2rc-986/16 — validarea creantelor

2rc-986/16 — validarea creantelor (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

dosarul nr. 2rc-986/2016

prima instanță: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Toderaș)

D E C I Z I E

07 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Mihail Scutelnic, prin intermediul avocatului

Svetlana Mazur, împotriva încheierii din 15 august 2016 a Curții de Apel Bălți,

adoptată la examinarea contestațiilor creditorilor Societății cu Răspundere

Limitată „Amber Term”, Mihail Scutelnic, Tatiana Grăniceru, Olesea Corcebaș,

Natalia Vîhodeț împotriva cererii de validare a creanțelor față de debitorul Societatea

cu Răspundere Limitată „Vis Construct Grup”,

c o n s t a t ă:

La data de 22 februarie 2016, SRL ”Vis Construct Grup” a depus cerere

introductivă privind intentarea procedurii de insolvabilitate în privința sa.

Prin încheierea din 24 februarie 2016 a Curții de Apel Bălți a fost admisă spre

examinare cererea introductivă depusă de debitorul SRL ”Vis Construct Grup”; au fost

aplicate măsuri de asigurare; în funcția de administrator provizoriu a fost desemnat

Andrei Gherman.

Prin hotărârea din 20 aprilie 2016 a Curții de Apel Bălți a fost admisă spre

examinare cererea introductivă depusă de debitorului SRL ”Vis Construct Grup” și s-a

constatat insolvabilitatea debitorului; s-a dispus inițierea procedurii de insolvabilitate a

debitorului SRL ”Vis Construct Grup”; a fost desemnat în funcția de administrator al

insolvabilității Andrei Gherman.

Conform aceleași hotărâri a fost stabilit termenul pentru înregistrarea cererilor de

admitere a creanțelor la Curtea de Apel Bălți până la 01 iunie 2016 și a fost stabilit

termenul pentru verificarea creanțelor de către administratorul insolvabilității, de

întocmire și de prezentare Curții de Apel Bălți a tabelului definitiv până la data de 16

iunie 2016.

La data de 15 iunie 2016 administratorul insolvabilității a întocmit și a prezentat

tabelul definitiv al creanțelor creditorilor.

La data de 17 iunie 2016, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.24), înregistrat

la data de 20 iunie 2016, Mihail Scutelnic, prin intermediul avocatului Svetlana Mazur,

a depus contestație împotriva tabelului definitiv al creanțelor, invocând că

administratorul insolvabilității nu a inclus ca creanță garantată dobânda calculată

1

potrivit prevederilor art. 619 Cod civil, apărută pînă la intentarea procedurii de

insolvabilitate. Referitor la penalitățile calculate, indică că administratorul

insolvabilității neîntemeiat a refuzat admiterea lor la capitolul „Creanțe chirografare de

rangul VI”, ignorând prevederile art. 43 alin. (2) pct. 6), lit. b) al Legii insolvabilității.

Solicită validarea ca creanță garantată –dobânda de întârziere în sumă de 8138,

2 euro, echivalentul în lei la data deschiderii procedurii de insolvabilitate-182314 lei;

validarea ca creanțe chirografare de rangul VI- penalitățile calculate în sumă de 25211,

55 euro, echivalentul a 564796, 7 lei.

Prin încheierea din 15 august 2016 a Curții de Apel Bălți s-a respins contestația

depusă de SRL „Amber Term” cu privire la neadmiterea în tabelul definitiv a creanței

în sumă de 7750 lei cu titlu de dobândă de întârziere; s-a respins contestația depusă de

Mihail Scutelnic cu privire la neadmiterea în tabelul definitiv al creanțelor a dobânzii

de întârziere de 8138, 20 euro, echivalentul în lei la data deschiderii procedurii de

insolvabilitate-182314 lei și a penalității în sumă de 25211, 55 euro, echivalentul a

564796, 70 lei; s-a admis contestația depusă de Tatiana Grăniceru și s-a validat suma

de 525781, 98 lei ca creanță garantată cu includerea în tabelul definitiv al creanțelor; s-

a admis contestația depusă de Natalia Vîhodeț și s-a validat suma de 389598, 39 lei ca

creanță garantată cu includerea în tabelul definitiv al creanțelor; s-a admis contestația

depusă de Olesea Corcebaș și s-a validat suma de 381957, 28 lei ca creanță garantată

cu includerea în tabelul definitiv al creanțelor.

