2ra-2199/16 — repararea prejudiciului material

2ra-2199/16 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Judecătoria Strășeni Dosarul nr. 2ra-2199/16

Judecător: I.Chiroșca

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N.Traciuc, M.Anton, I.Cotruță

D E C I Z I E

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Mariana Pitic, Galina Stratulat,

Oleg Sternioală, Iuliana Oprea

examinând recursul declarat de Onica Ion, în cauza civilă intentată la cererea de

chemare în judecată a Elenei Ghinda împotriva lui Onica Ion privind repararea

prejudiciului material,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 aprilie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 05.05.2014, reclamanta Ghinda Elena s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Onica Ion, solicitând încasarea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, în primăvara anului 2011, pârâtul

Onica Ion a efectuat lucrări de electrificare a casei de locuit, situată în s. Micleușeni,

r-l Strășeni.

Ulterior, în vara anului 2011, a observat că adesea se făcea scurt circuit,

becurile ardeau, etc. Susține că avea frica să nu se incendieze imobilul, deoarece

pârâtul nu a finisat lucrările până la bun sfârșit, fapt în legătură cu ce a apelat la el nu

o dată pentru a-și repara greșelile și a finisa lucrul până la bun sfârșit, însă pârâtul nu

a reacționat în nici un fel.

Menționează reclamanta că, a apelat la un expert pentru o constatare tehnico-

științifică a stării rețelei electrice în urma lucrărilor efectuate de către pârât. Astfel,

conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr.118 din 25.12.2013, efectuat

de către ÎI „Achimov Anatolie”, atestat ca expert judiciar de categoria superioară de

pe lângă Ministerul Justiției al RM, care în urma analizei rezultatelor examinării

efectuate la lucrările de montare a rețelei electrice a bunului imobil situat în r-l

Strășeni, satul Micleușeni cu determinarea stării tehnice și gradul de finalizare a

lucrărilor și aprecierea posibilității exploatării conform destinației a emis următoarea

concluzie: „Lucrările de montare a rețelei electrice la bunul imobil nu corespund

criteriilor constructive: rezistență și stabilitate; siguranță în exploatare”.

A mai menționat reclamanta că, în timpul cercetărilor de către expert, s-a

depistat că muncitorul ce a executat lucrările de montare a rețelei electrice la bunul

imobil, nu a respectat procesul tehnologic de montare a rețelei, ceea ce a dus la

slăbirea rezistenței și stabilității lucrului efectuat. Calitatea lucrărilor de montare a

rețelei electrice, la momentul cercetărilor, erau într-o stare tehnică nesatisfăcătoare.

A mai constatat expertul că, potrivit Regulamentului privind emiterea avizului

tehnic, ce atestă gradul de executare a construcției și corespunderea lucrărilor de

1

construcții cu documentația de proiect CP X.00.00 - 2013, gradul de execuție a

elementelor constructive la montarea rețelei electrice a bunului imobil cu numărul

cadastral 60392040539.01, situat în r-l Strășeni, satul Micleușeni, constituie 61%. La

momentul cercetărilor, lucrările de montare a rețelei electrice a bunului imobil, nu

erau finalizate. În concluzie a indicat că neelucidarea defectelor depistate de către un

specialist calificat, poate duce la incendierea bunului, lipsa siguranței în exploatarea

rețelei electrice montată la bunul imobil poate provoca un fenomen negativ pentru

proprietarul bunului și bunurile învecinate. Expertul a mai estimat costul lucrărilor și

a materialelor de montarea a rețelei electrice analogice lucrării efectuate la bunului

imobil al reclamantei, care constituie suma de 49 550 lei.

Relevă reclamanta că în urma acțiunilor pârâtului, dânsa a suportat multe

cheltuieli și anume: a achitat pentru materiale mai mult de peste 40 000 lei, pentru

lucrul pârâtului 5 000 lei, pentru asistența juridică suma de 1 500 lei, pentru

efectuarea Raportului de constatare tehnico-științifica și pregătirea devizului – 2 000

lei.

Susține că încercările reclamantei de a soluționa litigiul pe cale extrajudiciară

nu s-au soldat cu succes, fapt ce a determinat-o să se adreseze în judecată cu cererea

respectivă.

