2ra-1248/16 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-1248/16 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: V.Jomiru-Niculiță dosarul nr. 2ra-1248/16

instanța de apel: N.Traciuc, M.Anton, Iu.Cotruță

D E C I Z I E

15 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței,

Judecător: Tatiana Vieru,

Judecători: Tamara Chișca-Doneva, Mariana Pitic,

Iuliana Oprea, Valentina Clevadî

examinînd recursul declarat de către Căpiță Ion prin intermediul

reprezentantului, avocatul Vasile Ceclu,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Căpiță Ion

împotriva întreprinderii cu capital străin ,,Red Union Fenosa” societate pe acțiuni

cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2015, prin care a

fost admis apelul declarat de către întreprinderea cu capital străin ,,Red Union

Fenosa” societate pe acțiuni, casată hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău

din 30 iulie 2015, încheierea din 30 iulie 2015 de corectare a dispozitivului și

emisă o nouă hotărîre, de admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 26 noiembrie 2014, Căpiță Ion s-a adresat cu o cerere de chemare în

judecată împotriva ÎCS ,,Red Union Fenosa” SA cu privire la repararea

prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, este proprietarul casei de locuit

din s. Fundul-Galben, r-nul Hîncești, ce a fost incendiată în urma unui incendiu

provocat de contorul electric instalat de pârâtă, fapt constatat de pompieri, care au

indicat că motivul probabil al incendiului a fost un scurt circuit, de la care a pornit

focul și care s-a extins pe acoperiș.

Afirmă reclamantul că, aceste circumstanțe se confirmă prin raportul de

constatare tehnico-științifică nr.1501/009745 din 01.09.2014, anexat la dosar.

Susține că, în urma incendiului i-a fost cauzat un prejudiciu moral, reparația

căruia o estimează la suma de 30000 lei, cauzat prin faptul că a fost refuzat de

pârâtă să fie despăgubit în mărimea solicitată de 40000 lei, oferta reparației de

30000 lei fiind insuficientă, astfel încât a intrat în iarnă cu casa avariată, având trei

copii minori la întreținere, motiv pentru care a fost sesizată instanța de judecată cu

prezenta acțiune.

1

Solicită reclamantul Căpiță Ion, inclusiv prin cererea de majorare a

pretențiilor: încasarea din contul pârâtei ÎCS ,,Red Union Fenosa” SA în beneficiul

său a prejudiciului material în sumă de 60931,34 lei, a prejudiciului moral în sumă

de 50000 lei, cauzat în urma incendiului produs la 26.07.2014 de la contorul

electric, precum și a cheltuielilor de judecată suportate pe marginea prezentului

litigiu.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 30 iulie 2015, corectată

prin încheierea din aceeași dată, acțiunea depusă de Căpiță Ion a fost admisă

parțial, fiind dispusă încasarea din contul ÎCS ,,Red Union Fenosa” SA în

beneficiul lui Căpiță Ion a prejudiciului material în sumă de 60931,34 lei, a

prejudiciului moral în sumă de 5000 lei și a sumei de 3520 lei cu titlu de cheltuieli

de judecată, iar în total suma de 69451,34 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă.

Suplimentar, s-a încasat din contul pârâtei în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 1927,94 lei.

Nefiind de acord cu hotărîrea enunțată, ÎCS ,,Red Union Fenosa” SA a depus

apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2015, a fost admis

apelul declarat de către ÎCS ,,Red Union Fenosa” SA, casată hotărîrea Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 30 iulie 2015 și încheierea din 30 iulie 2015 de

corectare a dispozitivului cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunea

depusă de către Căpiță Ion a fost admisă parțial, după cum urmează. S-a încasat din

contul ÎCS ,,Red Union Fenosa” SA în beneficiul lui Căpiță Ion prejudiciul

material în sumă de 43737,35 lei. În rest, pretențiile au fost respinse.

Invocînd ilegalitatea actului judecătoresc enunțat, la 23 martie 2016, Căpiță

Ion prin intermediul reprezentantului, avocatul Vasile Ceclu a declarat recurs,

solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

hotărîrii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs s-a indicat că, la caz, decizia instanței de apel

este ilegală și neîntemeiată și urmează a fi casată, pe motiv că nu au fost constatate

și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

pricinii, cu atît mai mult că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Astfel, susține reprezentantul intimatei că, instanța de apel greșit a diminuat

suma prejudiciului material și incorect a respins pretențiile privind repararea

prejudiciului moral și de încasare a cheltuielilor de judecată.

