ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 30.11.2016

3ra-1709/16 — obligarea emiterii actului administrativ

HOTĂRÂRE
30.11.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
obligarea emiterii actului administrativ
Temei legal
temeiurile declarării recursului
Citează această cauză
3ra-1709/16 — obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Judecătoria Rîșcani Dosarul nr.3ra-1709/16

Judecător: Gh. Bîrnaz

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M. Guzun, V. Brașoveanu, A. Pahopol

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Valeriu Doagă,

Judecători Sveatoslav Moldovan și Iuliana Oprea

soluționînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Dumitru Pavel în interesele a 88 de persoane,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către avocatul

Dumitru Pavel în interesele Nataliei Albot, Vladimir Babici și alții, împotriva

Ministerului Finanțelor și Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, intervenienți

accesorii Întreprinderea cu Capital Străin „Broadcast Production” Societate cu

Răspundere Limitată, Întreprinderea cu Capital Străin „Broadcast News” Societate

cu Răspundere Limitată, Întreprinderea cu Capital Străin „Broadcast Tehnology”

Societate cu Răspundere Limitată și Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de

Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată, cu privire la obligarea emiterii

actelor administrative,

împotriva deciziei și a încheieri Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016,

La 09.07.2014, avocatul Dumitru Pavel, în interesul a 88 reclamanți: Natalia

Albot, Vladimir Bahici, Veaceslav Bălan, Elena Băncilă, Sergiu Bivol, Tatiana

Boboc, Nadejda Bocan, Zinaida Borozneț, Iulia Bucătari, Serghei Butnaru, Mariana

Cazac, Igor Cecan, Stanislav Cernavca, Constantin Cheianu, Cornel Chiperi,

Alexandr Ciornîi, Constantin Ciubarca, Serghei Ciubaru, Lilia Cîrnaț, Nicolae

Corciu, Dorina Cojocaru, Oleg Creanga, Svetlana Croitoru, Evghenii Cuharciuc, Ana

Danilescu, Sergiu Danilov, Stela Dungaciu (Popa), Larisa Durbala, Anatolie

Durbală, Alexandra Enceva, Cristina Erhan, Anatolie Eșanu, Gheorghe Gîlcă,

Mihaela Gherasim, Igor Globa, Lucia Goldenștern, Cristina Gonța, Sergiu Grigoraș,

Rodica Holban, Alexandr Ianciu, Sergiu Ichim, Alexandr Ionescu, Daniela Jenunchi,

Rodica Jovmir, Marina Lebenjin, Aurel Leșanu, Tatiana Levinski, Denis Lîsov,

Vasile Luchița, Marian Lupu, Ana Mardare, Măria Marian-Șuparschii, Dan Maxim,

Dumitru Mișin, Natalia Mogîldea, Ruslan Moroșan, Adrian Moroi, Pavel Nasalciuc,

1

Eugenia Nastase, Ion Neagu, Sofia Obadă, Dumitrița Paladi, Elena Pasat, Oleg

Plotnic, Cristina Pohilenco, Elena Popescu, Andrei Porubin, Ghenadie Pripa,

Alexandr Postolachi, Ștefan Rău, Ghenadie Reșetnic, Andrei Revenco, Aurica

Revenco, Lilia Roșea, Rodica Sacagiu, Mihail Sărăcuță, Ruslan Sașco, Sergiu

Scobioală, Dorin Scobioală, Irina Simon, Elena Șova, Valeriu Șova, Vitalii Stavilă,

Natalia Turtureanu, Petru Uncu, Andrian Untila, Andrian Vasilcov, Vădim Volovei,

Tatiana Vornicescu, Liliana Vulpe, împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de

Stat, Ministerului Finanțelor al RM, intervenient accesoriu ÎCS „Broadcast

Production" SRL, ÎCS „Broadcast News" SRL, ÎCS „Broadcast Technology" SRL,

ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus" SRL, solicitînd: obligarea pîrîților să excludă din

obligațiile fiscale a reclamanților a sumelor care figurează ca datorii, calculate din

diferența de 11% la sumele onorariilor achitate în contul cesiunii drepturilor de autor

și conexe oamenilor de creație, obligarea pîrîților să modifice evidența fiscală cu

anularea datoriilor formate artificial cît și a sumelor penalităților calculate la sumele

indicate la lit.b) din prezenta cerere, în contul reclamanților și aplicarea măsurii

asigurătorii, suspendarea calculării din data de 01.04.2014 a dobînzilor de întîrziere

și a penalităților pe perioada judecării litigiului, pînă la rămînerea irevocabilă a

hotărîri judecătorești precum și obligarea pîrîților să nu întreprindă măsuri coercitive

față de reclamanți, în legătură cu obiectul litigiului.

