3ra-1710/16 — contestarea actelor administrative

Judecătoria Cantemir Dosarul nr. 3ra-1710/16

Judecător: R. Popescu

Curtea de Apel Cahul

Judecători: V. Movilă, V. Dvurecenschii, N. Veleva

ÎNCHEIERE

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

soluționînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale în cauza civilă intentată la cererea de chemare în

judecată a lui Miron Grigore împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Cantemir privind recunoașterea acțiunilor nule,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 17 decembrie 2015,

C O N S T A T Ă :

La 22 aprilie 2013 Miron Grigore a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale or. Cantemir și Casei Naționale de

Asigurări Sociale mun. Chișinău privind recunoașterea acțiunilor nule a Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale or. Cantemir, privind refuzul de a include în stadiul de

muncă perioada anilor 1988 pînă 1994 (activitate în CAP „Glia”), cu obligarea

pîrîtului să adopte decizie, prin care să fie luat în calcul stagiul de muncă din acești ani

și stabilită pensia conform stagiului.

În motivarea acțiunii reclamantul a relatat că, s-a adresat către Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Cantemir cu o cerere privind stabilirea pensiei în legătură cu limita

de vîrstă, prezentînd actele solicitate, inclusiv certificatul de salariu eliberat de CAP

„Glia”.

La 14 august 2012 prin actul de verificare a certificatului de salariu de către Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Cantemir s-a confirmat faptul că certificatul de salariu

prezentat de el este fără devieri de la cărțile de salariu din gospodăria agricolă

respectivă, însă în acest act s-a mai menționat faptul, că el în perioada anilor 1988-

1994 s-a ocupat cu creșterea juncilor pe contract de arendă. Prin avizul CNAS nr. 97

din 03 septembrie 2012 dosarul de pensionare a fost restituit la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale pentru a concretiza din ce fond au fost achitate sumele indicate în

perioada anilor 1988-1994 în baza contractului de arendă și a confirma achitarea

contribuțiilor de asigurări sociale de stat, precum și anexarea contractului de arendă

respectiv.

La 01 octombrie 2012, repetat a fost restituit dosarul de pensionare, tot din

1

aceleiași considerente, pînă la urmă comunicîndu-i-se, că i s-a stabilit o pensie minimă

de 550 lei, nefiind incluși anii 1988-1994, adică CTAS nu a clarificat cele solicitat de

CNAM, din care motiv reclamantul la 18 martie 2013 s-a adresat cu o cerere către

CTAS Cantemir, prin care a cerut includerea acestor ani în stagiul de muncă și

respectiv recalcularea pensiei, anexînd certificatul eliberat de CAP „Glia” și extrasele

din cărțile de salariu pentru perioada anilor 1988-1994.

La 24 martie 2013 a primit un răspuns de la CTAS Cantemir, din care rezultă că, i

se refuză introducerea în stagiul de cotizare anii 1988-1994 și respectiv, recalcularea

pensiei, deoarece perioada de activitate ce urmează a fi inclusă în stagiu, luînd ca bază

Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat,

menționînd și faptul că dosarul de pensie a fost examinat și de Direcția Control și

aplicarea legislației pentru drepturi sociale CNAS mun. Chișinău, însă de la ultimii nu

a primit nici un răspuns sau vreo decizie.

Consideră reclamantul, că acțiunile date, necesită a fi recunoscute nule din cauza

că el a activat la CAP „Glia” de la momentul angajării pînă la concediere, inclusiv anii

1988-1994, perioada în care nu a fost concediat, deci relațiile de muncă s-au prelungit,

respectiv a achitat contribuțiile de asigurări sociale reținute din salariu, fapt confirmat

atît prin cărțile de salariu cît și prin certificatul eliberat de CAP „Glia”.

Își întemeiază pretențiile în baza prevederilor art. 3, 5, 8, 16, 25 al Legii

contenciosului administrativ și solicită admiterea acțiunii privind recunoașterea

nulității acțiunilor a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale or. Cantemir privind refuzul

de a include în stadiul de muncă perioada anilor 1988-1994 activate în CAP „Glia”,

obligînd pîrîtul să adopte decizie prin care să fie luat în calcul stagiul de muncă din

acești ani și stabilită pensia conform stagiului.

La data de 11 iulie 2014, Judecătoria Cantemir a pronunțat hotărîrea, prin care a

admis parțial cererea de chemare în judecată a lui Miron Grigore împotriva Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale or. Cantemir și Casei Naționale de Asigurări Sociale

mun. Chișinău privind recunoașterea acțiunile nule a acțiunilor CTAS Cantemir. S-au

recunoscut nule acțiunile Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cantemir privind

refuzul de a include în stagiul de muncă a lui Miron Grigore, perioada anilor 1988-

Națională de Asigurări Sociale mun. Chișinău în folosul lui Miron Grigore, cheltuielile

de judecată în sumă de 1080 (una mie optzeci) lei, în mod solidar. În rest pretențiile au

fost respinse.

La data de 12 august 2014, 28 august 2014 și ulterior la 30 martie 2015 Casa

Națională de Asigurări Sociale și Casa Teritorială de Asigurări Sociale or. Cantemir au

depus cerere de apel, împotriva hotărîrii Judecătoriei Cantemir din 11 iulie 2014,

solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei decizii

de respingere a acțiunii înaintată de Miron Grigore.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 17 decembrie 2015 a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant

nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului.

În argumentarea deciziei sale instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect

a aplicat norma legală, deoarece conform materialelor dosarului se confirmă faptul, că

Miron Grigore a activat în calitate de crescător de vite la ferma de vaci în cadrul

Cooperativei Agricole de Producție „Glia”, iar în perioada anilor 1988-1990

2

contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii nu se achitau. De rînd cu aceasta

instanța de apel a mai stabilit, că hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 11 iulie 2014 este

legală, fiind adoptată cu aplicarea corectă a normelor de drept material și cu

respectarea normelor de drept procedural și urmează a fi menținută.

Considerînd ilegală decizia instanței de apel, la 11 octombrie 2016, Casa

Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului,

casarea deciziei Curții de Apel Cahul din 17 decembrie 2015 cu pronunțarea unei noi

hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În argumentarea recursului recurentul a invocat netemeinicia deciziei recurate pe

motiv că instanța de apel a apreciat arbitrar probele și incorect a constatat

circumstanțele cauzei.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat

înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. În viziunea recurentului,

instanțele au examinat superficial litigiul.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este

garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată

a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or,

recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei

în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziilor recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

3

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în

recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

D I S P U N E:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

4