Solicită reclamanta încasarea de la pârât a prejudiciului material cauzat în urma

efectuării lucrărilor pentru electrificarea imobilului în sumă de 49 550 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 03 martie 2015, acțiunea Elenei Ghinda

împotriva lui Onica Ion privind repararea prejudiciului material, a fost respinsă ca

neîntemeiată.

În susținerea soluției, instanța de fond a reținut prevederile art. 514, 946 alin.

(1), 957 alin. (1) și (2) Cod civil, concluzionând că reclamanta nu a administrat

suficient probatoriu ca să demonstreze că pârâtul nu și-a executat corespunzător

obligațiile contractuale.

Împotriva hotărîrii instanței de fond, la 09.03.2015, a depus apel Ghinda Elena,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Strășeni din 03 martie

2015 și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii integral.

În motivarea apelului, apelanta a invocat că, prima instanță nu a examinat

esența litigiului dat, nu a apreciat probele anexate de către dânsa la metarialele

cauzei, or, prin Raportul de constatare tehnico-științifica nr.118 din 25.12.2013,

efectuat de către ÎI „Achimov Anatolie”, atestat ca expert judiciar de categoria

superioară de pe lângă Ministerul Justiției al RM, s-a constatat cert că, lucrările de

montarea a rețelei electrice a bunului imobil examinat nu corespunde criteriilor

constructive: rezistență și stabilitate; siguranță în exploatare; intimatul executând

lucrările de montare a rețelei electrice la bunului imobil nu a respectat procesul

tehnologic de montare a rețelei, ceea ce a dus la slăbirea rezistenții și stabilității

lucrului efectuat; starea tehnică și calitatea lucrărilor de montarea a rețelei electrice,

la momentul cercetărilor, sunt într-o stare tehnică nesatisfacătoare, iar gradul de

execuție a elementelor constructive la montarea constituie 61%. Mai mult, s-a

stabilit că, neelucidarea defectelor depistate ce către un specialist calificat poate duce

la incendierea bunului, lipsa siguranței în exploatarea rețelei electrice montată la

bunul imobil, ceea ce poate provoca un fenomen negativ pentru proprietarul bunului

și bunurile învecinate.

2

Relevă apelanta că, expertul a stabilit și costul lucrărilor și a materialelor de

montare a rețelei electrice, care constituie suma de 49 550 lei. Consideră apelanta că

intimatul urmează să-i restituie suma respectivă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 aprilie 2016, apelul declarat de

Ghinda Elena a fost admis, casată hotărârea Judecătoriei Strășeni din 03 martie 2015

și a emis o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată a fost admisă,

fiind dispusă încasarea de la Onică Ion în beneficiul Elenei Ghinda prejudiciul

material în mărime de 49 550 lei, cheltuieli aferente judecării pricinii în mărime de 1

500 lei și cheltuielile pentru efectuarea expertizei în mărime de 2 000 lei, în total 53

050 lei.

În motivarea deciziei, instanța de apel a concluzionat că pretențiile apelantei

sunt întemeiate și se încadrează în prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil, deoarece

intimatul a efectuat necalitativ lucrările de electricitate la bunul imobil.

Considerând ilegală decizia instanței de apel, la 25.07.2016, Onica Ion a

contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 07 aprilie 2016 și menținerea hotărârii Judecătoriei Strășeni din 03

martie 2015.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat că, deși instanța de apel a

constatat că între părți s-au conturat raporturi juridice de antrepriză, aplică

prevederile răspunderii delictuale.

La 07.09.2016, avocatul Liliana Panuș în interesele Elenei Ghinda a prezentat

referință pe marginea recursului declarat, prin care și-a exprimat dezacordul cu

argumentele acestuia și a solicitat respingerea lui ca inadmisibil și neîntemeiat.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul declarat de Onica Ion a fost considerat

admisibil și transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră recursul declarat de Onica Ion întemeiat și care urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Ginda Elena a solicitat

încasarea prejudiciului material suma de 49 550 lei de la Onica Ion, din motiv că

ultimul a efectuat lucrări de electricitate la bunul imobil al reclamantei, care în urma

efectuării expertizei, s-au dovedit a fi necalitative.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii înaintate de reclamantă, din motiv că aceasta nu a administrat

suficient probatoriu ca să demonstreze că pârâtul nu și-a executat corespunzător

obligațiile contractuale.

Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către

Ghinda Elena, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând hotărârea primei

instanțe și pronunțând o nouă hotărâre de admitere integrală a acțiunii.

Colegiul susține ca fiind legală și întemeiată soluția dată de prima instanță, iar

soluția dată de instanța de apel este ilegală, deoarece decurge din aprecierea greșită a

circumstanțelor cauzei și, ca urmare, interpretarea și aplicarea eronată a normelor de

3

drept material și procedural.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține următoarele

circumstanțe de fapt și de drept.

Astfel, Colegiul conchide că decizia instanței de apel contestată, a fost emisă cu

interpretarea eronată a normelor legale care guvernează prezentul raport litigios și,

aplicarea greșită cu referire la situația expusă în speță, a prevederilor art. 1398 Cod

civil, normă care reglementează temeiurile și condițiile răspunderii delictuale.

La caz, analizând natura raporturilor juridice stabilite între părți, în baza

înțelegerii avute între reclamanta Ghinda Elena și pârâtul Onica Ion, privind

efectuarea lucrărilor de montare a rețelei electrice la imobilul situat în r-l Strășeni, s.

Micleușeni, instanța de fond a constatat că aceste relații se încadrează în cele de

antrepriză, facând trimitere la prevederile art. 946 alin. (1), 957 alin. (1) și (2) Cod

civil.

În acest sens, Colegiul reține că acțiunile efectuate de Onica Ion la comanda

reclamantei Ghinda Elena privind efectuarea lucrărilor de montare a rețelei electrice

la bunul imobil, se încadrează perfect în prevederile contractului de antrepriză.

Or, instanța de apel la fel a constat că relațiilor litigioase le sunt aplicabile

prevederile legale care reglementează contractul de antrepriză, însă, contrar

circumstanțelor constatate, conchide că pretențiile reclamantei se încadrează în

prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil, care reglementează răspunderea delictuală.

Mai mult, art. 1398 Cod civil, prin definiție, constituie o normă de drept în

materia răspunderii delictuale, care consacră principiul reparării integrale a

prejudiciului extra-contractual, sub incidența ei fiind toate raporturile de reparare a

prejudiciului delictual, dacă nu există o normă specială menită să reglementeze

anumite obligații delictuale, ținând cont de specificul lor.

Prin urmare, instanța de apel a omis să dea apreciere faptului că spre deosebire

de răspunderea contractuală, care apare ca urmare a încălcării unei obligații concrete,

stabilită în contract sau care rezultă din dispozițiile legale care se referă la natura

acelui contract, răspunderea delictuală se angajează în rezultatul încălcării unei

obligații legale cu caracter general, care revine tuturor - de a nu leza drepturile altora

prin fapte ilicite, răspunderea delictuală fiind generată prin încălcarea unor drepturi

absolute ale persoanei vătămate (dreptul de proprietate, la viață, sănătate, etc).

În consecință, Colegiul conchide că încadrarea juridică greșită a raporturilor

juridice existente între părți, a dus la soluționarea eronată a pricinii de către instanța

de apel.

Potrivit prevederilor art. 946 alin. (1) Cod civil, prin contractul de antrepriză o

parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte

părți (client), iar aceasta se obligă să recepționeze lucrarea și să plătească prețul

convenit.

Conform art. 948 alin. (1) Cod civil, antreprenorul trebuie să transmită

clientului lucrarea liberă de orice viciu material sau juridic.

În conformitate cu prevederile art. 958 alin. (1) Cod civil, viciile și abaterile

constatate trebuie stipulate în actul de recepționare semnat de părți sau întocmit

unilateral, în care se stabilește modul, condițiile și termenele de înlăturare a viciilor

și a abaterilor constatate.

(2) Viciile și abaterile sînt înlăturate pe contul antreprenorului.

(3) Clientul care a acceptat lucrarea fară rezerve conservă totuși drepturile

împotriva antreprenorului în cazul viciilor ascunse.

4

Potrivit prevederilor art. 960 alin. (1) Cod civil, dacă lucrarea are vicii, clientul

poate cere remedierea lor. Antreprenorul poate alege fie remedierea viciilor, fie

efectuarea unei noi lucrări.

