2ra-2594/16 — repararea prejudiciului mterial și moral

2ra-2594/16 — repararea prejudiciului mterial și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: A. Spoială dosarul nr. 2ra-2594/16

instanța de apel: D. Manole, Șt. Niță, A. Bostan

Î N C H E I E R E

21 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Turețchi Boris, Hohlova Anna și Pereiaslova Tamara, reprezentați de avocatul Lazari

Constantin,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Turețchi Boris, Hohlova

Anna și Pereiaslova Tamara împotriva Întovărășirii Pomicole „Grăd-Constructor” cu

privire la repararea prejudiciului material și moral, încasarea penalității și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2016 prin care a fost

respins apelul declarat de Turețchi Boris, Hohlova Anna și Pereiaslova Tamara și

menținută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 21 decembrie 2015 prin

care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La 26 august 2015 Turețchi Boris, reprezentat de avocatul Lazari Constantin a

depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎP „Grăd-Constructor” cu privire la

repararea prejudiciului material și moral, încasarea penalității și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că pe parcursul ultimilor 3 ani pîrîtul ÎP „Grăd-

Constructor” a perceput ilegal de la subconsumatorii de energie electrică, inclusiv de

el, sume de bani nejustificate.

Indică reclamantul că este subconsumator de energie electrică și membru al ÎP

„Grăd-Construct” și la 09 ianuarie 2005 a semnat cu pîrîtul, contractul de furnizare a

energiei electrice nr. 107.

La rîndul său ÎP „Grăd-Constructor” deține contract de furnizare a energiei

electrice cu consumatorul non casnic nr. 40208000365 din 22 noiembrie 2010,

semnat cu ÎCS „Red Union Fenosa” SA.

Conform clauzelor contractuale pîrîtul pentru perioada august 2012 - august

2015, urma să încaseze de la el în calitate de subconsumator, suma de 140 de bani

pentru 1 Kwt de energie electrică consumată, însă dînsul achita 158 bani pentru 1

Kwt.

La fel, invocă că consumatorul final în lipsa unor calcule exacte a mai încasat

de la el cîte 9 bani pentru cheltuieli de exploatare a rețelelor și a consumului

tehnologic și cîte 10 bani suplimentar pentru 1 Kwt pentru acoperirea cărorva pierderi

tehnice, necunoscute de subconsumatori și respectiv, fără ca ele să fie menționate în

careva contracte.

Astfel, indică reclamantul că pe parcursul ultimilor 3 ani a achitat la fiecare

Kwt 177 bani, cu 28 bani mai mult decît prețul real de 149 bani, fapt ce se confirmă

prin raportul Comisiei de revizie din 18 aprilie 2015 și extrasele adunărilor generale

ale ÎM „Grăd-Constructor” prin care a fost constatat că doar pentru perioada anului

2014 ÎP „Grăd-Constructor” a încasat ilegal de la subconsumatori, membri ai

întovărășirii suma de peste 29 493 lei.

Indică reclamantul că pe parcursul ultimilor 3ani între el și pîrît au apărut

neînțelegeri, îndeosebi în ceea ce privește corectitudinea și legalitatea achitării

consumului de energie electric, iar din cauza că pîrîtul a refuzat să-și onoreze

obligațiunile contractuale și să elibereze facturi fiscale în vederea consumului de

energie electrică, dînsul a fost nevoit să achite consumul de energie electrică prin

intermediul băncii suportînd cheltuieli suplimentare la fiecare chitanță achitată.

Relatează reclamantul că pe perioada ultimilor 3 ani din luna august 2012 și

pînă în luna august 2015 a consumat 3 739 Kwt și a achitat suma de 6 618,03 lei,

prețul pentru 1 Kwt fiind stabilit de pîrît în mărime de 177 bani, pe cînd reieșind din

prețul real și legal al unui Kwt de 140 bani și plus 09 bani pentru cheltuielile de

exploatare a rețelelor și a consumului tehnologic, pîrîtul urma să încaseze doar suma

de 5 571,11 lei.

Susține că la solicitarea pîrîtului a achitat cu 1 046,92 lei mai mult decît era

necesar, fiindu-i cauzat și un prejudiciu moral considerabil, manifestat prin stări de

stres și presiuni psihice cu atît mai mult că a fost deconectat ilegal de le anergia

electrică, iar prin aceasta i-au fost cauzate și prejudicii materiale imense în ceea ce

vizează încălzirea casei și a serei, fiind nevoit să apeleze la diverse organe, agenți

precum și la spital pentru a primi tratament atît el cît și soția sa.

