2ra-2725/16 — încasarea prejudiciului material, moral cauzat în urma tragerii la răspundere penală și compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului material, moral cauzat în urma tragerii la răspundere penală şi compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2725/16 — încasarea prejudiciului material, moral cauzat în urma tragerii la răspundere penală și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: L. Pruteanu dosarul nr. 2ra-2725/16
instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai și V. Brașoveanu
Î N C H E I E R E
07 decembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului,
Judecătorul: Sveatoslav Moldovan
Judecătorii: Nicolae Craiu și Ion Druță
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de
Gusenco Elena, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
Gusenco Elena și avocatul Potlog Victor în interesele lui Bîrsanu Dumitru împotriva
Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la
încasarea salariului ratat, venitului ratat, repararea prejudiciului moral cauzat prin
tragerea ilegală la răspundere penală și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2016, prin care s-a respins
apelul declarat de Gusenco Elena și Bîrsanu Dumitru, s-a admis apelul declarat de
Ministerul Justiției, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20
ianuarie 2015 în partea încasării prejudiciului material, s-a emis în partea dată
hotărâre nouă de respingere a pretențiilor, s-a modificat hotărârea primei instanțe în
partea încasării prejudiciului moral prin micșorarea sumei
c o n s t a t ă:
Prin mandatul din 02 august 2014 avocatul Victor Potlog a fost împuternicit de
Gusenco Elena și Bîrsanu Dumitru să le reprezinte interesele în instanța de judecată
cu dreptul de a semna și depune cerere de chemare în judecată (f.d. 148).
La 12 august 2014 Gusenco Elena și avocatul Potlog Victor în interesele lui
Bîrsanu Dumitru au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului
Justiției cu privire la încasarea venitului ratat, salariului ratat, prejudiciului moral și
cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată au indicat că Gusenco Elena a fost
fondator și administrator al societății cu răspundere limitată ,,Galeria de Piatră”, care
activa pe piața Republicii Moldova din 1994 în domeniul construcțiilor.
Bîrsanu Dumitru a fost angajat în calitate de diriginte de șantier la societatea cu
răspundere limitată ,,Galeria de Piatră”.
În ianuarie 2006 societatea cu răspundere limitată ,,Galeria de Piatră” a
participat la licitație și a câștigat dreptul de a efectua lucrări de restaurare și
redimensionare a Complexului memorial ,,Eternitate” din perimetrul străzilor Pan
Halipa, Vasile Alecsandri și Alexe Mateevici.
1
În luna februarie 2006 au început lucrările de reconstrucție, la 08 septembrie
2006 fiind finisată prima etapă de reconstrucție, iar în august 2006 cea de-a doua
etapă.
Obiectul a fost recepționat de beneficiarul Direcția Construcțiilor Capitale a
Consiliului mun. Chișinău și transmis în luna decembrie 2006 la bilanțul Ministerului
Apărării.
Prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 21/13 din 25 noiembrie 2008 s-a
aprobat documentația de proiect, devizul de cheltuieli și s-a constatat datoria
bugetului de stat față de societatea cu răspundere limitată ,,Galeria de Piatră” în
mărime de 9 918 000 lei pentru lucrările de restaurare.
La 22 mai 2007 a fost pornită urmărirea penală în privința Elenei Gusenco și
lui Dumitru Bîrsanu în baza art. 195 alin. (5) Codul penal – însușirea în proporții
deosebit de mari a bunurilor prin escrocherie, fiind învinuiți de majorarea costului
lucrărilor de pavare a teritoriului complexului memorial cu 1 709 466 lei.
Prin sentința Judecătoriei Buiuca mun. Chișinău din 14 aprilie 2010, menținută
prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 mai 2013 și decizia Curții Supreme de
Justiție din 25 februarie 2014, au fost achitați din motivul lipsei în fapta imputată a
semnelor de infracțiune.
Organele de urmărire penală neîntemeiat au pornit urmărirea penală, cauza
aflându-se pe rol 6 ani.
