2ra-2659/16 — constatarea faptului acceptării succesiunii

Judecătoria Dubăsari Dosarul nr.2ra-2689/16 Judecător: V. Suciu Curtea de Apel Chișinău Judecători: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița ÎNCHEIERE 07 decembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Tamara Chișca-Doneva Judecători Ion Druță, Iuliana Oprea soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ciobanu Valentina, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Valentina împotriva Valentinei Rebeja privind constatarea faptului acceptării succesiunii, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, C O N S T A T Ă : La 25 noiembrie 2014, Ciobanu Valentina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Valentinei Rebeja, prin care a solicitat constatarea faptului acceptării succesiunii de către defuncta Gorobeț Agafia după decesul tatălui său Rebeja Anton, precum și constatarea faptului acceptării de către Ciobanu Valentina a succesiunii deschise după decesul mamei sale Gorobeț Agafia.

În motivarea cererii reclamanta a indicat că este nepoata defunctului Rebeja Anton, care a fost proprietarul casei de locuit amplasată pe terenul cu nr. cadastral 3818115160 situată în s. Coșnița, raionul Dubăsari. Comunică reclamanta că Rebeja Anton a fost tatăl Eugeniei Diordița, Agafiei Gorobeț și a lui Simion Rebeja. Rebeja Anton nu a testat averea sa, astfel averea dânsului urma să treacă în proprietatea moștenitorilor legali. Menționează reclamanta că, mama sa - Gorobeț Agafia, după decesul lui Rebeja Anton a trecut cu familia în casa de locuit menționată, astfel acceptând succesiunea, neperfectând actele care ar dovedi dreptul de proprietate asupra averii succesorale. Mai comunică reclamanta că Rebeja Simion, tatăl Valentinei Rebeja a întocmit actele de proprietate asupra casei menționate doar pe numele său.

Indică reclamanta că, după decesul lui Rebeja Simion, Rebeja Valentina în calitate de moștenitor legal a succedat casa de locuit situată în s. Coșnița, raionul Dubăsari. În detrimentul dreptului Valentinei Rebeja, Ciobanu Valentina, iar anterior Gorobeț Agafia au intrat în posesia acestei case și astfel au acceptat moștenirea. 1 Consideră reclamanta, că posesia s-a realizat prin faptul, că au locuit în casa în litigiu înainte și după decesul lui Rebeja Anton, întreținând casa și executând toate acțiunile proprii acestei activități. Astfel, solicită reclamanta constatarea faptului acceptării de către defuncta Gorobeț Agafia a succesiunii deschise după decesul tatălui său Rebeja Anton și a faptului acceptării de către Ciobanu Valentina a succesiunii deschise după decesul mamei sale, Gorobeț Agafia.

Prin hotărârea Judecătoriei Dubăsari din 15 iunie 2015 acțiunea înaintată de Ciobanu Valentina s-a respins ca fiind neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune nu se încadrează în prevederile legii. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Ciobanu Valentina la 25 iunie 2015 a declarat apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate ca fiind neîntemeiată, cu emiterea unei noi hotărâri prin acțiunea înaintată să fie admisă. În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, s-a respins apelul declarat de către Ciobanu Valentina și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Dubăsari din 15 iunie 2015. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărîre legală și întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Ciobanu Valentina a înaintat recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016 cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea înaintată să fie admisă integral. Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 29.06.2016 a fost expediată recurentei la 14.07.2016, însă deoarece la materialele cauzei nu există dovada recepționării acesteia, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 21.09.2016 în termen.

2 În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia. În motivarea cererii de recurs, recurenta a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel și anume, neaplicarea normelor de drept material și procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța 3 judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de către Ciobanu Valentina asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ciobanu Valentina ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, D I S P U N E: Recursul declarat de către Ciobanu Valentina se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului Tamara Chișca-Doneva Judecători Ion Druță Iuliana Oprea 4