2rh-256/16 — repararea prejudiciului material

prima instanță: P. Cocitov dosarul nr. 2rh-256/16 instanța de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza Î N C H E I E R E 30 noiembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de Veaceslav Botnari, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Procuratura Anticorupție în interesele Ministerului Finanțelor împotriva lui Veaceslav Botnari cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie 2016, c o n s t a t ă: La data de 14 octombrie 2013, Procuratura Anticorupție a depus în interesele Ministerului Finanțelor cerere de chemare în judecată împotriva lui Veaceslav Botnari cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a menționat că, la data de 30 decembrie 2011, Procuratura raionului Soroca a pornit cauza penală nr. 2011328085 pe indicii infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal, pe faptul neglijenței în serviciu admise de agentul constatator – Comisariatul raional de poliție Soroca, soldate cu cauzarea de daune statului în proporții mari. Susține că, urmărirea penală pe cauza penală enunțată a fost pornită în baza bănuielii rezonabile a faptului că, agentul constatator – Comisariatul raional de poliție Soroca, în perioada 31 mai 2009 – 01 noiembrie 2010, în 320 de cazuri de aplicare a sancțiunilor contravenționale în mărime totală de 192200 de lei nu a întreprins nici o măsură prevăzută de prevederile art. 34 alin. (4)-(8) din Codul contravențional, fapt ce a permis intervenirea termenului de prescripție prevăzut de art. 30 alin. (5) din Codul contravențional.

Afirmă că, urmărirea penală a fost efectuată de organul de urmărire penală al Direcției Generale Nord a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, ulterior de Centrul Național Anticorupție, succesor de drepturi al primului. Relevă că, în cadrul urmăririi penale pe cauza penală nr. 2011328085 s-a constatat că, prin inacțiunile neglijente ale agentului constatator al Comisariatului raional de poliție Soroca, șef de post, ofițer operativ superior de sector al Postului de poliție Rublenița, Veaceslav Botnari au fost cauzate bugetului statului pagube în mărimea sumei amenzilor neîncasate la stat în mărime de 6400 de lei.

1 Mai relevă că, la data de 29 martie 2013, procesul penal în cauza penală nr.2011328085 a fost clasat conform art. 275 pct. 3) și 286 alin. (1) din Codul de procedură penală, fiind constatat că, deși, în acțiunile agentului de constatare Veaceslav Botnari sunt prezente elemente de neglijență în serviciu, suma pagubei o constituie 6400 de lei, care conform art. 126 din Codul penal nu constituie proporții mari, ca element obligatoriu a componenței de infracțiune prevăzută de art. 329 din Codul penal, fapt obiectiv care a constituit la clasarea procesului penal. Solicită încasarea de la pârât în contul Ministerului Finanțelor a sumei de 6400 de lei, cu titlu de prejudiciu material.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 18 decembrie 2013 s-a încetat procesul din motiv că, cererea de chemare în judecată a fost depusă de un organ în vederea apărării drepturilor, libertăților sau intereselor legitime ale unei persoane fără ca Codul de procedură civilă sau o altă lege să-i confere acest drept, temei prevăzut de art. 265 lit. h) din Codul de procedură civilă. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 11 martie 2014 s-au admis recursurile declarate de procurorul în Procuratura raionului Soroca, Tatiana Andronic și Ministerul Finanțelor, s-a casat încheierea primei instanțe și s-a restituit pricina spre rejudecare în primă instanță, în același complet de judecată. Instanța de apel și-a argumentat concluzia prin faptul că, în conformitate cu art. 71 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Procuratura Anticorupție este în drept de a înainta cerere de chemare în judecată în interesele Ministerului Finanțelor.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 21 iulie 2014 s-a admis acțiunea și s-au încasat de la Veaceslav Botanri în contul Ministerului Finanțelor suma de 6400 de lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat statului și în contul statului taxa de stat în sumă de 270 de lei. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 30 octombrie 2014 s-a admis apelul declarat de Veaceslav Botnari, s-a casat integral hotărârea primei instanțe și s-a restituit cauza la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 18 februarie 2015 s-a admis acțiunea și s-a încasat de la Veaceslav Botnari în beneficiul statului suma de 6400 de lei, cu titlu de prejudiciu material și taxa de stat în sumă de 192 de lei, în total suma de 6592 de lei.

Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, Veaceslav Botnari, care a întocmit procesele-verbale cu privire la contravenție și a emis deciziile privind aplicarea sancțiunii contravenționale, fiind persoana responsabilă de trimiterea spre executare a deciziilor în adresa executorului judecătoresc, nu a întreprins careva măsuri în acest sens, fapt care a dus la prejudicierea statului în mărimea amenzilor neîncasate în sumă de 6400 de lei, invocînd în acest sens prevederile art. 1398 alin. (1) din Codul civil și art. 312 alin. (1) și 313 alin. (2) din Codul de executare. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 27 octombrie 2015 s-a respins apelul declarat de Veaceslav Botnari și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie 2016 s-a considerat inadmisibil recursul declarat de Veaceslav Botnari. La data de 11 octombrie 2016, Veaceslav Botnari a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie 2016, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea hotărîrii Judecătoriei Soroca din 18 februarie 2 2015, deciziei Curții de Apel Bălți din 27 octombrie 2015 și a deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie 2016 cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a cererii de repunere în termen pentru declararea recursului, admiterea recursului și respingerea acțiunii.

În motivarea cererii de revizuire și-a exprimat dezacordul cu încheierea a cărei revizuire se solicită, invocînd că reprezentantul său, avocatul Tufan Aliona urma să se abțină de la participarea în procesul civil respectiv, deoarece era influențată de Procuratura Anticorupție prin faptul că ultima a intentat împotriva avocatului respectiv o cauza penală. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire este inadmisibilă din următoarele motive. Colegiul menționează că art. 449 din Codul de procedură civilă prevede expres și exhaustiv temeiurile pentru declararea cererii de revizuire. În conformitate cu art.451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă faptul că, capacitatea procesuală, existenta unuia din temeiurile prevăzute de lege, respectarea termenului de depunere a cererii constituie condiții obligatorii pentru admisibilitatea cererii de revizuire. Din conținutul cererii de revizuire, Colegiul constată că, revizuentul nu a invocat careva temei legal pentru admiterea cererii de revizuire, nefiind anexate probe în acest sens. În această ordine de idei, Colegiul reține că lipsa temeiului de revizuire din cererea înaintată face imposibil verificarea termenului de revizuire, deoarece ca durată în timp și ca punct de plecare, acesta diferă în funcție de motivul pe care partea interesată își întemeiază cererea de revizuire.

Totodată, Colegiul consideră relevantă jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan vs Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu vs România, nr.28342/95, §61; Ryabykh vs Rusia, nr.52854/99, §52,). Reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Veaceslav Botnari ca fiind inadmisibilă.

3 În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Veaceslav Botnari, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Procuratura Anticorupție în interesele Ministerului Finanțelor împotriva lui Veaceslav Botnari cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie 2016. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari 4