La caz, reclamanta Ghinda Elena a solicitat încasarea prejudiciului material

cauzat în legătură efectuarea necalitativă a lucrărilor de montare a rețelei electrice la

imobilul pe care î-1 deține în proprietate, în sumă de 49 550 lei, iar instanța de apel a

concluzionat asupra temeiniciei și admiterii acțiunii înaintate de către reclamantă,

dispunând încasarea în beneficiul acesteia a sumei de 49 550 lei cu titlu de prejudiciu

material, sumă indicată în Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 118 din

25.12.2013.

În acest sens, instanța de recurs constată că instanța de apel a ignorat să dea

apreciere faptului că cerințele reclamantei Ghinda Elena privind încasarea

prejudiciului material cauzat de Onica Ion, în urma efectuării necalitative a lucrărilor

de electrificare a imobilului, în sumă de 49 550 lei, nu se încadrează în prevederile

normei de drept stipulate la art. 960 și 962 Cod civil, deoarece ea nu a solicitat

remedierea viciilor și nici n-a remediat personal viciile constatate.

Potrivit prevederilor art. 962 alin. (1) Cod civil, clientul poate, în urma expirării

fără rezultat a termenului stabilit de el pentru remediere, să remedieze el însuși viciul

și să ceară compensarea cheltuielilor necesare, dacă antreprenorul nu refuză

remedierea din cauza costurilor disproporționate.

Dispoziția legală menționată, prescrie un anumit comportament pentru ambele

părți. Astfel, în cazul în care se constată vicii la lucrările executate, clientul prezintă

antreprenorului reclamații privind modul, condițiile și termenul pentru remediere.

Totodată, dacă antreprenorul nu efectuează lucrările necesare în termenul stabilit de

client, ultimul este în drept de a remedia personal viciile constatate și de a cere

compensarea cheltuielilor suportate, dar numai în cazul când antreprenorul nu refuză

remedierea viciilor din cauza costurilor disproporționate.

Prin urmare, este evident faptul că nu a fost demonstrată nici una din situațiile

menționate de prevederile legale precitate, iar Nota Informativă expediată la

07.04.2014, de către avocata reclamantei la adresa recurentului-pârât, nu poate fi

calificată drept o reclamație, deoarece nu stabilește modul, condițiile și termenele de

înlăturare a viciilor și a abaterilor constatate, iar dânsul nu a refuzat remedierea

viciilor din cauza costurilor disproporționate.

În această ordine de idei, Colegiul conclude că instanța de apel greșit a aplicat

prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil, normă care reglementează răspunderea

delictuală, or, la această regulă generală există și excepții stipulate de normele legale

evocate supra, care perfect se încadrează în circumstanțele prezentei cauze.

Astfel, soluția instanței de apel în sensul încasării în beneficiul lui Ghindă Elena

a prejudiciului material în sumă de 49 550 lei, contravine dispozițiilor imperative ale

legii conținute la art. 957-962 Cod civil, din care rezultă expres că în cazul

constatării unor vicii, reclamanta urma să ceară remedierea lor, iar după expirarea

termenului stabilit pentru remediere, să remedieze ea însuși viciul și să ceară

compensarea cheltuielilor suportate.

Or, instanța de apel a dispus încasarea prejudiciului material în beneficiul

reclamantei, necătând la faptul că de către aceasta din urmă, nu au fost suportate

careva cheltuieli de remediere a viciilor constatate, în legătură cu montarea

necalitativă a rețelei de electricitate la imobilul ce-i aparține cu drept de proprietate.

Respectiv, Colegiul conchide că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia

5

netemeiniciei acțiunii înaintate de Ghinda Elena.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele aduse de Onica Ion și-au găsit

confirmare în cadrul examinării prezentului recurs.

Ținând cont de faptul că prima instanță a constatat și a elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea fondului cauzei, corect a

aplicat legea materială, adoptând o hotărâre legală și întemeiată, iar instanța de apel

a adoptat o hotărâre ce reiese din constatarea eronată a circumstanțelor cauzei, ce a

dus la interpretarea și aplicarea eronată a legii materiale, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul declarat de Onica Ion, de a casa decizia instanței de apel, cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

În legătură cu cele relatate, conform art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Se admite recursul declarat de Onica Ion.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 07 aprilie 2016 și se menține

hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 03 martie 2015, în cauza civilă intentată la cererea

de chemare în judecată a Elenei Ghinda împotriva lui Onica Ion privind repararea

prejudiciului material.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Mariana Pitic

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Iuliana Oprea

6