prezentate de Ion Postolachi odată cu exercitarea prezentei

căi extraordinare de atac. Totodată, acesta nu a probat ca a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii, inclusiv și pentru obținerea înscrisurilor prezentate ca temei de depunere a

cererii de revizuire, condiție însă care este direct impusă prin lege.

6

Alegațiile revizuientului mai degrabă constituie un „recurs în anulare”, al

cărui scop este de a obține o nouă examinare a chestiunii decît o revizuire propriu-

zisă prevăzută de articolul 449-453 al Codului de procedură civilă. Or, unul din

aspectele fundamentale ale statului de drept este principiul securității raporturilor

juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau o

apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(cauza Brumărescu contra Romaniei și Roșca contra Moldovei).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție însă, cu referire la argumentele invocate și înscrisurile anexate la cererea de

revizuire, atestă faptul că Postolachi Ion nu este lipsit de dreptul de a depune repetat

o acțiune în legătură cu schimbarea împrejurărilor de fapt, diferite de cele care au

stat la baza hotărîrii irevocabile pronunțate pe marginea cauzei date. Mai mult ca

atît, categoriile de litigii cu privire la pensii au un caracter continuu și nu

condiționează pierderea termenului de prescripție extinctivă.

Nu sunt relevante argumentele revizuientului precum că pe litigii analogice

au fost pronunțate hotărîri potrivnice cazului dat, or un astfel de temei nu este

consfințit în limitele art. 449 CPC, care instituie exhaustiv și imperativ temeiurile de

declarare a revizuirii. Însă, hotărîrile invocate pot fi administrate ca probe la

examinarea unui litigiu deferit acestuia.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire depusă de către Postolachi Ion ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) și 449 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Postolachi

Ion, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 16 februarie 2012, în pricina

civilă la cererea lui Postolachi Ion împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la constatarea faptului care are valoare juridică.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Galina Stratulat