2rh-256/16 — repararea prejudiciului material

prima instanță: P. Cocitov dosarul nr. 2rh-256/16

instanța de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea, Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire depusă de Veaceslav Botnari, în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată înaintată de Procuratura Anticorupție în interesele

Ministerului Finanțelor împotriva lui Veaceslav Botnari cu privire la repararea

prejudiciului material, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie

2016,

c o n s t a t ă:

La data de 14 octombrie 2013, Procuratura Anticorupție a depus în interesele

Ministerului Finanțelor cerere de chemare în judecată împotriva lui Veaceslav

Botnari cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a menționat că, la data de 30 decembrie 2011, Procuratura

raionului Soroca a pornit cauza penală nr. 2011328085 pe indicii infracțiunii

prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal, pe faptul neglijenței în serviciu

admise de agentul constatator – Comisariatul raional de poliție Soroca, soldate cu

cauzarea de daune statului în proporții mari.

Susține că, urmărirea penală pe cauza penală enunțată a fost pornită în baza

bănuielii rezonabile a faptului că, agentul constatator – Comisariatul raional de poliție

Soroca, în perioada 31 mai 2009 – 01 noiembrie 2010, în 320 de cazuri de aplicare a

sancțiunilor contravenționale în mărime totală de 192200 de lei nu a întreprins nici o

măsură prevăzută de prevederile art. 34 alin. (4)-(8) din Codul contravențional, fapt

ce a permis intervenirea termenului de prescripție prevăzut de art. 30 alin. (5) din

Codul contravențional.

Afirmă că, urmărirea penală a fost efectuată de organul de urmărire penală al

Direcției Generale Nord a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și

Corupției, ulterior de Centrul Național Anticorupție, succesor de drepturi al primului.

Relevă că, în cadrul urmăririi penale pe cauza penală nr. 2011328085 s-a

constatat că, prin inacțiunile neglijente ale agentului constatator al Comisariatului

raional de poliție Soroca, șef de post, ofițer operativ superior de sector al Postului de

poliție Rublenița, Veaceslav Botnari au fost cauzate bugetului statului pagube în

mărimea sumei amenzilor neîncasate la stat în mărime de 6400 de lei.

1

Mai relevă că, la data de 29 martie 2013, procesul penal în cauza penală

nr.2011328085 a fost clasat conform art. 275 pct. 3) și 286 alin. (1) din Codul de

procedură penală, fiind constatat că, deși, în acțiunile agentului de constatare

Veaceslav Botnari sunt prezente elemente de neglijență în serviciu, suma pagubei o

constituie 6400 de lei, care conform art. 126 din Codul penal nu constituie proporții

mari, ca element obligatoriu a componenței de infracțiune prevăzută de art. 329 din

Codul penal, fapt obiectiv care a constituit la clasarea procesului penal.

Solicită încasarea de la pârât în contul Ministerului Finanțelor a sumei de 6400

de lei, cu titlu de prejudiciu material.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 18 decembrie 2013 s-a încetat procesul

din motiv că, cererea de chemare în judecată a fost depusă de un organ în vederea

apărării drepturilor, libertăților sau intereselor legitime ale unei persoane fără ca

Codul de procedură civilă sau o altă lege să-i confere acest drept, temei prevăzut de

art. 265 lit. h) din Codul de procedură civilă.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 11 martie 2014 s-au admis recursurile

declarate de procurorul în Procuratura raionului Soroca, Tatiana Andronic și

Ministerul Finanțelor, s-a casat încheierea primei instanțe și s-a restituit pricina spre

rejudecare în primă instanță, în același complet de judecată.

Instanța de apel și-a argumentat concluzia prin faptul că, în conformitate cu art.