La data de 17 august 2016, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.44) și 03

noiembrie 2016, Mihail Scutelnic, prin intermediul avocatului Svetlana Mazur, a

declarat recurs împotriva încheierii din 15 august 2016 a Curții de Apel Bălți solicitând

casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie validată ca creanță

garantată suma de 24011 euro, constituită din suma creanței de 15872, 8 euro și

dobânda de întârziere în sumă de 8138, 2 euro și validarea penalităților calculate în

sumă de 793, 64 euro.

În motivarea recursului s-a invocat că motiv de respingere a contestației a servit

faptul că solicitarea urmează a fi înaintată separat ca fiind un litigiu de drept, pe când

aceleași contestații cu acelaș conținut a Tatianei Grăniceru, Nataliei Vîhodeț, Olesei

Corcebaș au fost admise și toate acestea într-o singură procedură și o unică încheiere.

Menționează că, calculul dobânzii de întîrziere și a penalității a fost prezentat atât

administratorului insolvabilității, cât și instanței de judecată.

Consideră că, neadmiterea sumelor menționate este neîntemeiată și contrară

prevederilor legale.

Conform art. 50 alin.(1), (2) Legii insolvabilității, creditorii cu drept de gaj

convențional sau legal asupra unui bun din masa debitoare sunt îndreptățiți la

satisfacerea prioritară a capitalului împrumutat, a dobînzii și a cheltuielilor aferente din

contul bunului gajat. Prevederea alin. (1) se aplică și: a) creditorului care deține un

bun sau un titlu în asigurarea dreptului său; b) creditorului care are un drept de retenție;

c) creanțelor persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcția de

locuințe.

Conform art. 142 alin. (7) al Legii insolvabilității, o creanță se înscrie în tabel

2

ținîndu-se cont atât de suma datorată efectiv, cât și de dobânda corespunzătoare sau de

penalitatea sau de orice alt accesoriu calculat până la data deschiderii procedurii, așa

cum rezultă din actele depuse la dosar.

Susține că, contrar prevederilor enunțate, administratorul insolvabilității nu a

inclus ca creanță garantată dobânda calculată conform prevederilor art. 619 Cod civil,

apărută până la intentarea procedurii de insolvabilitate.

Referitor la penalitățile calculate, indică că administratorul insolvabilității

neîntemeiat a refuzat admiterea lor la capitolul „Creanțe chirografare de rangul VI”,

ignorând prevederile art. 43 alin. (2) pct. 6) lit. b) al Legii insolvabilității, conform

cărora creanțele chirografare se împart în ranguri și se plătesc în următoarea

consecutivitate: creanțele chirografare de rang inferior sunt amenzile, penalitățile și alte

sancțiuni financiare (pecuniare), precum și cele cauzate de neexecutarea obligațiilor sau

din executarea lor necorespunzătoare

Opinează că, neincluderea penalităților respective este neîntemeiată, ori

contractul încheiat între părți și Legea privind protecția consumatorilor le prevăd și

recunosc.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Conform art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

hotărîrile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de

15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de

prezenta lege.

Instanța de insolvabilitate a adoptat încheierea la data de 15 august 2016, iar

Mihail Scutelnic, prin intermediul avocatului Svetlana Mazur, a declarat recurs la data

de 17 august 2016, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.44), ceea ce denotă că

recursul este în termen.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de Mihail

Scutelnic, prin intermediul avocatului Svetlana Mazur și va casa parțial încheierea

contestată în partea respingerii contestației lui Mihail Scutelnic, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. b) Cod de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită

recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

În conformitate cu art. 1 alin. (4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și ale prezentei legi.

3

În conformitate cu art. 238 alin. (2) Cod de procedură civilă, completul de judecată

deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele prevăzute de lege

care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină circumstanțele și

caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării pricinii și

admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încât să se poată da un

răspuns afirmativ sau negativ.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) Cod de procedură civilă, la deliberarea

hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării pricinii și admisibilitatea

acțiunii.

Din materiale pricinii rezultă că prin hotărârea din 20 aprilie 2016 a Curții de

Apel Bălți a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de debitorului SRL

”Vis Construct Grup” și s-a constatat insolvabilitatea debitorului; s-a dispus inițierea

procedurii de insolvabilitate a debitorului SRL ”Vis Construct Grup”; a fost desemnat

în funcția de administrator al insolvabilității Andrei Gherman.

Conform aceleași hotărâri a fost stabilit termenul pentru înregistrarea cererilor de

admitere a creanțelor la Curtea de Apel Bălți până la 01 iunie 2016 și a fost stabilit

termenul pentru verificarea creanțelor de către administratorul insolvabilității, de

întocmire și de prezentare Curții de Apel Bălți a tabelului definitiv până la data de 16

iunie 2016.