În rezultat, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației impusă

prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial circumstanțele

cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate circumstanțele și probele

existente ale cauzei, pronunțînd hotărîre ilegală și neîntemeiată de admitere parțială

a acțiunii, astfel fiindu-i încălcat în mod direct dreptul său la judecarea în mod

echitabil a cauzei, pe cînd concluzia instanței de fond în acest sens este justă, ea

avînd la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare,

cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită, conform cerințelor art. 130 CPC.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

2

Din actele pricinii rezultă că, decizia recurată cu recurs a fost pronunțată la 10

decembrie 2015 (f.d.125), iar recursul a fost depus la 23 martie 2016 (f.d.133), însă

la dosar nu există probe care ar confirma data recepționării de către recurentul

Căpiță Ion a deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2015.

Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, instanța de recurs

constată că recursul depus de către Căpiță Ion prin intermediul reprezentantului,

avocatul Vasile Ceclu, a fost declarat în termen.

Prin încheierea Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2016, recursul declarat de către Căpiță Ion

prin intermediul reprezentantului, avocatul Vasile Ceclu, a fost considerat

admisibil și s-a dispus judecarea acestuia de către completul din 5 judecători.

În conformitate cu art. 441 CPC, în cazul în care recursul este considerat

admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) CPC, judecând recursul declarat împotriva

deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza

referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi

dovezi.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Examinând motivele invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat, care urmează a fi respins cu

menținerea integrală a deciziei instanței de apel.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Din actele cauzei rezultă cu certitudine că, recurentul Căpiță Ion este

proprietarul imobilului amplasat în r-nul Hîncești, s. Fundul-Galbenei, fiind

consumator al energiei electrice furnizate de ÎCS „RED Union Fenosa” SA.

Aceste circumstanțe se confirmă prin titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. 53320207 eliberat la 21.02.2007, certificatului de

moștenitor legal nr. 391 din 21.02.2007 și a contractului de furnizare a energiei

electrice consumatorilor casnici nr. 20401003505 din 22.09.2010, anexate la dosar

(f.d.f.d.58-60,56,43-44).

La fel s-a constatat că, la data de 26 iulie 2014, în jurul orei 10:20, în casa de

locuit ce-i aparține cu drept de proprietate recurentului s-a produs un incendiu, în

urma căruia a avut loc distrugerea parțială a acoperișului și au ars parțial bunurile

dintr-o odaie, ceea ce se confirmă prin actul de constatare a incendiului din

28.07.2014, întocmit și semnat de către reprezentantul Serviciului salvatori și

pompieri (f.d.19).

Prin același act se indică că, cauza probabilă de producere a incendiului a fost

un scurt circuit în rețeaua electrică, locul izbucnirii fiind indicat contorul electric

(f.d.19), concluzie ce derivă și din raportul de constatare tehnico-științifică nr.1501

din 01.09.2014, întocmit de către Centrul Național de Expertize Judiciare, potrivit

căruia inițierea procesului de ardere al incendiului a fost condiționată de

3

funcționarea în regim de avarie a elementelor rețelei electrice, scurt circuit electric

primar între conductoarele din aluminiu, central și ale manșonului, ale cablului

coaxial de tip „AVKtr-6/6”, prin intermediul căruia se efectuează alimentarea

consumatorului de la LEA, pe sectorul de la consola metalică fixată la frontonul

acoperișului spre contor și anume, în locul îndoirii a cablului coaxial spre bornele

de racord ale contorului, cu degajarea unei cantități de energie termică îndeajuns

pentru aprinderea materialelor fuzibile din apropiere (straturile izolatoare

polimerice ale cablului, elementele constructive polimerice ale contorului, cât și

elementele constructive din lemn ale casei aflate în apropiere). Aceste materiale

sunt ușor inflamabile, mențin arderea cu degajări mari de căldură. Răspândirea

procesului de ardere aproximativ pe toată suprafața acoperișului a fost favorizată

de prezența a unei cantități mari de material din lemn. Condiționarea producerii

scurt circuitului mai mult probabil a fost favorizată de îndoirea cablului coaxial sub

o rază mai mică de zece diametre ale acestuia, la montare, ce conform normelor

tehnice de montare a elementelor echipamentului electric se interzice (f.d.21-31).

