2ra-2678/16 — încasarea datoriei si cheltuielilor de judecată

prima instanță: V. Gîrleanu dosarul nr. 2ra-2678/16

instanța de apel: N. Vascan, E. Fistican și V. Negru

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Iuliana Oprea și Sveatoslav Moldovan

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Calalb Alexandr, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ nr.20 împotriva lui Calalb

Alexandr, intervenient accesoriu societatea pe acțiuni „Centrala Electrică cu

Termoficare nr.2” cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2016, prin care s-a respins

apelul declarat de Calalb Alexandr și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău din 29 ianuarie 2016

c o n s t a t ă:

La 28 noiembrie 2014 întreprinderea municipală de gestionare a fondului

locativ nr.20 a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Calalb Alexandr,

intervenient accesoriu societatea pe acțiuni „Centrala Electrică cu Termoficare nr.2”

cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată întreprinderea municipală de

gestionare a fondului locativ nr.20 a indicat că în baza contului deschis pe numele

pîrîtului Calalb Alexandr i-a fost livrat de către societatea pe acțiuni „Termocom”

energie termică.

Odată cu deschiderea contului personal Calalb Alexandr a acceptat prestarea

serviciilor achitând bonurile de plată pentru energia termică și altor servicii comunale.

Calalb Alexandr nu a contestat ordinele de plată pentru serviciile comunale,

fiind de acord cu calitatea serviciilor prestate.

În perioada de la 01 februarie 2012 pînă la 01 septembrie 2014 Calalb Alexandr

a acumulat datorie pentru energia termică în sumă de 4573, 61 lei, fapt confirmat prin

informația despre calcularea și achitarea serviciilor locativ-comunale.

Conform pct.10, 17 și 18 al Regulamentului cu privire la modul de prestare și

achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ,

contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la

sistemele de încălzire și alimentare cu apă aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191

1

din 19 februarie 2002, proprietarii, chiriașii locuințelor sunt obligați să achite la timp

serviciile locativ-comunale, inclusiv consumul de energie termică.

Prin factura de plată lunară Calalb Alexandr a fost somat despre necesitatea

executării obligațiilor, însă pînă în prezent datoria la energia termică nu este achitată.

Cere întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ nr.20 încasarea

de la Calalb Alexandr datoria în mărime de 4573, 61 lei și taxa de stat în mărime de

270 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 29 ianuarie 2016 s-a

admis acțiunea.

S-a încasat de la Calalb Alexandr în beneficiul întreprinderii municipale de

gestionare a fondului locativ nr.20 datoria în mărime de 4573, 61 lei și cheltuielile de

judecată compuse din taxa de stat în mărime de 270 lei.

La 09 februarie 2016 Calalb Alexandr a depus apel nemotivat, iar la 21 martie

2016 apel motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 29

ianuarie 2016 (f.d.76, 91-92).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 15 iunie 2016 a respins apelul declarat

de Calalb Alexandr și a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 29

ianuarie 2016 (f.d.109-115).

Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile că prin factura și

informația despre achitarea serviciilor locativ-comunale se confirmă că Calalb

Alexandr la 01 septembrie 2014 a acumulat datorie la energia termică în sumă de

4573, 61 lei și este obligat să o achite.

Calalb Alexandr nefiind de acord cu suma inclusă în facturi nu s-a adresat

gestionarului blocului locativ întreprinderea municipală de gestionare a fondului

locativ nr.20 și nu a contestat ordinele de plată.

Întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ nr.20 este prestatorul

de servicii, iar societatea pe acțiuni „Centrala Electrică cu Termoficare nr.2” este

furnizorul și conform pct.21 al Regulamentului cu privire la furnizarea și utilizarea

energiei termice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.434 din 09 aprilie 1998, la

imobilele cu destinație de locuințe, contractul de furnizare se încheie cu asociația de

locatari, iar în lipsa acesteia - cu persoana împuternicită, cu locatarii sau cu

proprietarul, după caz.

Gestionarul fondului locativ are calitatea de consumator în raport cu furnizorul

de servicii și distribuitor în raport cu consumatorii finali de energie și apă caldă.

La 05 septembrie 2016 Calalb Alexandr a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2016 solicitînd admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii sau

obligarea întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ nr.20 să justifice

suma solicitată.

În motivarea recursului Calalb Alexandr a invocat că nu a încheiat cu

întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ nr.20 sau societatea pe

acțiuni „Centrala Electrică cu Termoficare nr.2” contract pentru furnizarea energiei

termice și nici nu dorește.

În lipsa unui contract nu este obligat să plătească pentru serviciul furnizat.

2

Instanța de apel nu a obligat întreprinderea municipală de gestionare a fondului

locativ nr.20 să justifice suma datoriei, să prezinte indicațiile contoarelor verificate și

calculele costului energiei termice livrate.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate de Calalb

Alexandr în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, audiind raportul verbal

al judecătorului raportor, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil din

următoarele motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă.

Calalb Alexandr în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin.(2), (3)

și (4) Codul de procedură civilă nu a invocat.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes”. (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia

Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că prima instanță și instanța

de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept

material, procedural și apreciind corect probele administrate au emis hotărâri legale,

iar argumentele invocate de Calalb Alexandr în cererea de recurs poartă caracter

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la 432 alin. (2), (3) și (4) Codul

de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

3

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Calalb Alexandr se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Iuliana Oprea

Sveatoslav Moldovan

4