71 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Procuratura Anticorupție este în drept de a

înainta cerere de chemare în judecată în interesele Ministerului Finanțelor.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 21 iulie 2014 s-a admis acțiunea și s-au

încasat de la Veaceslav Botanri în contul Ministerului Finanțelor suma de 6400 de lei,

cu titlu de prejudiciu material cauzat statului și în contul statului taxa de stat în sumă

de 270 de lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 30 octombrie 2014 s-a admis apelul

declarat de Veaceslav Botnari, s-a casat integral hotărârea primei instanțe și s-a

restituit cauza la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 18 februarie 2015 s-a admis acțiunea și

s-a încasat de la Veaceslav Botnari în beneficiul statului suma de 6400 de lei, cu titlu

de prejudiciu material și taxa de stat în sumă de 192 de lei, în total suma de 6592 de

lei.

Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, Veaceslav Botnari, care

a întocmit procesele-verbale cu privire la contravenție și a emis deciziile privind

aplicarea sancțiunii contravenționale, fiind persoana responsabilă de trimiterea spre

executare a deciziilor în adresa executorului judecătoresc, nu a întreprins careva

măsuri în acest sens, fapt care a dus la prejudicierea statului în mărimea amenzilor

neîncasate în sumă de 6400 de lei, invocînd în acest sens prevederile art. 1398 alin.

(1) din Codul civil și art. 312 alin. (1) și 313 alin. (2) din Codul de executare.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 27 octombrie 2015 s-a respins apelul

declarat de Veaceslav Botnari și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie 2016 s-a considerat

inadmisibil recursul declarat de Veaceslav Botnari.

La data de 11 octombrie 2016, Veaceslav Botnari a depus cerere de revizuire

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie 2016, solicitând

admiterea cererii de revizuire, casarea hotărîrii Judecătoriei Soroca din 18 februarie

2

2015, deciziei Curții de Apel Bălți din 27 octombrie 2015 și a deciziei Curții

Supreme de Justiție din 21 aprilie 2016 cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a

cererii de repunere în termen pentru declararea recursului, admiterea recursului și

respingerea acțiunii.

În motivarea cererii de revizuire și-a exprimat dezacordul cu încheierea a cărei

revizuire se solicită, invocînd că reprezentantul său, avocatul Tufan Aliona urma să

se abțină de la participarea în procesul civil respectiv, deoarece era influențată de

Procuratura Anticorupție prin faptul că ultima a intentat împotriva avocatului

respectiv o cauza penală.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire este

inadmisibilă din următoarele motive.

Colegiul menționează că art. 449 din Codul de procedură civilă prevede expres

și exhaustiv temeiurile pentru declararea cererii de revizuire.

În conformitate cu art.451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție remarcă faptul că, capacitatea procesuală, existenta unuia din temeiurile

prevăzute de lege, respectarea termenului de depunere a cererii constituie condiții

obligatorii pentru admisibilitatea cererii de revizuire.

Din conținutul cererii de revizuire, Colegiul constată că, revizuentul nu a

invocat careva temei legal pentru admiterea cererii de revizuire, nefiind anexate

probe în acest sens.

În această ordine de idei, Colegiul reține că lipsa temeiului de revizuire din

cererea înaintată face imposibil verificarea termenului de revizuire, deoarece ca

durată în timp și ca punct de plecare, acesta diferă în funcție de motivul pe care partea

interesată își întemeiază cererea de revizuire.

Totodată, Colegiul consideră relevantă jurisprudența CtEDO la examinarea

cauzelor, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 par.

1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere

finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri

irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei

de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan vs

Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu vs România, nr.28342/95, §61; Ryabykh

vs Rusia, nr.52854/99, §52,).

Reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire depusă de Veaceslav Botnari ca fiind inadmisibilă.

3

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Veaceslav

Botnari, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Procuratura

Anticorupție în interesele Ministerului Finanțelor împotriva lui Veaceslav Botnari cu

privire la repararea prejudiciului material, împotriva încheierii Curții Supreme de

Justiție din 21 aprilie 2016.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Dumitru Mardari

4