Indică că a expediat în adresa pîrîtului o somație însă care a fost lăsată fără

răspuns.

În drept își întemeiază cerințele în baza prevederilor Legii privind protecția

consumatorului.

Solicită, încasarea de la ÎP „Grăd-Constructor” în beneficiul său a prejudiciului

material în mărime de 1 046,92 lei, penalității în mărime de 1 046,92 lei,

prejudiciului moral în mărime de 1 000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de

3 000 lei.

La 28 octombrie 2015, Hohlova Anna, reprezentată de avocatul Lazari

Constantin a depus cerere de intervenire în proces în calitate de coreclamant și cerere

de chemare în judecată invocînd pretenții proprii împotriva ÎP „Grăd-Constructor” cu

privire la repararea prejudiciului material și moral, încasarea penalității și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că pe parcursul ultimilor

3 ani pîrîtul ÎP „Grăd-Constructor” a perceput ilegal de la ea în calitate de

consumator de energie electrică suma de peste 600 lei.

Menționează că este membru al ÎP „Grăd-Constructor” și la 26 iunie 2010 a

semnat cu pîrîtul contractul fără număr de furnizare a energiei electrice.

ÎP „Grăd-Constructor” deține contract de furnizare a energiei electrice cu

consumatorul non casnic nr. 40208000365 din 22 noiembrie 2010semnat cu ÎCS

„Red Union Fenosa” SA.

Conform clauzelor contractuale pîrîtul pentru perioada octombrie 2012 –

octombrie 2015, urma să încaseze de la subconsumatorii membri ai ÎP „Grăd-

Constructor”, suma de 140 de bani pentru 1 Kwt de energie electrică consumată, însă

a încasat 158 de bani, adică cu 18 bani mai mult pentru fiecare Kwt.

Mai mult decît atît, consumatorul final în lipsa unor calcule exacte a mai

încasat de la ea în calitate de subconsumator cîte 9 bani pentru cheltuieli de

exploatare a rețelelor și a consumului tehnologic și cîte 10 bani suplimentar pentru 1

Kwt pentru acoperirea cărorva pierderi tehnice, necunoscute de subconsumatori și

respectiv fără ca ele să fie menționate în careva contracte.

Astfel, indică reclamantul că pe parcursul a peste 3 ani a achitat la fiecare Kwt

177 bani, adică cu 28 bani mai mult decît prețul real de 149 bani, fapt ce se confirmă

prin raportul Comisiei de revizie din 18 aprilie 2015 și extrasele adunărilor generale

ale ÎM „Grăd-Constructor” prin care s-a constatat că doar pentru perioada anului

2014 Comisia a constatat că ÎP „Grăd-Constructor” a încasat ilegal de la

subconsumatori, membri ai întovărășirii suma de peste 29 493 lei.

Relatează reclamantul că parcursul ultimilor 3 ani din octombrie 2012 a

consumat 2 100 Kwt pentru care a achitat suma de 3 336,50 lei, prețul pentru 1 Kwt

fiind stabilit de pîrît în mărime de 177 bani, pe cînd reieșind din prețul real și legal al

unui Kwt de 140 bani și plus 09 bani pentru cheltuielile de exploatare a rețelelor și a

consumului tehnologic, și ținînd cont de chitanțele eliberate de pîrît pentru consumul

de energie electrică, chitanțele anexate și calculul efectuat lunar pe perioada

respectivă a efectuat o supraplată de peste 600 lei.

Menționează că conform ultimei chitanțe achitate în luna septembrie 2015,

contorul electric indica cifra de 2 875 Kwt, iar conform primei chitanțe achitate în

luna octombrie 2012 contorul electric indica cifra 785.

Respectiv, pentru perioada de 3 ani, octombrie 2012 – octombrie 2015, a

folosit 2 090 Kwt care au fost achitați cu o supraplată de 28 bani pentru fiecare Kwt

folosit, astfel, prejudiciul material cauzat constituie 585,20 lei plus 20 lei din chitanța

de pe luna septembrie 2015, iar în total suma de 605,20 care și necesită a fi încasat

de la pîrît.