La data de 30 mai 2016, Mihail Scutelnic, prin intermediul avocatului Svetlana

Mazur, a depus cerere prin care a solicitat validarea creanței garantate în sumă de 24011

euro, constituită din creanța în sumă de 15872,8 euro și dobânda de întârziere-8138, 2

euro, echivalentul în lei la data deschiderii procedurii de insolvabilitate-537901 lei;

validarea ca creanță chirografară –penalitățile calculate conform pct. 7.5 din contractul

nr.11-K în sumă de 1200, 55 euro, echivalentul în lei la data deschiderii procedurii de

insolvabilitate-26895 lei; validarea ca creanțe chirografare - penalitățile calculate

conform art. 27 alin.(2) al Legii privind protecția consumatorilor, în sumă de 24011

euro, echivalentul în lei la data deschiderii procedurii de insolvabilitate-537901 lei

(f.d.1-2)

La data de 17 iunie 2016, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.24), înregistrat

la data de 20 iunie 2016, Mihail Scutelnic, prin intermediul avocatului Svetlana Mazur,

a depus contestație împotriva tabelului definitiv al creanțelor, solicitând validarea ca

creanță garantată - dobânda de întârziere în sumă de 8138, 2 euro, echivalentul în lei la

data deschiderii procedurii de insolvabilitate-182314 lei; validarea ca creanțe

chirografare de rangul VI - penalitățile calculate în sumă de 25211, 55 euro,

echivalentul a 564796, 7 lei (f.d.22-23).

În consecință, prin încheierea contestată s-a respins contestația depusă de Mihail

4

Scutelnic cu privire la neadmiterea în tabelul definitiv al creanțelor a dobânzii de

întârziere de 8138, 20 euro, echivalentul în lei la data deschiderii procedurii de

insolvabilitate-182314 lei și a penalității în sumă de 25211, 55 euro, echivalentul a

564796, 70 lei (f.d.35-42).

Colegiul remarcă că instanța de insolvabilitate respingând contestația lui Mihail

Scutelnic, a constatat că este un litigiu de drept și urmează a fi înaintată o acțiune

separată, axându-se pe faptul precum că nu ar fi fost prezentate întru confirmarea

sumelor solicitate careva hotărâri judecătorești, titluri executorii, ci doar un calcul

rezultat din voința creditorului.

Conform art. 144 alin.(4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, dacă

la examinarea contestației se constată existența unui litigiu de drept, instanța de

insolvabilitate admite contestația printr-o încheiere motivată, care poate fi atacată cu

recurs de către creditorul a cărui creanță nu a fost validată. În acest caz, creanța se

radiază din tabel, iar creditorul a cărui creanță nu a fost validată este în drept să intenteze

proces separat de confirmare a creanței sau de preluare a procesului pendinte. Creanțele

față de care au fost admise contestațiile se iau în calcul la elaborarea planului de

distribuire intermediară prin rezervarea lor din masa debitoare, în condițiile stabilite la

art.152.

La caz, Colegiul remarcă că instanța de insolvabilitate, la examinarea contestației

depuse de către Mihail Scutelnic privind neadmiterea în tabelul definitiv al creanțelor

față de SRL ”Vis Construct Grup”, a constatat existența unui litigiu de drept.

Colegiul relevă că existența unui litigiu de drept se constată de instanța de

insolvabilitate în fiecare caz aparte pe baza probelor și dovezilor prezentate, ținând cont

de faptul că însuși examinarea contestației presupune în sine un litigiu de drept și care

este definitivat prin admiterea sau respingerea contestației, or, conform Legii

insolvabilității, creanța validată are efectul unei hotărâri judecătorești definitive și

irevocabile.

Admiterea contestației prin constatarea unui litigiu de drept, cu radierea creanței

din tabel, poate avea loc în cazurile în care creanța solicitată de creditor pentru a fi

admisă, nu se confirmă prin probele și argumentele invocate și administrate, iar

confirmarea acestea presupune diverse acțiuni procesuale (efectuare de expertize,

evaluări, probe suplimentare, care urmează a fi apreciate respectiv).

În asemenea situații, creditorul a cărui creanță nu a fost validată prin admiterea

contestației, este în drept de a intenta un proces separat, după regulile generale, în

instanța competentă și nu în instanța de insolvabilitate.

