3r-66/16 — Cu privire la contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3r-66/16 prima instanță: A. Gafton instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță DECIZIE 16 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, Valeriu Doagă Judecători Iuliana Oprea Dumitru Mardari examinând recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Postolachi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2016, prin care s-a respins cererea de repunere în termen şi s-a restituit cererea de apel declarată Casa Națională de Asigurări Sociale, c o n s t a t ă: La 17 aprilie 2015, Ion Postolachi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, solicitând anularea deciziei CNAS nr. P-200/15 din 16 martie 2015 privind refuzul efectuării unui control la SA „Anticor” și revederii ulterioară a dreptului la pensie în condiții avantajoase și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a efectua un control repetat la SA „Anticor” privind stabilirea circumstanțelor de fapt și de drept cu privire la dreptul lui la pensie în condiții avantajoase.

În motivarea acţiunii, reclamantul Ion Postolachi a indicat că la 21 septembrie 2008 a împlinit vârsta de 54 ani. În baza art. 42 alin. (2) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998 şi Hotărârii Guvernului nr. 822 din 15 decembrie 1992, a depus la 24 decembrie 2008 documentele corespunzătoare la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ungheni pentru calcularea pensiei de vârstă în condiții avantajoase. Susține că după prezentarea documentelor la examinare, pârâtul i-a solicitat să prezinte de la SA „Anticor”, certificate care ar confirma că a activat în condiții nocive şi dăunătoare pentru sănătate, efectuând lucrări fizice foarte grele. Astfel, la 12 noiembrie 2008, SA „Anticor” a eliberat certificatul nr. 180, care a fost prezentat la 15 noiembrie 2008 Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni.

1 Prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni nr. 6 din 18 martie 2009 i s-a refuzat calcularea pensiei de vârstă în condiții avantajoase pe motiv că, în rezultatul controlului în arhiva SA „Anticor” nu s-au păstrat documentele necesare ce ar confirma că lucrările efectuate cu 32 de ani în urmă au fost lucrări nocive. Nefiind de acord cu decizia, la 18 august 2009 reclamantul s-a adresat către Casa Națională de Asigurări Sociale cu cerere prin care a solicitat anularea deciziei nr. 6 din 18 martie 2009 şi emiterea unei noi decizii prin care să-i fie stabilită pensia legală, însă cererea a fost respins din aceleași motive. Totodată, remarcă reclamantul Ion Postolachi că în urma investigațiilor întreprinse desinestătător a stabilit că altor persoane care au activat cu el în același timp la SA „Anticor” le-au fost calculate pensii pentru lucru în condiții nocive.

De asemenea s-a confirmat că la SA „Anticor” condițiile de lucru au rămas aceleași. Prin urmare, cerințele sale sunt legale şi faptul activării sale la întreprindere se poate verifica din nou cu ieșirea la fața locului. Menționează că s-a adresat de în mod repetat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere privind efectuarea unui control repetat la SA „Anticor”, fapt ce ar confirma superficialitatea controlului primar efectuat şi totodată, ar confirma legalitatea eliberării certificatului nr. 180 din 12 noiembrie 2008. Indică reclamantul că ultima cerere prealabilă a fost expediată către Casa Națională de Asigurări Sociale la 09 februarie 2015. Prin răspunsul nr. P-200/15 din 16 martie 2015, Casa Națională de Asigurări Sociale a respins cererea de a fi efectuat un control la SA „Anticor” şi de a fi revăzut dreptul la pensie în condiții avantajoase.

Consideră reclamantul că refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale este neîntemeiat deoarece prin prezentarea certificatului nr. 180 din 12 noiembrie 2008 eliberat de SA „Anticor”, se demonstrează faptul că controlul efectuat de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ungheni a fost unul superficial şi prin acest fapt i se îngrădește dreptul la pensie. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 11 august 2015 acțiunea a fost admisă integral. S-a constatat ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale din 16 martie 2015 nr. P-200/15 prin care s-a refuzat efectuarea unui control la SA „Anticor”. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze un control repetat la SA „Anticor” privind stabilirea circumstanțelor de fapt și de drept cu privire la dreptul lui Ion Postolachi la pensi în condiții avantajoase.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 14 septembrie 2015 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivat (f.d. 45). Prin încheierea Curții de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2015 nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a comunicat apelantului despre necesitatea înlăturării neajunsurilor și prezentării apelului motivat, stabilindu-i termen până la 21 ianuarie 2016, ora 10:00 şi s-a explicat că în caz de neîndeplinire a indicațiilor menționate în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi va fi restituită (f.d. 50-51). La 25 noiembrie 2015 și ulterior la 12 ianuarie 2016, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel motivat, solicitând repunerea în termen, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f.d.

