3rh-105/16 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-105/16 Prima instanță, Jud. Buiucani mun. Chișinău: D. Dulghieru Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol Republica Moldova Curtea Supremă de Justiție Î N C H E I E R E 07 decembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul: Ala Cobăneanu judecătorii: Ion Druță, Nicolae Craiu examinând cererea de revizuire depusă de Vitalie Burciu împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 06 iulie 2016, prin care recursul declarat Vitalie Burciu a fost considerat ca inadmisibil, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Burciu, Vladimir Liubarschii, Ecaterina Stîngaci, Constantin Curnic, Mihail Golștein și Măria Frunze împotriva ÎMGFL nr.14, ÎM „Infocom", SA „Termoelectrica" și Ion Bătrînu cu privire la contestarea actelor administrative, c o n s t a t ă : La data de 16.07.2013, Vitalie Burciu, Vladimir Liubarschii, Ecaterina Stîngaci, Constantin Curnic, Mihail Golștein și Măria Frunze s-au adresat cu cerere de chemare în judecată către ÎMGFL nr.14, ÎM „Infocom", SA „Termoelectrica", succesor în drepturi al SA „Termocom", și Ion Bătrînu, privind contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii au indicat că, reprezentanții ÎMGFL- 14 ilegal au întocmit actul din 01.02.2012 potrivit căruia apartamentul nr.5 din str. Ion Creangă 16/1, mun. Chișinău care aparține locatarului Ion Bătrînu a fost debranșat total de la agentul termic. Relevă că, debranșarea acestui apartament de la agentul termic nu a avut loc și, totodată, responsabilii din cadrul ÎNGFL-14 intenționat au micșorat suprafața apartamentului în calculele efectuate. 1 Afirmă că, locatarul apartamentul, Ion Bătrînu, utilizează agentul termic în proporție de 100%, însă nu achită plata cuvenită și, în condițiile în care s-a indicat eronat suprafața apartamentului, nejustificat achită o plată micșorată. Menționează că, la 19.03.2013 s-au adresat cu cerere prealabilă către ÎMGFL-14, ÎM „Infocom" și SA „Termocom", solicitând examinarea litigiului pe cale extrajudiciară.

Indică că, la 30.06.2013 și 17.06.2013 după solicitarea repetată au recepționat răspunsurile de la SA „Termocom" și de la ÎMGFL-14 la petițiile adresate anterior. Afirmă că, răspunsul de la ÎMGFL-14 la recepționat la data de 17.06.2013, astfel, au depus cererea de chemare în judecată în termenul prevăzut de Legea contenciosului administrativ, la data de 16.07.2013.

Solicită repunerea în termen a cererii de chemare în judecată; anularea răspunsurilor SA „Termocom" cu nr.79/2223 din 08.04.2013, a ÎM „Infocom" cu nr.787 din 23.03.2013 și ÎMGFL-14 cu nr.01-21 din 03.04.2013; recunoașterea nulității actelor din 04.01.2011 și 01.02.2012 întocmite de ÎMGFL-14; recunoașterea nulității recalculului pentru luna februarie 2011 efectuat de către ÎMGFL-14; recunoașterea nulității listei consumatorilor gestionați de ÎMGFL-14; recunoașterea nulității calculelor ÎM „Infocom" și ÎMGFL-14 cu privire la energia termică utilizată pentru perioada din februarie 2011 până la zi; restabilirea debranșării apartamentului nr.5 din str. Ion Creangă 16/1, mun. Chișinău; obligarea ÎM „Infocom" și ÎMGFL-14 de a efectua recalculul cu privire la energia termică utilizată.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani din 22.10.2015 cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind tardivă. La 04.11.2015, Vitalie Burciu a depus observații asupra procesului verbal al ședinței de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 09.11.2015 au fost respinse observațiile lui Vitalie Burciu. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016, a fost respinsă cererea de apel și cererea de recurs declarate de Burciu Vitalie. S-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 22 octombrie 2015 și încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 09 noiembrie 2015 privind respingerea observațiilor asupra procesului verbal al ședinței de judecată. La 29 aprilie 2016, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC, Burciu Vitalie a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016 și hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 22 octombrie 2015, cu remiterea cauzei la rejudecare. 2 Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 06 iulie 2016, recursul declarat Vitalie Burciu a fost considerat inadmisibil. La data de 04 octombrie 2016 Vitalie Burciu a depus cerere de revizuire asupra încheierii Curții Supreme de Justiție din 06 iulie 2016, solicitând admiterea acesteia. În motivarea cererii de revizuire și-a exprimat dezacordul cu încheierea a cărei revizuire se solicită. Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de revizuire înaintată de către Vitalie Burciu, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; 3 g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională. Instanța de revizuire consideră că motivele invocate de către Vitalie Burciu în susținerea cererii de revizuire se referă la dezacordul cu soluția pronunțată pe parcursul examinării pricinii pe cale ordinară, și nu relevă prin prisma art. 449 CPC careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Astfel, pretinsele omisiuni de substanță și procedură comise de către instanța de recurs, invocate declarativ de către revizuent, precum că ar fi emis pripit și fără examinarea minuțioasă a circumstanțelor cauzei încheierea din 06 iulie 2016, prin care a fost considerat ca fiind inadmisibil recursul declarat, nu pot fi admise ca temeiuri acceptabile și concludente în vederea admiterii cererii de revizuire.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. 4 Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare. În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Vitalie Burciu, în lipsa unor temeiuri legale, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6 paragraf 1 din CEDO.

Din considerentele menționate și având în vedere că motivele invocate de către revizuent sunt în contradicție cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Vitalie Burciu ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Vitalie Burciu împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 06 iulie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Burciu, Vladimir Liubarschii, Ecaterina Stîngaci, Constantin Curnic, Mihail Golștein și Măria Frunze împotriva ÎMGFL nr.14, ÎM „Infocom", SA „Termoelectrica" și Ion Bătrînu cu privire la contestarea actelor administrative.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță Nicolae Craiu 5