Având în vedere că în privința Elenei Gusenco au fost aplicate măsuri de
reprimare s-a stopat activitatea societății cu răspundere limitată ,,Galeria de Piatră” și
s-a stopat transferarea sumei de 9 918 000 lei de la bugetul de stat pentru lucrările
efectuate la Complexul memorial ,,Eternitate”.
Ca rezultat subantreprenorii au depus cereri de chemare în judecată cu privire
la încasarea datoriilor, iar din lipsa resurselor financiare la 31 octombrie 2008 s-a
intentat procesul de insolvabilitate în privința societății cu răspundere limitată
,,Galeria de Piatră” și la 09 ianuarie 2014 s-a dispus dizolvarea întreprinderii.
Salariul mediu lunar al Elenei Gusenco în ultimele 6 luni până la pornirea
urmăririi penale constituia suma de 4 550 lei,
Salariul ratat al Elenei Gusenco pentru anul 2009 constituie suma de 30 702 lei,
pentru anul 2010 suma de 38 626 lei, pentru anul 2011 suma de 33 626 lei, pentru
anul 2012 suma de 37 124 lei, pentru anul 2013 suma de 54 600 lei, pentru anul 2004
suma de 54 600 lei, în total suma de 249 278 lei.
Din rapoartele privind rezultatele financiare a societății cu răspundere limitată
,,Galeria de Piatră” pentru anii 2006 – 2014 se observă descreșterea venitului obținut.
La finele anului 2006 până la pornirea cauzei penale, profitul net al
întreprinderii constituia suma de 935 982 lei, iar la finele anului 2007 după pornirea
cauzei penale, profitul constituia suma de 20 423 lei.
Venitul ratat al Elenei Gusenco în calitate de unic fondator al societății cu
răspundere limitată ,,Galeria de Piatră” constituie suma de 6 328 122 lei.
Salariul mediu lunar a lui Bîrsanu Dumitru în ultimele 6 luni până la pornirea
procesului de insolvabilitate constituia suma de 2 226 lei.
Salariul ratat a lui Bîrsanu Dumitru pentru anul 2009 constituie suma de 20 388
lei, pentru anul 2010 constituie suma de 21 548 lei, pentru anul 2011 suma de 26 210
lei, pentru anul 2012 suma de 26 712 lei, pentru anul 2013 suma de 26 712 lei, pentru
anul 2014 suma de 26 712 lei, iar în total suma de 158 766 lei.
Prejudiciul moral îl apreciază la suma de 1 000 000 lei pentru fiecare.
2
Cer încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în
beneficiul Elenei Gusenco a prejudiciului material sub forma salariului ratat în
mărime de 249 278 lei, a venitului ratat în sumă de 6 328 122 lei, a prejudiciului
moral în mărime de 1 000 000 lei și compensarea cheltuielilor de asistență juridică,
încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui
Bîrsanu Dumitru a prejudiciului material sub forma salariului ratat în mărime de
158 766 lei, a prejudiciului moral în mărime de 1 000 000 lei și compensarea
cheltuielilor de judecată (f.d. 1-8, vol. I).
Prin procura din 09 ianuarie 2014 Dogotari Violeta a fost împuternicită de
Ministerul Justiției să-i reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de a
depune cereri (f.d. 149, vol. I).
În ședința de judecată din 30 octombrie 2014 reprezentantul Dogotari Violeta a
solicitat în interesele Ministerului Justiției cerere cu privire la antrenarea în proces a
Procuraturii Generale în calitate de intervenient accesoriu (f.d. 163, vol. I).
Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 30 octombrie 2014 s-a
antrenat în proces Procuratura Generală în calitate de intervenient accesoriu (f.d. 163,
vol. I).
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 ianuarie 2015 s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gusenco Elena și Bîrsanu
Dumitru.
S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerul Finanțelor în
beneficiul Elenei Gusenco prejudiciul material în mărime de 249 278 lei cu titlu de
salariu ratat și prejudiciul moral în mărime de 500 000 lei, în total suma de 749 278
lei.