Indică că a expediat în adresa pîrîtului o somație însă care a fost lăsată fără

răspuns.

Mai menționează că prin acțiunile pîrîtului i-a fost cauzat un prejudiciu moral

considerabil manifestat prin stările de stres suferite o perioadă îndelungată și presiuni

psihice și morale, îndeosebi, în ultimele luni ale anului 2015 cînd a efectuat în

comisie revizia pentru verificarea activității pîrîtului.

În drept își întemeiază cerințele în baza prevederilor Legii privind protecția

consumatorilor.

Solicită încasarea de la ÎP „Grăd-Constructor” în beneficiul său a prejudiciului

material în mărime de 605,20 lei, penalității în mărime de 605,20 lei, prejudiciului

moral în mărime de 600 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei.

La 02 noiembrie 2015, Pereiaslova Tamara, reprezentată de avocatul Lazari

Constantin, la fel, a depus cerere de intervenire în proces în calitate de coreclamant și

cerere de chemare în judecată invocînd pretenții proprii împotriva ÎP „Grăd-

Constructor” cu privire la repararea prejudiciului material și moral, încasarea

penalității și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că pe parcursul ultimilor

3 ani pîrîtul ÎP „Grăd-Constructor” a perceput ilegal de la ea în calitate de

consumator de energie electrică suma de peste 800 lei.

Menționează că este membru al ÎP „Grăd-Constructor” și la 10 iunie 2005 a

semnat cu pîrîtul contractul fără număr de furnizare a energiei electrice.

La rîndul său ÎP „Grăd-Constructor” deține contract de furnizare a energiei

electrice cu consumatorul non casnic nr. 40208000365 din 22 noiembrie 2010 semnat

cu ÎCS „Red Union Fenosa” SA.

Conform clauzelor contractuale pîrîtul pentru perioada octombrie 2012 –

octombrie 2015, urma să încaseze de la subconsumatorii membri ai ÎP „Grăd-

Constructor”, suma de 140 de bani pentru un Kwt de energie electrică consumată,

însă a încasat 158 de bani, adică cu 18 bani mai mult pentru fiecare Kwt.

Mai mult decît atît, consumatorul final în lipsa unor calcule exacte a mai

încasat de la ea în calitate de subconsumator cîte 9 bani pentru cheltuieli de

exploatare a rețelelor și a consumului tehnologic și cîte 10 bani suplimentar pentru 1

Kwt pentru acoperirea cărorva pierderi tehnice, necunoscute de subconsumatori și

respectiv fără ca ele să fie menționate în careva contracte.

Astfel, indică reclamantul că pe parcursul a peste 3 ani a achitat la fiecare Kwt

177 bani, adică cu 28 bani mai mult decît prețul real de 149 bani, fapt ce se confirmă

prin raportul Comisiei de revizie din 18 aprilie 2015 și extrasele adunărilor generale

ale ÎM „Grăd -Construct”.

Relatează reclamantul că parcursul ultimilor 3 ani din octombrie 2012 pînă în

prezent a consumat 2 560 Kwt pentru care a achitat suma de 4 513,12 lei, prețul

pentru 1 Kwt fiind stabilit de pîrît în mărime de 177 bani, pe cînd reieșind din prețul

real și legal al unui Kwt de 140 bani și plus 09 bani pentru cheltuielile de exploatare a

rețelelor și a consumului tehnologic, și ținînd cont de chitanțele eliberate de pîrît

pentru consumul de energie electrică, chitanțele anexate și calculul efectuat lunar pe

perioada respectivă a efectuat o supraplată de peste 600 lei.

Menționează că conform ultimei chitanțe achitate în luna august 2015, contorul

electric indica cifra de 3 405 Kwt, iar conform primei chitanțe achitate în luna

octombrie 2012 contorul electric indica cifra de 200 Kwt.

Respectiv, pentru perioada de 3 ani, octombrie 2012 – octombrie 2015, a

folosit 3 205 Kwt, care au fost achitați cu o supraplată de 28 bani pentru fiecare Kwt

folosit, astfel, prejudiciul material cauzat constituie 897,40 lei (5 672,85 - 4 775,45),

care și necesită a fi încasat de la pîrît.

Indică că s-a adresat verbal către pîrît solicitînd restituirea sumei încasate

ilegale, însă careva măsuri în acest sens nu au fost întreprinse.

