2ra-2718/16 — restituirea împrumutului

Judecătoria Călărași Dosarul nr. 2ra-2718/16

Judecător: V. Criucicova

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru

ÎNCHEIERE

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

soluționînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Calarașan

Alexandru în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Calarașan

Alexandru împotriva pîrîtului Chicu Constantin cu privire la restituirea

împrumutului și dobînzii în baza recipisei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2016,

C O N S T A T Ă :

La data de 17.12.2014, reclamantul Calarașan Alexandru s-a adresat cu cerere

de chemare în judecată împotriva pîrîtului Chicu Constantin cu privire la restituirea

împrumutului și a dobînzii în baza recipisei.

În motivarea acțiunii, reclamantul Calarașan Alexandru a indicat că la data de

28 martie 2014, i-a împrumutat pîrîtului Chicu Constantin suma de 20 000 lei cu

termenul de restituire pînă la 28 iunie 2014, în acest sens fiind întocmită o recipisă.

Susține reclamantul că pînă la moment, pîrîtul nu și-a onorat benevol obligația

asumată și nu a restituit împrumutul, motiv din care solicită încasarea de la pîrîtul

Chicu Constantin în beneficiul său a datoriei în mărime de 20 000 lei, dobînda în

sumă de 6000 lei, precum și cheltuielile de judecată, ce se compun din cheltuielile

pentru asistența juridică în mărime de 4000 lei și suma taxei de stat în mărime de

780 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Călărași din 14 decembrie 2015, a fost respinsă ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată a reclamantului Calarașan Alexandru

împotriva pîrîtului Chicu Constantin cu privire la restituirea împrumutului și

dobînzii în baza recipisei. Sechestrul aplicat prin decizia Curții de Apel Chișinău din

26.03.2015 pe conturile bancare, pe bunurile mobile și/sau imobile ale pîrîtului,

inclusiv pe cele care se află la alte persoane, în limita valorii acțiunii de 26 000 lei în

cadrul acțiunii civile la cererea de chemare în judecată înaintată de Calarașan

Alexandru împotriva lui Chicu Constantin cu privire la restituirea împrumutului și

dobînzii în baza recipisei a fost menținută pînă cînd hotârîrea judecătorească va

rămîne definitivă.

1

Împotriva hotărîrii Judecătoriei Călărași din 14 decembrie 2015, apelantul

Calarașan Alexandru a declarat apel la data de 06.01.2016, solicitînd admiterea

apelului, casarea hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care să

fie admisă integral cererea de chemare în judecată a reclamantului Calarașan

Alexandru și anume a încasa de la Constantin Chicu în beneficiul lui Alexandru

Calarașan împrumutul în mărime de 20 000 lei, dobînda în sumă de 6 000 lei,

cheltuielile de judecată pentru asistență juridică în sumă de 4 000 lei și pentru

achitarea taxei de stat în sumă de 780 lei suportate în instanța de fond și a încasa de

la intimat în beneficiul apelantului toate cheltuielile de judecată ce vor ține de

examinarea cererii de apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2016 a fost respins apelul

declarat de Calarașan Alexandru.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant

nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului.

Totodată, instanța de apel a reținut că lipsa dovezii transmiterii mijloacelor

bănești nu demonstrează și existența raporturilor juridice între părți, care ar permite

admiterea acțiunii cu privire la încasarea sumei. Or, prin noțiunea de act juridic în

sensul art. 195 Cod Civil, este de înțeles că unul din elementele definitorii ale

actului juridic civil este manifestarea de voință.

În argumentarea deciziei sale instanța de apel a menționat de asemenea că, în

ședințele instanțelor de judecată reclamantul Calarașan Alexandru nu a prezentat

probe veridice, admisibile și pertinente precum că recipisa din data de 28.03.2014, a

fost semnată de către intimatul Chicu Constantin, or instanța de apel reține că

reprezentantul pîrîtului Chicu Constantin, avocatul Melega Anastasia în ședința

instanței de fond nu a recunoscut faptul că recipisa prezentată de către

reprezentantul reclamantului Calarașan Alexandru, a fost scrisă și semnată de către

pîrîtul Chicu Constantin, iar reclamantul nu a prezentat instanțelor de judecată un

raport de expertiză grafoscopică ce ar confirma cu certitudine precum că recipisa din

data de 28.03.2014, a fost scrisă și semnată de către intimatul Chicu Constantin, fapt

ce contravine prevederilor legale sus citate. Or, consimțămîntul la încheierea unui

act juridic se exteriorizează anume prin exprimarea semnăturii pe contract, iar aceste

circumstanțe denotă netemeinicia argumentului apelantului cu privire la

recunoașterea obligației contractuale de către pîrîtul Chicu Constantin. Astfel,

instanța de apel a considerat justă concluzia primei instanțe referitor la netemeinicia

pretențiilor înaintate de către reclamantul Calarașan Alexandru împotriva pîrîtului

Constantin Chicu.

Considerînd ilegală decizia instanței de apel, la 30 septembrie 2016, Calarașan

Alexandru a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei Călărași din 14

decembrie 2015 cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acțiunea sa

integral.

În argumentarea recursului recurentul a invocat netemeinicia și ilegalitatea

deciziilor pe motiv că instanțele au apreciat eronat probele la dosar și nu s-au expus

motivate asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

2

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au

apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. În viziunea

recurentului, instanțele au examinat superficial litigiul.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care

este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum

formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziilor recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în

recursul declarat de Calarașan Alexandru, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Calarașan Alexandru ca fiind inadmisibil.

3

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

D I S P U N E:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Calarașan Alexandru.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

4