2ra-523/18 — repararea prejudiciului

Dosarul nr.2ra-523/18

prima instanță: Judecătoria Soroca, sed. Bălți

Judecător: P. Cocitov

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: I. Grosu, A. Ciobanu, D. Stănilă

ÎNCHEIERE

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Andronic Mihail,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Procuratura

Anticorupție în interesele Ministerului Finanțelor împotriva lui Andronic Mihail cu

privire la repararea prejudiciului,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de către Andronic Mihail și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Soroca, sediul Central din 10 iulie 2017,

c o n s t a t ă:

În data de 29 iulie 2013, Procuratura Anticorupție acționând în interesele

Ministerului Finanțelor a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andronic

Mihail cu privire la încasarea prejudiciului material.

În motivarea cererii Procuratura Anticorupție a indicat că în data de 30

decembrie 2011, a fost pornită cauza penală în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal,

pe faptul neglijenței în serviciu admise în cadrul CPR Soroca, soldată cu cauzarea de

daune statului în proporții mari. Urmărirea penală a fost efectuată de către CCCEC,

ulterior CNA - succesor în drepturi.

În cadrul urmăririi penale, s-a constatat căAndronic Mihail nu a întreprins careva

acțiuni în vederea executării de către contravenienți a sancțiunilor aplicate în calitatea

sa de agent constatator, ulterior intervenind termenul de prescripție. Astfel, cauzându-i

statului pagube în mărimea sumei amenzilor total neîncasate în mărime de 1800 lei.

A mai notat Procuratura Anticorupție că prin ordonanța din 29 martie 2013,

procesul penal în privința lui Andronic Mihail a fost clasat în baza art. 275 pct. (3) și

art. 286 alin.(l) Cod procedură penală, constatându-se că deși în acțiunile agentului

constatator Andronic Mihail sunt prezente elementele infracțiunii de neglijență în

serviciu, totuși suma pagubei constituie 1800 lei, iar potrivit prevederilor art. 126 Cod

penal, acest cuantum nu constituie proporții mari, fapt ce indică asupra lipsei unuia din

elementele obligatorii ale infracțiunii prevăzute de art. 329 Cod penal.

Din considerentele enunțate, a solicitat Procuratura Anticorupție încasarea din

contul lui Andronic Mihail în beneficiul statului a sumei de 1800 lei, cu titlu de

prejudiciu cauzat statului.

1

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 29 noiembrie 2013, procesul civil la

cererea de chemare în judecată a Procuraturii Anticorupție în interesele Ministerului

Finanțelor împotriva lui Andronic Mihail cu privire la recuperarea prejudiciului, a

fost încetat în temeiul art. 265 lit. h) Cod procedură penală.

Curtea de Apel Bălți prin decizia din 26 februarie 2014 a admis recursul declarat

de către Ministerul Finanțelor și a casat încheierea Judecătoriei Soroca din 29

noiembrie 2013, cauza fiind restituită spre rejudecare la Judecătoria Soroca în alt

complet de judecată.

Judecătoria Soroca prin încheierea din 19 mai 2014, a scos de pe rol cererea

înaintată de Procuratura Anticorupție în interesele Ministerului Finanțelor împotriva

lui Andronic Mihail,în temeiul art. 267 lit. g) Cod procedură civilă.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 30 iunie 2014, recursul declarat de

Ministerul Finanțelor a fost admis, s-a casat integral încheierea Judecătoriei Soroca din

19 mai 2014, cauza fiind remisă spre rejudecare în primă instanță, în al complet de

judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 09 martie 2015 a fost atras în proces

Inspectoratul de Poliție Soroca în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului

Andronic Mihail.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Central, din 10 iulie 2017, cererea de

chemare în judecată înaintată de către Procuratura Anticorupție în interesele

Ministerului Finanțelor a fost admisă. S-a încasat de la Andronic Mihail în beneficiul

statului suma de 1800 lei, cu titlu de prejudiciu cauzat statului, la fel s-a încasat taxa

de stat în sumă de 150 lei.

Considerând neîntemeiată hotărârea primei instanțe, în data de 02 august 2017,

Andronic Mihail a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea hotărârii primei

instanțe ca fiind ilegală.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2017, s-a respins apelul

declarat de Andronic Mihail și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul

Central din 10 iulie 2017.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant

nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului,

argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă

și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material

și procedural și în consecință a adoptat o hotărâre legală și întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanțe de apel, Andronic Mihail a înaintat cerere

de recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei

instanțe și a deciziei Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2017, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Procuratura Anticorupție

în interesele Ministerului Finanțelor să fie respinsă integral.

Prin referința depusă la 19 martie 2018, Inspectoratul General al Poliției notează

că recursul înaintat Andronic Mihail, conține obiecțiile de fapt și de drept care deja au

2

fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o

apreciere corespunzătoare, considerent din care solicită a fi considerat inadmisibil.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 26 octombrie

2017 a fost recepționată de către recurent la 06 decembrie 2017. Astfel, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

prin prisma art. 434 CPC, consideră recursul depus la data de 25 ianuarie 2018 în

termen.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurentul consideră că

soluția instanței de apel este pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea naturii juridice

a obiectului litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea corectă și certă a

situației de fapt și de drept.

De asemenea, susține că instanța de apel examinând apelul a trecut în mod

superficial argumentele invocate de către Andronic Mihail și materialul probator

anexat la materialele cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă

apelului sub toate aspectele, în raport cu legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că, recursul declarat de Andronic Mihail, urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată

de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată

în absența unui participant la proces căruia nu i-a comunicat locul, data și ora ședinței

de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea

a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat Andronic Mihail, este declarativ și

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să

justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia

3

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În cazul de față, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs nu

se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea

aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului

judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atât în

practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia

Basarabiei și alții vs. Moldova, nr. 45701/99 § 137, ECHR 2001-XII). În același timp,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica

Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă în recursul declarat

de către Andronic Mihail asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Andronic Mihail, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Andronic Mihail.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

4