ZARETSKIY v. RUSSIA

DECIZIA nr. 61097/13 Yevgeniy Viktorovich ZARETSKIY împotriva Rusiei (a se vedea tabelul anexat) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 10 noiembrie 2022 în calitate de comitet compus din: Darian Pavli , Președintele Ioannis Ktistakis , Andreas Zünd , judecători și Viktoriya Maradudina, judecători adjuncți ai secțiunii interioare, având în vedere cererea depusă la 29 Iulie 2013, având în vedere declarația depusă de Guvernul contestat care solicită Curtea de a elimina cererea din lista cazurilor, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTE Detaliile reclamantului sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul a fost reprezentat de dna O.A. Stasyuk, avocată care practică în Sf. Petersburg. Reclamațiile reclamantului în temeiul articolelor 3 și 13 din Convenție privind condițiile de detenție, condițiile de transport către și de la și de la și de la izolare la tribunal, închiderea sa într-o cușcă de metal în fața instanței și absența unor căi de recurs interne eficace în acest sens au fost comunicate guvernului rus („Guvernul”). Convenția se bazează pe închiderea reclamantului în cușcă de metal a fost comunicată într-o etapă ulterioră. DREPTUL Guvernului a informat Curții că au propus să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării problemelor prezentate de reclamațiile de mai sus. Ei au solicitat în continuare Curtea să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din convenție. În special, Guvernul a recunoscut o încălcare a articolului 3 din Convenție din cauza condițiilor de detenție a reclamantului în IZ 47/4 și IZ-47/1 din Sf. Petersburg între 21/07/2012 și 28/01/2014, condițiile de detenție a acestuia în zonele de detenție ale Curții de District Vyborgskiy din St. Petersburg, condițiile transportului reclamantului între închisoarea de închidere și instanța de judecată, precum și din cauza încuierii reclamantului în cușcă de metal în fața instanței. Guvernul a recunoscut în continuare o încălcare a articolului 13 din Convenție în legătură cu plângerile de mai sus formulate în temeiul articolului 3. Acestea au oferit reclamantului să plătească suma detaliată în tabelul adăugat și au invitat Curtea să elimine cererea din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 § litera (c) din convenție. Suma ar fi convertită în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data plății și ar fi achitabil în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni menționat mai sus, Guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de neîndeplinire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Reclamantul a respins propunerea Guvernului. Curtea observă că art. 37 §§ §§ §§ §§ § ) îi permite să ia un caz din lista sa dacă: „... din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. Astfel, aceasta poate elimina cererile în temeiul articolului 37 §§ § 1 (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamanții doresc să continue examinarea cazurilor (a se vedea, în special, hotărârea Tahsin Acar c. Turcia (obiecții preliminare) [GC], nr. 26307/95, §§§ 77, CEDO 2003-VI). Curtea a stabilit o jurisprudență clară și extinsă privind plângerile formulate de reclamant în temeiul articolelor 3 și 13 din Convenție (a se vedea, de exemplu, Svinarenko și Slyadnev c. Rusia [GC], nos. 32541/08 și 43441/08, CEDH 2014 (extracte); Idalov c. Rusia [GC], nr. 5826/03, 22 mai 2012; și Ananiev și alții c. Rusia , nr. 42525/07 și 60800/08, 10 ianuarie 2012). Remarcarea admiterilor conținute în declarația Guvernului, precum și cuantumul compensației propuse – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare – consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererii în această parte [articolul (c)]. Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea este convinsă că respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenție și în Protocolurile sale, nu impune să continue examinarea cererii în această parte (art. 37 § în amendă ). În consecință, cererea în partea referitoare la plângeri în temeiul articolelor 3 și 13 din Convenție ar trebui eliminată din lista. Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarației lor unilaterale, cererea poate fi restaurată pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (a se vedea Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Reclamantul s-a plâns în continuare de impactul încuierii sale în cușcă de metal în fața instanței în cursul procedurii penale împotriva acestuia a avut în mod echitabil această procedură. Având în vedere faptele cauzei și concluziile sale de mai sus, Curtea consideră că principalele întrebări juridice formulate în prezenta cerere au fost rezolvate și că nu este necesar să se pronunțe o hotărâre separată cu privire la resturile de plângeri (a se vedea Centrul de Resurse Juridiale în numele Valentin Câmpeanu România [GC], nr. 47848/08, § 156, CEDH 2014). Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, ia act de termenele declarației guvernului contestat și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în acest articol; hotărăște să scoată aplicarea din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § litera (c) din Convenție în ceea ce privește plângerile prevăzute la articolele 3 și 13 din Convenție; hotărăște că există Nu este necesară o examinare separată a restului plângerilor reclamantului. A făcut în limba engleză și a notificat în scris la 1 decembrie 2022. Viktoriya Maradudina Darian Pavli Președintele adjunct al grefierului interimar ANNEXIX Cererea de a aduce plângeri în temeiul articolului 3 din Convenție (utilizarea cuștilor metalice în sala de judecată) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Data primirii declarației guvernamentale Data primirii observațiilor reclamantului Suport acordat pentru daune și cheltuieli morale (în euro) [1] 61097/13 29/07/2013 Yevgeniy Viktorovich ZARETSKIY 1969 13/07/2016 01/08/2017 7.000 [1] Eliberat de orice impozit care poate fi aplicabil.