S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerul Finanțelor în
beneficiul lui Dumitru Bîrsanu prejudiciul material în mărime de 158 766 lei cu titlu
de salariu ratat și prejudiciul moral în mărime de 500 000 lei, în total suma de
658 766 lei.
Pretenția Elenei Gusenco cu privire la încasarea venitului ratat în mărime de
6 328 122 lei s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d. 170, 179-187, vol. I).
La 02 februarie 2015 Ministerul Justiției a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 ianuarie 2015 (f.d. 173, vol. I).
La 17 februarie 2015 Procuratura Anticorupție a depus apel nemotivat
împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 ianuarie 2015 (f.d.
174-175, vol. I).
La 19 februarie 2015 avocatul Victor Potlog a depus în interesele Elenei
Gusenco și Dumitru Bîrsanu apel împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău din 20 ianuarie 2015,(f.d.177-178, vol. I).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2015 nu s-a dat curs
cererilor de apel declarate de Ministerul Justiției, Procuratura Anticorupție, Gusenco
Elena și Bîrsanu Dumitru.
S-a comunicat apelanților despre necesitatea depunerii cererilor de apel
motivate până la 13 mai 2015 și s-a explicat că în caz dacă nu vor lichida neajunsurile
menționate, cererile de apel nu vor fi considerate depuse și împreună cu toate actele
vor fi restituite (f.d. 191-192, vol. I).
La 07 mai 2015 Ministerul Justiției a depus apel motivat împotriva hotărârii
Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 ianuarie 2015 (f.d. 197-201, vol. I).
3
La 13 mai 2015 avocatul Potlog Victor a depus în interesele Elenei Gusenco și
Dumitru Bîrsanu apel motivat împotriva Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20
ianuarie 2015 (202-204, vol. I).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 septembrie 2015 s-a restituit
cererea de apel depusă de Procuratura Anticorupție (f.d. 226-229, vol. I).
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 02 septembrie 2015 a respins apelul
declarat de avocatul Victor Potlog în interesele Elenei Gusenco și Dumitru Bîrsanu.
A admis apelul declarat de Ministerul Justiției.
A modificat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 ianuarie
2015 prin micșorarea prejudiciului moral încasat de la bugetul de stat prin
intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul Elenei Gusenco și lui Dumitru
Bîrsanu de la 500 000 lei la 200 000 lei pentru fiecare.
În rest hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 ianuarie 2015 a
fost menținută (f.d. 230-243, vol. I).
Prin procura din 05 august 2015 Cachița Constantin a fost împuternicit de
Ministerul Justiției să-i reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de a
ataca hotărârea judecătorească (f.d. 6, vol. II).
La 17 noiembrie 2015 reprezentantul Cachița Constantin a declarat în
interesele Ministerului Justiției recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din
02 septembrie 2015 (f.d.1-5, vol. II).
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 februarie 2016 s-a admis recursul
declarat de Ministerul Justiției, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 02
septembrie 2015 și s-a remis pricina la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău (f.d.
27-34, vol. II).
La 17 mai 2016 reprezentantul Nasu Andrei a depus în interesele Ministerului
Justiției apel suplimentar împotriva Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20
ianuarie 2015 (f.d. 49-51, vol. II).
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 31 mai 2016 a respins apelul declarat
de avocatul Victor Potlog în interesele Elenei Gusenco și Dumitru Bîrsanu.
A admis apelul declarat de Ministerul Justiției.
A casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 ianuarie 2015 în
partea încasării prejudiciului material și a emis în această parte o hotărâre nouă de
respingere a pretențiilor.
A modificat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 ianuarie
2015 prin micșorarea prejudiciului moral încasat de la bugetul de stat prin
intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul Elenei Gusenco și lui Dumitru
Bîrsanu de la 500 000 lei la 80 000 lei pentru fiecare.
În rest hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 ianuarie 2015 a
fost menținută (f.d. 66-78, vol. II).