Această concluzie rezultă și din faptul că în situația în care se admite o contestație

în privința creanței unui creditor, al cărui litigiu de drept (la acțiunea creditorului

împotriva debitorului) se află suspendat, ca rezultat al înaintării creanței în instanța de

insolvabilitate, în altă instanță, procesul poate fi preluat de creditor în aceeași instanță.

În speță, Colegiul reiterează că din încheierea contestată nu se distinge care

temeiuri au stat la baza constatării litigiului de drept, or, instanța de insolvabilitate a

generalizat concluzia sa, constatând doar că nu ar fi fost prezentate întru confirmarea

sumelor solicitate careva hotărâri judecătorești, titluri executorii, ci doar un calcul

5

rezultat din voința creditorului.

În această ordine de idei, Colegiul conchide că instanța de insolvabilitate pripit a

constatat existența unui litigiu de drept referitor la suma pretinsă de Mihail Scutelnic

ca creanță garantată -dobânda de întârziere în sumă de 8138, 2 euro, echivalentul în lei

la data deschiderii procedurii de insolvabilitate-182314 lei și ca creanță chirografară de

rangul VI – penalitatea calculată în sumă de 25211, 55 euro, echivalentul a 564796, 7

lei.

Or, conform art. 43 alin. (2) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

creanțele chirografare se împart în ranguri și se plătesc în următoarea consecutivitate:

1) creanțele din dăunarea sănătății sau din cauzarea morții. Capitalizarea acestor creanțe

se face conform Legii nr.123-XIV din 30 iulie 1998 cu privire la capitalizarea plăților

periodice; 2) creanțele salariale față de angajați, cu excepția persoanelor indicate la

art.247, și remunerația datorată conform drepturilor de autor; 3) creanțele pentru

creditele acordate de Ministerul Finanțelor (suma principală, dobânda, comisionul de

angajament, fondul de risc), creditele interne și externe acordate cu garanție de stat,

impozitele și alte obligații de plată la bugetul public național; 4) creanțele de restituire

(achitare) a datoriilor față de rezervele materiale ale statului; 5) alte creanțe chirografare

care nu sunt de rang inferior; 6) creanțele chirografare de rang inferior care au

următoarele clase: a) dobânda la creanțele creditorilor chirografari calculată după

intentarea procesului; b) amenzile, penalitățile și alte sancțiuni financiare (pecuniare),

precum și cele cauzate de neexecutarea obligațiilor sau din executarea lor

necorespunzătoare; c) creanțele din prestațiile gratuite ale debitorului; d) creanțele

legate de rambursarea creditelor de capitalizare și/sau împrumuturile unui asociat,

acționar sau membru al debitorului ori ale persoanelor afiliate sau interdependente și

alte asemenea creanțe; e) creanțele salariale ale persoanelor indicate la art.247.

Colegiul reține că în condițiile Legii insolvabilității în creanțele de rang inferior

intră dobânzile la creanțele creditorilor chirografari calculate după intentarea procesului

și penalitățile.

În atare circumstanțe, Colegiul apreciază ca fiind eronată constatarea instanței de

insolvabilitate precum că sumele solicitate urmau a fi confirmate prin hotărâri

judecătorești sau titluri executorii, or, prevederile legale enunțate supra nu stabilesc

careva condiții în acest sens.

Cu referire la ipoteza instanței de insolvabilitate precum că calculul sumelor

solicitate rezultă din voința creditorului, Colegiul reliefă că din textul atât cererii de

validare a creanțelor, cât și a contestației împotriva tabelului definitiv al creanțelor,

rezultă că la efectuarea calcului dat Mihail Scutelnic s-a axat pe prevederile pct. 7.5 al

contractului de investiții a capitalului privat în construcția spațiului locativ nr. 11-k din

03 mai 2012 încheiat între Vitalie Lupașco și SRL ”Vis Construct Grup” și acordurile

adiționale, inclusiv și acordul adițional nr. 3 din 19 ianuarie 2015 la contractul de

investiții a capitalului privat în construcția spațiului locativ nr. 11-k din 03 mai 2012

(f.d.12-19). Acordul adițional nr. 3 din 19 ianuarie 2015 a fost încheiat între Mihail

Scutelnic și SRL ”Vis Construct Grup” (f.d.19).

Tot aici, este de menționat că între Vitalie Lupașco și Mihail Scutelnic la data de

6

23 octombrie 2013 a fost încheiat contractul de cesiune a drepturilor, prin care ultimul

a dobândit drepturile de creanță rezultate din contractul de investiție a capitalului privat

în construcția spațiului locativ din 03 mai 2012 și din acordul adițional nr. 2 din 18

septembrie 2012 (f.d.20-21).