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 61097/13

Yevgeniy Viktorovich ZARETSKIY

against Russia

(see appended table)

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 10

November 2022 as a Committee composed of:

Darian Pavli

, President

,

Ioannis Ktistakis,

Andreas Zünd

, judges

,

and Viktoriya Maradudina,

Acting Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 29

July 2013,

Having regard to the declaration submitted by the respondent Government requesting the Court to strike the application out of the list of cases,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant’s details are set out in the appended table.

The applicant was represented by Ms O.A. Stasyuk, a lawyer practising in St Petersburg.

The applicant’s complaints under Articles 3 and 13 of the Convention concerning conditions of his detention, conditions of his transport to and from, and confinement at, the courthouse, his confinement in a metal cage before the court, and the absence of effective domestic remedies in this respect, were communicated to the Russian Government (“the Government”). Complaints under Article

6

of the Convention based on the applicant’s confinement in the metal cage were communicated at a later stage.

THE LAW

The Government informed the Court that they proposed to make a unilateral declaration with a view to resolving the issues raised by the above complaints. They further requested the Court to strike out the application in accordance with Article

37 of the Convention.

In particular, the Government acknowledged a violation of Article

3 of the Convention on account of the conditions of the applicant’s detention in IZ

‑

47/4 and IZ-47/1 of St Petersburg between 21/07/2012 and 28/01/2014, conditions of his detention in the holding areas of the Vyborgskiy District Court of St

Petersburg, conditions of the applicant’s transport between the remand prison and the court, as well as on account of the applicant’s confinement in the metal cage before the court. The Government further acknowledged a violation of Article 13 of the Convention in connection with the above complaints raised under Article 3.

They offered to pay the applicant the amount detailed in the appended table

and

invited the Court to strike the application

out of the list of cases in accordance with Article

37 §

1

(c) of the Convention. The amount would be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable on the date of

payment, and

would be

payable within three months from the date of notification of the Court’s decision. In the event of failure to pay this amount within the above-mentioned three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

The payment will constitute the final resolution of the case.

The

applicant rejected

the Government’s proposal.

The Court observes that Article

37 §

1

(c) enables it to strike a case out of its list if:

“... for any other reason established by the Court, it is no longer justified to continue the examination of the application”.

Thus, it may strike out applications under Article

37 §

1 (c) on the basis of a unilateral declaration by a respondent Government even if the applicants wish the examination of the cases to be continued (see, in particular, the

Tahsin Acar v.

Turkey

judgment (preliminary objections) [GC], no.

26307/95, §§

75

‑

77, ECHR 2003-VI).

The Court has established clear and extensive case-law concerning complaints raised by the applicant under Articles 3 and 13 of the Convention (see, for example, Svinarenko

and Slyadnev v. Russia

[GC],

nos.

32541/08 and 43441/08, ECHR 2014 (extracts);

Idalov v. Russia

[GC], no. 5826/03, 22

May 2012; and

Ananyev and Others v. Russia

, nos.

42525/07 and

60800/08, 10 January 2012).

Noting the admissions contained in the Government’s declaration as well as the amount of compensation proposed – which is consistent with the amounts awarded in similar cases – the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of the application in this part (Article

37

§

1

(c)).

In the light of the above considerations, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of the application in this part (Article

37 §

1

in fine

). Accordingly, the application

in the part concerning the complaints under Articles 3 and 13 of the Convention should be struck out of the list.

The Court emphasises that, should the Government fail to comply with the terms of their unilateral declaration, the application may be restored to the list in accordance with Article

37 §

2 of the Convention (see

Josipović v.

Serbia

(dec.), no.

18369/07, 4

March 2008).

The applicant further complained about the impact his confinement in the metal cage before the court during the criminal proceedings against him had had on the fairness of those proceedings.

Having regard to the facts of the case and its findings above, the Court considers that the main legal questions raised in the present application have been resolved and that there is no need to give a separate ruling on the remaining complaints (see

Centre for Legal Resources on behalf of Valentin

Câmpeanu

v.

Romania

[GC], no.

47848/08, §

156, ECHR 2014).

For these reasons, the Court, unanimously,

Takes note

of the terms of the respondent Government’s declaration and of the arrangements for ensuring compliance with the undertakings referred to therein;

Decides

to strike the application out of its list of cases in accordance with Article

37 §

1

(c) of the Convention in so far as the complaints under Articles

3 and 13 of the Convention are concerned;

Decides

that

there is

no need for a separate examination

of the remainder of the applicant’s complaints.

Done in English and notified in writing on 1 December 2022.

Viktoriya Maradudina

Darian Pavli

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

Application raising complaints under Article

3 of the Convention

(use of metal cages in courtrooms)

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Year of birth

Date of receipt of Government’s declaration

Date of receipt of applicant’s comments

Amount awarded for non

‑

pecuniary damage and costs and expenses

(in euros)

[1]

61097/13

29/07/2013

Yevgeniy Viktorovich ZARETSKIY

1969

13/07/2016

01/08/2017

7,000

[1]

Free of any tax that may be applicable.