54-55, 58-59). 2 Prin încheierea Curții de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2016 s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea Casei Naționale de Asigurări Sociale privind repunerea în termen a apelului şi s-a restituit cererea de apel, ca depusă în afara termenului legal. La 26 ianuarie 2016, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii și remiterea pricinii spre rejudecare.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o ilegală și neîntemeiată, deoarece cererea de apel a fost depusă în termenul legal, la 14 septembrie 2015. În acest sens, susține că prima instanță a pronunțat dispozitivul hotărârii la 11 august 2015, care a fost contestată cu apel la 14 septembrie 2015. În conformitate cu art. 362 alin. (1) în coroborare cu art. 111 alin. (3) Codul de procedură civilă, termenul de 30 de zile stabilit de lege pentru contestarea hotărârii primei instanțe din 11 august 2015, începe să curgă din ziua următoare a datei calendaristice stabilite, adică din 12 august 2015. Totodată, în conformitate cu art. 112 alin. (2) Codul de procedură civilă, dacă ultima zi a termenului este zi nelucrătoare, aceasta expiră în următoarea zi lucrătoare.

Prin urmare, consideră că termenul limită a depunerii cererii de apel este 12 august 2015, zi de sâmbătă, respectiv cererea de apel a fost depusă în următoarea zi lucrătoare, la 14 august 2015. Totodată, consideră că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante, nu a dat apreciere probelor prezentate și a apreciat în mod arbitrar probele. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității şi fără participarea părților. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră recursul depus în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel din 21 ianuarie 2016 din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei. Din actele pricinii se constată cu certitudine că copia încheierii recurate din 21 ianuarie 2016 a fost contestată cu recurs la 26 ianuarie 2016, astfel, prin prisma art. 425 Codul de procedură civilă, completul Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră recursul depus în termen. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să mențină încheierea. În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Materialele dosarului atestă că la 11 august 2015 instanța de fond a pronunțat dispozitivul hotărârii judecătorești şi tot la aceeași dată, conform recipisei, 3 reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale a luat cunoștință cu dispozitivul hotărârii (f.d. 39). În conformitate cu art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Apelantul care, din motive întemeiate, a omis termenul de apel poate fi repus în termen, dacă prezintă probele care dovedesc imposibilitatea depunerii apelului (art. 116 alin. (1), (3) Codul de procedură civilă).

Astfel, apelantul-recurent urma să declare apel în termen de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, adică până la 10 septembrie 2015 inclusiv şi nu la 14 septembrie 2015, cu omiterea neîntemeiată a acestuia, fapt ce denotă că încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2016 este una legală şi întemeiată. Respectiv, conform prevederilor art. 116 Codul de procedură civilă repunerea în termen este posibilă în caz dacă se depune cerere de către persoana, care a omis acest termen din motive întemeiate cu anexarea probelor, ce argumentează această cerere. La caz, apelantul nu a prezentat careva probe temeinice şi veridice, care să corespundă realității, în vederea motivării omiterii termenului de apel, or, în conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) Codul de procedură civilă fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor şi obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Referitor la argumentul recurentului precum că apelul depus la 14 septembrie 2015 este declarat în termenul prevăzut de lege, instanța de recurs îl respinge ca neîntemeiat. Or, potrivit art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, adică apelanta urma să depună cererea de apel până la 10 septembrie 2015 inclusiv.

Soluția instanței de apel privind restituirea cererii de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeana pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale, având în vedere că ține de obligația apelantului de a lua măsurile necesare privind protejarea dreptului său de acces la instanță (cazul Van Hani versus Germania nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). În afară de aceasta, în conformitate cu art. 56 alin. (3) şi 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile sînt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale prin lege a fost obligată să respecte termenul legal de contestare a hotărârii cu apel de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, termen prevăzut de art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă. Instanța de recurs notează că Curtea de Apel Chișinău corect a restituit cererea de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale, deoarece apelanta a omis termenul legal de contestare a hotărârii judecătorești, iar motive întemeiate privind repunerea în termen a apelului nu s-au constatat.

În această privință, Colegiul de asemenea menționează că prin prisma jurisprudenței CEDO (Cauza Melnic împotriva Republicii Moldova (Hotărârea din 14 noiembrie 2006), Cauza Ceachir împotriva Republicii Moldova (Hotărârea din 15 4 ianuarie 2008), neprezentarea de către instanța de judecată a motivelor pentru repunerea apelului în termen sau repunerea neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO.

Din considerentele menționate şi având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de Casa Națională de Asigurări Sociale sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menține încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2016. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se menține încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Postolachi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, prin care s-a respins cererea de repunere în termen şi s-a restituit cererea de apel declarată Casa Națională de Asigurări Sociale. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă Judecători Iuliana Oprea Dumitru Mardari 5