2ra-2653/16 — recuperarea prejudiciului material

prima instanță: I.Chiroșca

(Judecătoria Strășeni) dosarul nr.2ra-2653/16

instanța de apel: M.Guzun, A.Nogai, Vl.Brașoveanu

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de avocatul Gavriliță

Mihail în interesele recurentului Ambroci Nicolae,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ambroci

Nicolae împotriva lui Baranovschi Viorel privind încasarea prejudiciului material,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de avocatul Gavriliță Mihail în interesele lui Ambroci

Nicolae, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 29 decembrie 2015,

c o n s t a t ă:

La data de 22 august 2013, Ambroci Nicolae s-a adresat cu cererea de

chemare în judecată împotriva lui Baranovschi Viorel cu privire la încasarea

prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a indicat că, în vara anului 2011 a lăsat la păstrare în

ograda pîrîtului, automobilul personal de model „UAZ" cu n/î HN AE 590, pentru

a se folosi de acesta cît va avea necesitate, însă pîrîtul samavolnic a vîndut acest

automobil cet. Lozovanu Viorel contra sumei de 2000 lei.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura raionului Strășeni, Ana Gureu

din 08.07.2013, pîrîtul a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției

prevăzute de art. 335 Cod contravențional, adică samavolnicia - exercitarea în

mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de

legislație, fară a se cauza vre-o daună considerabilă persoanei, însă procesul

contravențional, a fost încetat conform art.30 alin. (2) Cod contravențional, pe

motiv că a expirat termenul de prescripție pentru atragere la răspundere

contravențională a lui Baranovschi Viorel.

Consideră că, prin acțiunile sale ilegale și samavolnice pîrîtul i-a cauzat o

daună materială în sumă de 26 453 lei, fapt confirmat prin raportul de constatare

tehnico- științifică nr. 1073 din 24.06.2013, conform căruia, valoarea pe piață a

automobilului „UAZ” anul producerii 1987, în stare de exploatare în luna martie

2013, poate constitui suma de 26 453 lei.

Solicită încasarea din contul lui Baranovschi Viorel a prejudiciului material

cauzat în mărime de 26 453 lei si taxa de stat în sumă de 500 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 29 decembrie 2015 s-a respins

acțiunea ca fiind neîntemeiată.

La 11 ianuarie 2016 avocatul Gavriliță Mihail în interesele lui Ambroci

Nicolae a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii recurate cu emiterea unei noi

hotărîri de admitere integrală a acțiunii .

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2016 s-a respins apelul

1

declarat de avocatul Gavriliță Mihail în interesele lui Ambroci Nicolae, fiind

menținută hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 29 decembrie 2015.

Instanța de apel și-a motivat soluția invocînd că instanța de fond a determinat

definitiv circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii,

apreciind probele prezentate de părți în corespundere cu prevederile legale,

aplicând corect normele de drept material și întemeiat a ajuns la concluzia privind

netemeinicia acțiunii depuse de Ambroci Nicolae.

Totodată, instanța de apel a indicat că instanța de fond corect a reținut că, pe

parcursul examinării pricinii cât și din materialul probator nu s-a demonstrat

vinovăția pîrîtului-intimat, condiție indispensabilă pentru atragerea la răspundere

civilă delictuală, or prin hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 18 februarie 2015

(f.d.43-44), menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2015

(f.d.45-46) a fost anulată ordonanța din 08 iulie 2013 cu privire la recunoașterea

vinovăției lui Baranovschi Viorel, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție, cu încetarea cazului din lipsa faptului contravenției.

Mai mult ca atît, instanța de apel a reținut că prin aceiași hotărîre, s-a stabilit

că nu s-a confirmat nemijlocit vînzarea bunului litigios- automobilul de model

„UAZ” cu n/î HN AE 590, și nu s-a stabilit exercitarea în mod arbitrat a unui drept

presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație.

Potrivit art. 123 alin.(2) CPC, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească

irevocabilă într-o pricină civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau

în instanță specializată sînt obligatorii pentru instanța care judecă pricina și nu se

cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini

civile la care participă aceleași persoane.

Referitor la argumentele apelantului cu referire la faptul că instanța de fond a

respins proba-raportul de constatare tehnico-științifică nr.1073 din 24 iunie 2013 și

nu a dispus numirea unei expertize judiciare în cadrul examinării pricinii în fond,

instanța de apel le-a respins ca neîntemeiate.

În conformitate cu art.130 alin. (1) CPC instanța judecătorească apreciază

probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă,

nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

La 12 septembrie 2016 avocatul Gavriliță Mihail în interesele recurentului

Ambroci Nicolae a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe,

cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului se invocă că atît instanța de apel cît și instanța de

fond nu au constatat și elucidat toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a

cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material.

Mai mult ca atî atît instanța de fond cît și instanța de apel nu au dat apreciere

probelor prezentate de reclamant și nu s-au expus pe majoritatea argumentelor

invocate de reclamant, contrar art.6 CEDO.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

2

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către avocatul Gavriliță

Mihail în interesele recurentului Ambroci Nicolae, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situația de

apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei,

iar argumentele invocate în recursul declarat de către avocatul Gavriliță Mihail în

interesele recurentului Ambroci Nicolae, în esența lor, sînt similare argumentelor

invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra

circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către avocatul Gavriliță Mihail în interesele

recurentului Ambroci Nicolae ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de către avocatul Gavriliță Mihail în interesele

recurentului Ambroci Nicolae, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

3