În motivarea acțiunii a invocat că, în fapt, în perioada anului 2013 reclamanții

s-au aflat în raporturi juridice civile cu intervenienții, în baza contractelor de autor,

ca oameni de creație primind remunerație, royalty, din care au fost reținute și

transferate impozitele corespunzătoare anexîndu-se informațiile corespunzătoare.

Reieșind din prevederile art.12 din Legea cu privire la oamenii de creație, nr.

21 din 01.03.2013, în vigoare pînă la 01.01.2014, impozitarea oamenilor de creație

care realizează activități de creație în baza contractelor de drept civil se efectuează în

conformitate cu legislația, suma venitului impozabil al oamenilor de creație care

realizează activități de creație în baza contractelor de autor se impozitează cu 7%.

Astfel, în perioada 01.05.2013-31.12.2013, veniturile realizate de oamenii de creație

în baza contractelor de autor urmau a fi impozitate doar cu 7%.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 21 din 01.03.2013 cu privire la oamenii

de creație și uniunile de creație, au apărut contradicții între prevederile art.12 din

Legea menționată și prevederile art. 90/1 alin. (3/1) al Codului fiscal. Articolul 90/1

alin. (3/1) din Codul fiscal, reținerea finală a impozitului din unele tipuri de venit,

prevede că persoanele specificate la art.90, rețin și achită la buget un impozit în

mărime de 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice, care este mai mare

decît cele 7% reglementate de legea specială.

Ambele legi (Codul Fiscal și Legea cu privire la oamenii de creație) sunt legi

organice și, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (7) din Legea privind acte

legislative nr. 780 din 27.23.2001, în cazul în care între două acte legislative cu

aceeași forță juridit apare un conflict de norme ce promovează soluții diferite asupra

aceluiași obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

2

În contextul celor menționate și ținînd cont de prevederile art. 11 din Codul

fiscal urmau a aplicate prevederile actului adoptat posterior, adică prevederile art. 12

din Legea nr. 21 din 01.03.2013. Aceasta presupune că reținerea finală a impozitului

din plățile de royalty pentru oamenii de creație urma corect a fi efectuată în cuantum

de 7% din aceste plăți, fapt ce a și fost realizat de persoane juridice plătitoare. Aceste

explicații au fost enunțate și de către IFPS în scrisorile de explicare cît și pe internet,

anexînd fotocopiile scrisorilor explicative.

Cu regret, în evidența fiscal sumele indicate s-au reflectat în altă modalitate

decît cea stabilită de lege și oamenii de creație, declarînd aceste venituri, au mai fost

obligați să achite suplimentar diferența pînă la acoperirea impozitului de 18%,

detalierea sumelor fiind indicate în anexe.

Recent, reclamanții au început să fie apelați de funcționarii fiscali cu somați

să achite sumele impozitului, aceștia aflînd despre eroarea admisă și lezarea

drepturilor lor. Totodată, unii din ei au primit și avize/citații, prin care au fost

preîntâmpinați despre sechestrarea bunurilor în contul presupuselor datorii, anexînd

copiile. Însă, de jure, oamenii de creație nu mai trebuie să achite alte impozite

suplimentare și din informațiile de evidență fiscală urmează să fie excluse datoriile

creat artificial, prin imperfecțiunea evidenței fiscale.

Avînd în vedere aceste împrejurări, conducîndu-se de prevederile art. 14 și 15

din Legea contenciosului administrativ, a înaintat pîrîților o cerere prealabilă prin

care au solicitat remedierea prejudiciară a dreptului lezat. Prin răspunsurile din

06.06.2014 IFPS și din 10.06.2014 al Ministerului Finanțelor, a fost respinsă cererea

prealabilă.

Astfel, este necesară intervenirea instanței de judecată, care să oblige pîrîții să

emită actele necesare pentru corectarea evidenței fiscale și aducerea ei în condițiile

stabilite de lege. De asemenea, au invocat și prevederile art. 21 alin.(l) și (2) din

Legea contenciosului administrativ, reieșind din care considerent cu înaintarea

acțiunii poate fi solicitată suspendarea executării actului contestat, precum și în

cazuri temeinic justificate și în scopul prevenirii unei pagube iminente, instanța poate

dispune suspendării actului administrativ și din oficiu.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rașcani mun. Chișinău din 17 februarie 2016 a

fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Pavel Dumitru, în

interesele Nataliei Albot, Vladimir Babici și alții, către Ministerul Finanțelor și

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, intervenienți accesorii ÎCS „Broadcast

Production" SRL, ÎCS „Broadcast News" SRL, ÎCS „Broadcast Technology" SRL și

ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus" SRL, despre obligarea la emiterea deciziilor

regulatorii privind impozitarea reclamanților în perioada 01.05.2013 - 31.12.2013,

excluderea din obligațiile fiscale a reclamanților a sumelor care figurează ca datorii.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a

tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune nu se

încadrează în prevederile legii, fapt din care considerente acțiunea a fost respinsă.