Mai menționează că prin acțiunile pîrîtului i-a fost cauzat un prejudiciu moral

considerabil manifestat prin stările de stres suferite o perioadă îndelungată și presiuni

psihice și morale, îndeosebi în ultimele luni ale anului 2015 cînd a efectuat în comisie

revizia ce vizează activitatea pîrîtului, prin ce i-a fost cauzat un prejudiciu moral.

În drept își întemeiază cerințele în baza prevederilor Legii privind protecția

consumatorilor.

Solicită încasarea de la ÎP „Grăd-Constructor” în beneficiul său a prejudiciului

material în mărime de 897,40 lei, penalității în mărime de 897,40 lei, prejudiciului

moral în mărime de 800 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 08

decembrie 2015, au fost admise cererile depuse Hohlova Anna și Pereiaslova Tamara

privind atragerea în proces în calitate de coreclamanți.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 21 decembrie 2015

acțiunea a fost respinsă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2016, a fost respins apelul

declarat de Turețchi Boris, Hohlova Anna și Pereiaslova Tamara și menținută

hotărîrea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut contractele de furnizare a

energiei electrice prin care ÎP „Grăd-Constructor” s-a obligat să livreze energie

electrică lui Turețchi Boris, Hohlova Anna și Pereiaslova Parascovia și contractul de

furnizare a energiei electrice consumatorului non casnic încheiat între ÎP „Grăd-

Constructor” și ÎCS „RED Union Fenosa” SA și a stabilit că ÎP „Grăd-Constructor”

livrează energie electrică membrilor său la tariful aprobat prin Adunarea Generală a

întovărășirii.

În context, cu referire la prevederile pct. 9 și pct. 89 din Regulamentul pentru

furnizarea și utilizarea energiei electrice instanța de apel a considerat că prima

instanță corect a respins acțiunea înaintată și a remarcat că ÎP „Grăd-Constructor”

este în drept să perceapă anumite taxe suplimentare pentru acoperirea cheltuielilor, iar

neincluderea taxei suplimentare în contract nu anulează dreptul ÎP „Grăd-

Constructor” de a stabili careva taxe.

Totodată, instanța de apel invocînd prevederile art.123 alin. (2) CPC, care

reglementează temeiurile degrevării de probațiune și stabilind că anterior Turețchi

Boris s-a adresat u cerere de chemare în judecată împotriva ÎP „Grăd-Constructor” cu

privire la constatarea ilegalității deconectării de la energia electrică, iar prin hotărîrea

irevocabilă a fost constatat că ÎP „Grăd-Constructor” corect a stabilit existența

datoriei lui Turețchi Boris față de ÎP „Grăd-Construct”, a relevat că o posibilă

hotărîre de admitere a cerințelor de reparare a prejudiciului material prin constatarea

stabilirii ilegale a costului unui Kwt s-ar anula efectele unei hotărîri irevocabile, fapt

care este inadmisibil.

A mai remarcat instanța de apel că deși, reclamanții își exprimă dezacordul cu

tariful pentru energia electrică livrată de ÎP „Grăd-Constructor”, aceștia nu au

contestat în instanța de judecată actele în temeiul cărora a fost stabilit prețul unui

Kwt/h, și anume: procesul-verbal nr. 22 al ședinței direcției ÎP „Grăd-Constructoror”

din 21 mai 2010, prin care s-a stabilit tariful pentru energie electrică în sumă de 1,70

lei pentru un Kwt/h, procesul-verbal nr. 13 al Adunării generale a membrilor

împuterniciților ÎP „Grăd-Constructor” din 03 iulie 2011, prin care s-a stabilit că,

începând cu 20 aprilie 2011, plata pentru consumul de energie electrică consumată va

fi de 1,67 lei Kw/h, procesul-verbal nr. 1 al ședinței lărgite a membrilor împuterniciți

ai ÎP „Grăd-Constructor” din 20 mai 2012, prin care s-a stabilit că plata pentru

consumul de energie electrică consumată este de 1,58 lei per Kwt/h, 09 bani pentru

fiecare Kwt sunt servicii prestate în utilaje și liniile de energie electrică, 10 bani de

fiecare Kwt sunt pierderi în transformatoare care se indică în factură lunar de Gaz

Natural Fenosa și procesul-verbal nr. 5 al ședinței direcției ÎP „Grăd-Constructor” din

16 august 2015, conform căruia s-a stabilit că, tariful pentru un Kwt/h va fi de 2,32

lei.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că în situația în care reclamanții nu

au contestat în instanța de judecată actele în temeiul cărora a fost stabilit prețul unui

Kwt/h, instanța este în imposibilitate de a admite cerința reclamanților de reparare a

prejudiciului material, or, se constată că, facturile de plată înaintate reclamanților au

fost întocmite în conformitate cu procesele-verbale interne ale ÎP „Grăd-

Constructor”.