Din considerentul că, ÎCS „RED Union Fenosa” SA nu a întreprins nici o

măsură în vederea reparării prejudiciului atît material cît și moral cauzat în urma

incendiului sus-menționat, Căpiță Ion a sesizat instanța de judecată cu prezenta

acțiune, solicitînd inclusiv prin cererea de majorare a pretențiilor: încasarea din

contul ÎCS ,,Red Union Fenosa” SA în beneficiul său a prejudiciului material în

sumă de 60931,34 lei, a prejudiciului moral în sumă de 50000 lei, cauzat în urma

incendiului produs la 26.07.2014 de la contorul electric, precum și a cheltuielilor

de judecată suportate pe marginea prezentului litigiu (f.d.f.d.5-6,68).

Fiind investită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță, avînd ca obiect

repararea prejudiciului material și moral, a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii și

admiterii acesteia parțial (f.d.f.d.98,100).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2015, a fost admis

apelul declarat de către ÎCS ,,Red Union Fenosa” SA, casată hotărîrea Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 30 iulie 2015 și încheierea din 30 iulie 2015 de

corectare a dispozitivului cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunea

depusă de către Căpiță Ion a fost admisă parțial, după cum urmează. S-a încasat din

contul ÎCS ,,Red Union Fenosa” SA în beneficiul lui Căpiță Ion prejudiciul

material în sumă de 43737,35 lei. În rest, pretențiile au fost respinse (f.d.125).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel despre necesitatea

admiterii parțiale a pretenției privind repararea prejudiciului material în sumă de

43737,35 lei și a respingerii pretențiilor privind repararea prejudiciului moral și

încasării cheltuielilor de judecată justă, ea avînd la bază cumulul dovezilor

administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea

juridică cuvenită, conform cerințelor art. 130 CPC RM.

Cu referire la solicitarea reclamantului Căpiță Ion, invocată în cererea de

chemare în judecată privind repararea prejudiciului material, Colegiul judiciar

consideră că, aceasta corect a fost admisă parțial de către instanța de apel, în sumă

de 43737,35 lei.

4

În conformitate cu art.1398 alin.(l) Cod civil, cel care acționează față de altul

în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în

cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

În sensul normei enunțate, este de înțeles că temeiul răspunderii delictuale

este componența delictului civil, care constituie o totalitate de elemente esențiale

formulate de legiuitor ca necesare și suficiente pentru angajarea răspunderii

delictuale și care include următoarele elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită,

raportul cauzal dintre faptă, prejudiciu și vinovăția, iar lipsa unei condiții, potrivit

regulii generale, exclude răspunderea delictuală, cu excepția cazurilor expres

prevăzute de lege când răspunderea delictuală se poate angaja și în lipsa unor

condiții.

În contextul elementelor de drept enunțate, Colegiul reține că, prin raportul

sus-indicat s-a constatat cert că incendiul nominalizat s-a produs la echipamentul

de măsurare, iar în temeiul pct.pct. 149-151 ale Regulamentului pentru furnizarea

și utilizarea energiei electrice, aprobat prin hotărârea ANRE nr.393 din 15.12.2010,

cheltuielile legate de procurarea, verificarea metrologică, instalarea, exploatarea,

întreținerea, repararea și înlocuirea echipamentelor de măsurare la consumatorii

casnici se suportă de către operatorul rețelei de distribuție. Operatorul de rețea este

obligat să informeze solicitantul, potențial consumator final, despre parametrii și

caracteristicele tehnice ale echipamentelor de măsurare ce urmează a fi instalate,

precum și despre tipurile echipamentelor de măsurare, legalizate pe teritoriul

Republicii Moldova de către autoritatea centrală de metrologie. Operatorul de rețea

este obligat să accepte pentru instalare doar echipamente de măsurare verificate

metrologic și legalizate pe teritoriul Republicii Moldova. Operatorul de rețea este

obligat să refuze instalarea echipamentului de măsurare procurat de către solicitant,

potențial consumator final, dacă acest echipament nu este adecvat, nu este

legalizat, nu este verificat metrologic și/sau este demonstrat faptul că a fost sustras,

sau dacă echipamentul de măsurare nu corespunde prevederilor Regulamentului

privind măsurarea energiei electrice în scopuri comerciale, aprobat în conformitate

cu Legea cu privire la energia electrică.

Deci, Colegiul conchide că la caz se întrunește condiția răspunderii delictuale

în forma faptei ilicite a persoanei responsabile, manifestată prin montarea

defectuoasă a echipamentului de măsurare, fapt expus în raportul nr.1501 din

01.09.2014.

Consecințele prejudiciabile cauzate recurentului constau în deteriorarea

acoperișului casei sale de locuit, fapt confirmat prin pașaportul tehnic al bunului

imobil și certificatul de moștenitor legal nr.391 din 21.02.2007, ce confirmă

apartenența casei de locuit reclamantului și prin certificatul nr.333 din 28.07.2014,

eliberat de Direcția situații excepționale Hîncești a Serviciului Protecției Civile și

Situații Excepționale a MAI, actul de constatare a incendiului din 28.07.2014, acte

ce confirmă deteriorarea acoperișului.

Legătura de cauzalitate între fapta ilicită a ÎCS ,,Red Union Fenosa” SA și

consecințele prejudiciabile cauzate recurentului Căpiță Ion este confirmată atât prin

actul de constatare a incendiului, cât și prin raportul de constatare tehnico-

științifică nr.1501 din 01.09.2014, din care reiese că, deteriorarea acoperișului

5

casei de locuit al recurentului s-a datorat unui scurt circuit în echipamentul de

măsurare ca urmare a montării defectuoase a acestuia.

Sub acest aspect, Colegiul reține că, instanța de apel corect a concluzionat că,

în speță se întrunesc toate elementele răspunderii delictuale ale intimatei, aceasta

urmând să repare prejudiciul cauzat recurentului. Din aceste considerente legal a

dispus de a încasa din contul ÎCS ,,Red Union Fenosa” SA în beneficiul lui Căpiță

Ion prejudiciul material în sumă de 43737,35 lei, or, după cum s-a menționat supra,

deteriorarea acoperișului casei de locuit al recurentului s-a datorat unui scurt circuit

în echipamentul de măsurare ca urmare a montării defectuoase a acestuia de către

reprezentanții ÎCS ,,Red Union Fenosa” SA.

În astfel de circumstanțe, nu pot fi reținute argumentele recurentului Căpiță

Ion cît și concluziile instanței de fond referitoare la faptul că, prejudiciul material

ce urmează a fi achitat din contul ÎCS ,,Red Union Fenosa” SA în beneficiul

primului constituie suma de 60931,34 lei. Într-adevăr, conform devizului local

nr.11/05/2015, întocmit de Berechelea Sergiu în calitate de elaborator de devize,

deținătorul certificatului de atestare tehnico-profesională seria 2015-D din

01.04.2015, eliberat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, lucrările

de restabilire a locuinței în urma incendiului împreună cu materialele de

construcție sunt în valoare de 60931,34 lei, însă această circumstanță nu poate

constitui drept temei pentru admiterea integrală a pretenției privind repararea

prejudiciului material în situația în care, devizul local enunțat nu deduce din calcul

uzura existentă a bunului deteriorat la data deteriorării acestuia, având în vedere că

potrivit pașaportului tehnic al casei de locuit a recurentului, aceasta a fost

construită în anul 1947.

Or, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 775 din 30.09.2014,

întocmit de către SRL „Cexin” la solicitarea intimatei ÎCS ,,Red Union Fenosa”

SA, valoarea prejudiciului material cauzat în urma incendiului vizat casei de locuit

al recurentului constituie suma de 43737,35 lei, calculul fiind efectuat prin

deducerea uzurii de 30% a casei de locuit.

În această ordine de idei, Colegiul relevă că uzura constituie o consecință

naturală a utilizării obișnuite, conform destinației a bunului și nu este generată de

acțiunile sau inacțiunile furnizorului de energie electrică, aceasta survenind

independent de voința părților, astfel încât impunerea suportării cheltuielilor în

cazul adjudecării prejudiciului, inclusiv în partea uzurii, ar însemna o îmbogățire

fără justă cauză a recurentului, contrară prevederilor art.1389 alin.(1) Cod civil,

deoarece intimata nu poartă răspundere pentru repararea uzurii ce a curs

independent de voința acesteia.

Această concluzie derivă și din prezumția că, în cazul în care nu ar fi avut loc

deteriorarea în urma incendiului a bunului imobil al recurentului, uzura acestuia ar

fi continuat să fie cauzată, iar înlăturarea acesteia ar fi ținut de sarcina ultimului,

care și beneficiază și utilizează bunul imobil, astfel încât uzura de 30% reprezintă

degradarea unui obiect în urma utilizării obișnuite a acestuia, ce nu poate fi

compensată de persoana responsabilă de producerea incendiului, or, survenirea

uzurii nu este într-o legătură de cauzalitate cu fapta ilicită, admisă de ÎCS ,,Red

Union Fenosa” SA.

6

Cu referire la solicitarea reclamantului Căpiță Ion, invocată în cererea de

chemare în judecată privind repararea prejudiciului moral, Colegiul judiciar

consideră că, aceasta corect a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Or, art. 1422 alin.

(1) Cod civil prevede că, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral

(suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale

nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată

are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc.

Din sensul normei citate rezultă că, prejudiciul moral se compensează numai

în cazul provocării acestuia prin fapte ce atentează și lezează drepturile personale

nepatrimoniale, adică prejudiciul este moral numai dacă este urmare a încălcării

unor valori de aceeași natură.

La caz, însă, Căpiță Ion pretinde că i-a fost lezat un drept patrimonial, iar

compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor patrimoniale se

admite numai în cazurile prevăzute expres de lege.

În acest context, instanța de recurs consideră că însăși soluționarea litigiului în

favoarea lui Căpița Ion și recuperarea în beneficiul acestuia chiar și parțial a

prejudiciului material cauzat pentru distrugerea parțială a acoperișului, constituie

prin sine o satisfacție morală echitabilă și suficientă pentru orice prejudiciu moral,

eventual suferit de către recurent.

Sub acest aspect, sunt apreciate critic și alte susțineri a recurentului Căpiță Ion

invocate în recurs, deoarece acestea nu denotă la caz încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural de către instanța de

apel.

La fel, temeinic a fost respinsă și pretenția lui Căpiță Ion cu privire la

încasarea cheltuielilor de judecată pe motiv că, acest capăt de cerere este

neîntemeiat.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul relevă că, recuperarea în beneficiul

recurentului Căpiță Ion a prejudiciului material cauzat a avut loc în baza raportului

de constatare tehnico-științifică nr. 775 din 30.09.2014, întocmit de către SRL

„Cexin” la solicitarea intimatei ÎCS ,,Red Union Fenosa” SA.

Prin urmare, la caz cheltuielile de judecată suportate de către Căpiță Ion în

sumă totală de 3520 lei, ce se compun din: suma de 1020 lei, cu tiltu de cheltuieli

de efectuare a expertizei și suma de 2500 lei, cu tiltu de cheltuieli pentru acordarea

asistenței juridice (f.d.f.d.32,39) nu au fost necesare speței.

Totodată, argumentul invocat de recurent în privința faptului că instanța de

apel a aplicat eronat normele de drept procedural, este declarativ și nu constituie

temei juridic de admitere a recursului în sensul declarat, nefiind prezentate careva

probe care ar dovedi contrariul.

Alte argumentele invocate de recurent în susținerea poziției sale, nu pot fi

reținute de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate mai sus și

se referă la circumstanțele, care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanța

de apel, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu

respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, instanța de apel a

elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, a aplicat corect normele materiale, a

7

adoptat o decizie întemeiată și legală cu respectarea normelor de procedură, iar

cererea de recurs este neîntemeiată, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul, cu menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Căpiță Ion prin intermediul reprezentantului,

avocatul Vasile Ceclu.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2015, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Căpiță Ion împotriva

întreprinderii cu capital străin ,,Red Union Fenosa” societate pe acțiuni cu privire

la repararea prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Iuliana Oprea

Valentina Clevadî

8