În motivarea soluției instanța de apel a indicat că pretenția lui Bîrsanu Dumitru
și Elenei Gusenco cu privire la încasarea salariului ratat este neîntemeiată, deoarece
lipsește legătura cauzală dintre implicarea acestora în dosarul penal și exercitarea
atribuțiilor de serviciu, având în vedere că în privința acestora nu au fost aplicate
măsuri preventive privative de libertate.
Este neîntemeiată pretenția Elenei Gusenco cu privire la încasarea salariului
ratat și din considerentul că fiind în calitate de asociat și administrator nu a fost lipsită
de posibilitatea de a gestiona societatea cu răspundere limitată ,,Galeria de Piatră” și
să dea dovadă de un management efectiv.
4
Prima instanță eronat a apreciat prejudiciul moral cauzat lui Bîrsanu Dumitru
și Elenei Gusenco în mărime de 500 000 lei pentru fiecare pentru tragerea ilegală la
răspundere penală.
Ținând cont de principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului
moral, suferințele morale, starea de stres și frustrare, instanța de apel a apreciat
prejudiciul moral la suma de 80 000 lei.
La 06 septembrie 2016 Gusenco Elena a declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2016, solicitând admiterea casarea ambelor
hotărâri judecătorești în partea respingerii pretențiilor cu emiterea unei noi hotărâri de
admitere integrală a acțiunii.
În motivarea cererii de recurs Gusenco Elena a indicat că instanța de apel
eronat a constatat că nu s-a stabilit legătura cauzală dintre pornirea urmăririi penale și
ratarea venitului și a salariului, în condițiile în care în cazul în care nu ar fi fost
pornită urmărirea penală, societatea cu răspundere limitată ,,Galeria de Piatră” ar fi
primit suma restantă de la bugetul de stat în mărime de 9 918 000 lei și ar fi putut să
se achite cu subantreprenorii.
Prima instanță eronat a respins pretenția cu privire la încasarea venitului ratat
pe motiv că în instanță s-a adresat din nume propriu și nu din numele persoanei
juridice, deoarece a prezentat probe că este unicul fondator al întreprinderii și doar ea
putea obținea venit din activitatea întreprinderii.
Subantreprenorii societății cu răspundere limitată ,,Galeria de Piatră” solicită
achitarea pentru lucrările efectuate la Complexul memorial ,,Eternitate” în sumă de
6 328 122 lei, sumă de care a fost lipsită în legătură cu pornirea urmăririi penale.
Instanța de apel nu a răspuns la toate argumentele invocate în cererea de apel.
Curtea de Apel Chișinău la aprecierea prejudiciului moral nu a ținut cont că au
fost învinuiți în comiterea unei infracțiuni grave, că examinarea cauzei penale a durat
6 ani și că în această perioadă nu au putut activa în regim normal.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,
dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul
neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în
lipsa acesteia.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face
un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).
Verificând argumentele invocate de Gusenco Elena în cererea de recurs pe
baza materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este
inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.
Prin scrisoarea de însoțire nedatată Curtea de Apel Chișinău a expediat în
adresa părților copia deciziei din 31 mai 2016 (f.d. 79, vol. II).
Având în vedere că la materialele pricinii lipsesc probe care ar confirma
recepționarea copiei deciziei instanței de apel de către Gusenco Elena, recursul
declarat de aceasta la 06 septembrie 2016 se consideră depus în termen.
5
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) Codul de procedură civilă.
Gusenco Elena în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)
și (4) Codul de procedură civilă nu a invocat.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432
alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a
unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale
specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță
inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței,
Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din motivele menționate și având în vedere că instanța de apel a
examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material,
procedural și apreciind corect probele administrate a emis o hotărâre legală, iar
argumentele invocate de Gusenco Elena în cererea de recurs poartă caracter
declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Gusenco Elena se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
Judecătorul: Sveatoslav Moldovan
Judecătorii: Nicolae Craiu
Ion Druță
6