Concomitent, instanța de apel a reținut și netemeinicia cerințelor privind

încasarea penalităților și reținînd că cerințele în acest sens sunt subsecvente cerințelor

de bază cu privire la repararea prejudiciului material, a remarcat că în situația în care

instanța a conchis asupra netemeiniciei cerinței de bază, de încasare a prejudiciului

material nu poate fi admisă o cerință subsecventă acesteia.

Iar, cu referire la prevederile art. 1422, 1423 Cod Civil, care stabilește reparația

prejudiciului moral și mărimea compensației pentru prejudiciu moral Colegiul

instanței de apel consideră că, este neîntemeiată cerințele reclamanților Turețchi

Boris, Hohlova Anna, Pereiaslova Tamara privind repararea prejudiciului moral dat

fiind faptul că reclamanții nu au prezentat probe prin care să confirme că ÎP „Grăd-

Constructor” le-a cauzat un prejudiciu moral.

La 14 septembrie 2016 Turețchi Boris, Hohlova Anna și Pereiaslova Tamara,

reprezentați de avocatul Lazari Constantin au declarat recurs împotriva deciziei

instanțe de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă

integral.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel în cadrul examinării

cauzei nu a aplicat Legea cu privire la energia electrică nr.07 din 27 mai 2016 și

eronat a aplicat Legea cu privire la energia electrică nr.124 din 23 decembrie 2009,

care a fost abrogată, deoarece atunci cînd există două texte legislative contradictorii

emise la date sau niveluri diferite, este în vigoare textul cel mai recent sau cel cu forță

juridică superioară, iar cel anterior se consideră abrogat.

Prin urmare, consideră recurenții că Legea nr. 107 din 27 mai 2016, fiind mult

mai progresivă și mai actuală față de Legea nr. 124, la examinarea cauzei urma să fie

aplicată de către instanța de apel Legea nr. 107 din 27 mai 2016.

Mai indică recurenții că în cadrul examinării cauzei, instanța de apel nu a

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a

litigiului.

Astfel, instanța de apel a lăsat fără apreciere faptul că dînșii dețin calitatea de

consumatori casnici vulnerabili, deoarece au o pensie lunară mult mai mică decît

coșul minim de consum, pe cînd intimatul este consumator angro, și a ignorat că

dînșii au acceptat doar achitarea cu 0,09 lei, mai mult că pentru fiecare Kwt de

energie electrică consumată, iar stabilirea unui tarif mai mare cu 18 lei la fiecare Kwt

nu are nici o acoperire legală.

Sau, reieșind din prevederile art. 89 al Regulamentului pentru furnizarea și

utilizarea energiei electrice aprobat prin hotărîrea Consiliului de Administrație a

ANRE nr. 393 intimatul nu este în drept să mărească un tarif mai mare decît cel

stabilit de Agenție.

La 27 septembrie 2016, Turețchi Boris, reprezentat de avocatul Lazari

Constantin a depus suplimenta la cererea de recurs declarat împotriva deciziei

instanței de apel.

În motivarea invocat că în procesu-verbal a ședinței de judecată din 05 iulie

2016, au fost făcute mențiuni vizavi de invocările apelantului care distorsionează

concluziile, argumentele și probele pe care dînsul le-a expus în cadrul ședinței

respective și contravin înregistrării audio a ședinței respective.

Totodată, în procesul-verbal al ședinței instanței de apel din 12 iulie 2016 este

indicat că instanța verifică dacă pîrțile au completări, cereri sau demersuri, iar părțile

au invocat că nu au cereri și demersuri însă potrivit înregistrării audio a ședinței

respective instanța nu a oferit părților dreptul la completări cereri sau demersuri.

De asemenea, susține, că în procesul-verbal nu este indicat faptul că instanța a

refuzat reclamantului în prezentarea argumentelor și probelor pentru perioada 2010

din motiv că perioada respectivă nu se referă la obiectul litigiului.