3

La data de 23.02.2016, cu respectarea termenului prevăzut la art. 362 CPC al

RM, avocatul Dumitru Pavel, în interesele reclamanților în cauză, a depus cerere de

apel împotriva hotărîrii instanței de fond, solicitînd casarea acesteia cu emiterea

hotărîrii noi privind admiterea pretențiilor formulate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016, apelul declarat de

Dumitru Pavel în interesele Nataliei Albot, Vladimir Babici și alții, a fost respins,

hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 17.02.2016 a fost menținută.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelanți nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului

iar argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 05 octombrie 2016, Dumitru

Pavel în interesele a 88, de persoane a depus cerere de recurs, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea decizie instanței de apel din 24 mai 2016 și pronunțarea

unei noi hotărîri de admitere a acțiunii înaintate după cum a și fost formulată.

În motivarea recursului, acesta a indicat că, decizia și încheierea instanței de

apel au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material și cu

încălcarea normelor de drept procedural.

Totodată, mai invocă recurentul că, instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a litigiului.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din 24 mai 2016, a fost

contestată cu recurs de către Dumitru Pavel în interesele a 88 de persoane, la 05

octombrie 2016. Prin urmare, avînd în vedere că la materialele cauzei nu sunt

anexate acte confirmative ce ar certifica data recepționării deciziei instanței de apel,

prin prisma art. 425 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, consideră recursul depus în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului

se va decide în lipsa acesteia.

La 10 noiembrie 2016, Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău

Plus” Societate cu Răspundere Limitată, a depus referința la cererea de recurs

declarată de către Dumitru Pavel în interesele a 88 de persoane, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi

hotărîri de admitere a acțiunii înaintate.

Ulterior, la 16 noiembrie 2016, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe

lîngă Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, a depus referința la cererea de

recurs declarată de către Dumitru Pavel în interesele a 88 de persoane, prin care a

solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 24

mai 2016.

4

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs de către Dumitru

Pavel în interesele a 88 de persoane, Colegiul atestă că acesta nu indică nici un

argument vis-a-vis de legalitatea deciziei instanței de apel.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în cererea de recurs declarată

de Dumitru Pavel în interesele a 88 de persoane, nu pot constitui temei de admitere a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În această ordine de idei și prin prisma celor menționate, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul depus de Dumitru Pavel în interesele a 88 de persoane, ca fiind inadmisibil.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu dispoziția art. 432 alin. (1) C.P.C., părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) C.P.C..

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în

prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) C.P.C.. Mai mult de cît atît, cauza a fost

judecată cu respectarea normelor de drept material și procesual, iar recursul fiind

vădit neîntemeiat.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial

și de Contencios Administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la

art. 433 C.P.C. și anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) C.P.C..

În acest sens, instanța de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1)

C.P.C., în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.

433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată

irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform

prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta Comisie

a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei

decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia

Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

5

Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, instanța de

apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material și respectînd normele

de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Dumitru Pavel în interesele a 88 de persoane, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C.,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

Recursul declarat de către Dumitru Pavel în interesele a 88 de persoane, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-10-17
0,93
3ra-1349/18 — contestarea actelor administrative
Dosarul nr. 3ra – 1349/18 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: A. Catană) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Buhnaci, Vl. Clima, M. Guzun) Î N C H E I E R E 17 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civ
CSJ 2018-11-14
0,93
3ra-1450/18 — Contestarea actului administrativ
Dosar nr. 3ra-1450/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Constantin Roşca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Nelea Budăi, Ion Ţurcan, Ion Muruianu) Î N C H E I E R E 14 noiembrie 2018 mun. Chișinău Coleg
CSJ 2017-03-22
0,93
3ra-261/17 — contestarea actului administrativ
prima instanţă: Gh. Stratulat dosarul nr. 3ra- 261/17 instanţa de apel: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru Î N C H E I E R E 22 martie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie î
CSJ 2016-07-27
0,93
3ra-1088/16 — contestarea actului administrativ
-şi motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esenţiale care-i sunt supuse aprecierii şi să nu se mulţumească de a proba pur şi simplu concluziile uneia dintre părţi. Pe cînd, instanţa de apel nu a respectat norme
CSJ 2018-10-17
0,92
3ra-978/18 — anularea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-978/18 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (N. Corcea) Instanţa de Apel: Curtea de Apel Chişinău (A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton) D E C I Z I E 17 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi d
Sursă