Colegiul relevă că, Mihail Scutelnic, la calcularea penalităților, s-a axat și pe

prevederile art. 27 alin.(5) al Legii privind protecția consumatorilor nr. 105 din 13

martie 2003.

Ceea ce se referă la calcularea dobânzilor solicitate cu titlu de creanțe, Mihail

Scutelnic a rezultat din prevederile art. 619 Cod civil.

În atare circumstanțe, Colegiul reiterează ca concluzia instanței de insolvabilitate

este pripită, or, instanța de insolvabilitate urma a concluziona asupra acestor aspecte

rezultând din argumentele contestatorului în raport cu circumstanțele speței și normele

invocate în susținerea poziției de către acesta.

În contextul dat, Colegiul relevă că instanța de insolvabilitate nici nu a supus

aprecierii argumentele contestatorului Mihail Scutelnic, or, chiar în cazul constatării

existenței litigiului de drept, instanța de insolvabilitate avea obligația de a motiva

concluzia sa în acest sens, ceea ce la caz lipsește.

Or, din textul încheierii contestate se distinge că instanța de insolvabilitate

examinând contestația lui Mihail Scutelnic împotriva tabelului definitiv al creanțelor în

partea neadmiterii creanțelor sale solicitate cu titlu de dobânzi de întârziere și penalități,

a abordat superficial acest subiect.

Prin urmare, Colegiul, verificând conținutul deciziei contestate, în raport cu

materialele dosarului, argumentele invocate în recurs, conchide că instanța de apel, s-a

referit în mod declarativ la normele dreptului material pe care le-a considerat aplicabile

speței, fără să se expună asupra circumstanțelor concrete ale cauzei și probelor

administrate în cadrul judecării pricinii pe care se întemeiază concluziile privitoare la

constatarea litigiului de drept și fără a indica motivele pentru care argumentele invocate

în contestație nu au fost reținute, mai mult, nu au fost supuse aprecierii.

Este de menționat că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de

drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți. Mai mult, hotărârea trebuie

să se fondeze pe lege, dar trebuie să rezolve, într-o maniera certă, explicit sau implicit,

toate cererile invocate de părți, conform principiului nr. 6 al Recomandării nr. 5 din

1984, adoptată la de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, privind principiile de

procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării justiției, ceea ce în speță

lipsește.

Or, în sensul principiului procesului echitabil, garantat de art. 6 CEDO, motivarea

hotărârilor este o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate cu atenție și oferă

posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe care judecătorul o face în

legătură cu motivele de fapt și de drept care i-au format convingerea, în sensul unei

anumite soluții trebuie să fie clară și simplă, precisă, concisă și fermă, să aibă putere de

convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare necorespunzătoare vor atrage casarea

ei.

7

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

declarat Mihail Scutelnic, prin intermediul avocatului Svetlana Mazur și de a casa

încheierea din 15 august 2016 a Curții de Apel Bălți în partea respingerii contestației

depuse de Mihail Scutelnic cu privire la neadmiterea în tabelul definitiv al creanțelor

constituite din dobânda de întârziere în sumă de 8138, 20 euro, echivalentul în lei la

data deschiderii procedurii de insolvabilitate-182314 lei și a penalității în sumă de

25211, 55 euro, echivalentul a 564796, 70 lei, cu restituirea pricinii la rejudecare în

această parte în instanța de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 428, art. 427 lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Mihail Scutelnic, prin intermediul avocatului

Svetlana Mazur.

Se casează încheierea din 15 august 2016 a Curții de Apel Bălți, adoptată la

examinarea contestațiilor creditorilor Societății cu Răspundere Limitată „Amber

Term”, Mihail Scutelnic, Tatiana Grăniceru, Olesea Corcebaș, Natalia Vîhodeț

împotriva cererii de validare a creanțelor față de debitorul Societatea cu Răspundere

Limitată „Vis Construct Grup”, în partea respingerii contestației depuse de Mihail

Scutelnic cu privire la neadmiterea în tabelul definitiv al creanțelor constituite din

dobânda de întârziere în sumă de 8138, 20 euro, echivalentul în lei la data deschiderii

procedurii de insolvabilitate-182314 lei și a penalității în sumă de 25211, 55 euro,

echivalentul a 564796, 70 lei, cu remiterea pricinii la rejudecare în această parte în

instanța de insolvabilitate-Curtea de Apel Bălți.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

8