La fel, nu au fost menționate toate întrebările puse intimatului, însă la care

intimatul a răspuns și care sunt importante pentru soluționarea justă a litigiului.

Ulterior la 28 noiembrie 2016, Turețchi Boris, reprezentat de avocatul Lazari

Constantin a mai depus un supliment la cererea de recurs declarat împotriva deciziei

instanței de apel.

În motivarea suplimentului a invocat că în cadrul ședinței instanței de apel din

12 iulie 2016, reprezentantul pîrîtului ÎP „Grăd-Constructor” Cozimic Victor a

prezentat acte ce nu corespund realității și a depus declarații care nu sunt adevărate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum denotă din actele cauzei, copia deciziei instanței de apel din 12 iulie

2016 a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces, inclusiv recurenților

Turețchi Boris, Hohlova Anna și Pereiaslova Tamarala data de 22 iulie 2016, fapt ce

se confirmă prin scrisoare de însoțire cu nr. 2a-478/16 (f.d.22 Vol. II).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenții s-au conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 14 septembrie 2016 împotriva deciziei instanței de apel

din 12 iulie 2016 în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de către Turețchi Boris, Hohlova Anna și Pereiaslova Tamara, reprezentați de

avocatul Lazari Constantin este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Turețchi Boris, Hohlova

Anna și Pereiaslova Tamara, reprezentați de avocatul Lazari Constantin nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, or recurentul

nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Sub acest aspect, Colegiul apreciază critic argumentele recurenților cu referire

la faptul că instanța de apel în cadrul examinării cauzei nu a aplicat Legea cu privire

la energia electrică nr. 107 din 27 mai 2016, și a aplicat eronat Legea cu privire la

energia electrică nr. 124 din 23 decembrie 2009, care nu ai era în vigoare, fiind

abrogată la 08 iulie 2016 odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 107 din 27 mai 2016.

Aceasta deoarece, potrivit art. 6 alin. (1) și (2) Cod civil, care reglementează

acțiunea în timp a legii civile, legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică

și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite anterior,

nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior. De asemenea, legea

nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei situații juridice

stinse sau în curs de realizare. Legea nouă este aplicabilă situațiilor juridice în curs

de realizare la data intrării sale în vigoare.

Prin urmare, este de menționat că legea civilă se aplică numai situațiilor

juridice apărute după intrarea ei în vigoare sau altfel spus trecutul scapă aplicării legii

civile noi și este supus legii vechi.

Pe cînd la caz, situați juridică – stabilirea prețului la 1 Kwt de energie electrică,

calcularea și achitarea consumului de energie electrică a avut loc în perioada anilor

2012 – 2015 pînă la intrarea în vigoare a Legii cu privire la energia electrică nr. 107

din 27 mai 2016, și abrogarea Legii cu privire la energia electrică nr. 124 din 23

decembrie 2009,

Nu pot fi reținute nici argumentele invocate de Turețchi Boris referire la faptul

că procesele-verbale ale ședinței instanței de apel din 05 iulie 2016 și 12 iulie 2016

sunt incomplete și conțin date ce denaturează susținerile invocate de apelantul

Turețchi Boris, iar din conform înregistrării audio a ședinței instanței de apel din 12

iulie 2016 rezultă că instanța nu i-a oferit dreptul la completări cereri și demersuri

Or, faptul că în procesul-verbal al ședinței de judecată nu este indicată etapa

finalizării examinării pricinii în fond nu constituie temei de casare a hotărîrii

contestate și nu indică la netemeinicia sau ilegalitatea soluției adoptate de instanță.

Cu atît mai mult cu cît, Turețchi Boris nu s-a folosit de dreptul de a prezenta

observații asupra procesului-verbal în condițiile art. 275 alin. (6) CPC cu indicarea

inexactităților și motivele pentru care îl consideră incomplet.

Alte argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei,

constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul declarat de către Turețchi Boris, Hohlova Anna și Pereiaslova Tamara,

reprezentați de avocatul Lazari Constantin asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Turețchi Boris, Hohlova Anna și Pereiaslova Tamara, reprezentați

de avocatul Lazari Constantin ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Turețchi Boris, Hohlova Anna și Pereiaslova

Tamara, reprezentați de avocatul Lazari Constantin se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță