2rh-225/16 — încasarea restanței pentru achitarea cheltuielilor biroului

Judecătoria Centru, mun. Chișinău Dosarul nr. 2rh-225/16 Judecător: L. Brînză Curtea de Apel Chișinău Judecători: S. Caitaz, A. Doga A. Nogai Curtea Supremă de Justiție Judecători: V. Clevadî, Iu. Oprea, I. Corolevschi ÎNCHEIERE 23 noiembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței Valentina Clevadî Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată de Urîtu Nicolae, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Biroului asociat de avocați „Lex-Consulting” împotriva lui Nicolae Urîtu cu privire la încasarea restanței pentru achitarea cheltuielilor biroului, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 20 august 2014, prin care a fost declarat inadmisibil recursul declarat de Urîtu Nicolae, C O N S T A T Ă : La 14 decembrie 2013, Biroul asociat de avocați „Lex-Consulting” a depus o cerere de chemare împotriva lui Nicolae Urîtu cu privire la încasarea restanței pentru achitarea cheltuielilor biroului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în perioada 01 februarie 2007-03 septembrie 2012, pârâtul a fost avocatul-asociat al Biroului asociat de avocați „Lex- Consulting”. Menționează că conform prevederilor art. VI al Declarației de fondare a Biroului asociat de avocați „Lex-Consulting” în redacția nouă, semnată de avocatul Nicolae Urîtu și înregistrată la Baroul avocaților al RM sub nr. 319 din 27 iunie 2008, asociații sunt obligați lunar să achite cheltuielile comune ale biroului, care cuprind chiria și cheltuielile de locațiune, cheltuielile de întreținere a localului, cheltuielile de încălzire, iluminare și alte servicii comunale, taxa sau taxele de asigurare a salariaților angajați, cheltuielile de documentare comună și plata telefonului.

Susține că prin aceeași hotărâre pârâtului i-a fost stabilit termen pentru lichidarea benevolă a restanțelor pînă la 30 septembrie 2012, însă necătând la nenumăratele somații, pînă la 14 decembrie 2013, restanța acumulată în sumă de 5816,21 lei nu a fost achitată. Afirmă că dacă unii avocați nu achită la timp cheltuielile comune ale biroului, atunci cheltuielile pentru întreținerea biroului se acoperă din sursele altor avocați, fapt ce aduce la imposibilitatea achitării onorariilor lor, deoarece biroul nu poate achita numai parțial serviciile comunale și plata de locațiune. 1 Prin urmare, solicită încasarea de la pârât a restanței pentru achitarea cheltuielilor biroului pentru lunile ianuarie-august 2012 în sumă de 5816,21 lei și a taxei de stat în sumă de 270 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 ianuarie 2014 a fost respinsă cererea depusă de către Nicolae Urîtu privind refuzul în primirea cererii de chemare în judecată. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 februarie 2014 au fost admise parțial observațiile asupra procesului-verbal al ședinței de judecată din 23 ianuarie 2014. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 februarie 2014 a fost respinsă cererea depusă de către Nicolae Urîtu privind încetarea procesului. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 24 februarie 2014 au fost respinse cererile depuse de către Nicolae Urîtu privind atragerea Uniunii Avocaților din RM în calitate de intervenient accesoriu ridicarea excepției de neconstituționalitate a Declarației de fondare a Biroului Asociat de Avocați „LexConsulting” ca fiind neîntemeiate.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 martie 2014 acțiunea a fost admisă și a fost încasată de la Nicolae Urîtu în beneficiul Biroului asociat de avocați „Lex-Consulting” restanța pentru achitarea cheltuielilor biroului pentru lunile ianuarie-august 2012 în sumă de 5816,21 lei și taxa de stat în sumă de 270 lei, iar în total suma de 6086,21 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 mai 2014 a fost respins apelul declarat de către Nicolae Urîtu și menținută hotărârea primei instanțe și au fost respinse cererile depuse de către Nicolae Urîtu privind anularea încheierilor primei instanțe din 23 ianuarie 2014, 06 februarie 2014, 10 februarie 2014 și 24 februarie 2014 și au fost menținute aceste încheieri.

La 20 iunie 2014, în termenul prevăzut de lege, Nicolae Urîtu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești și dispunerea încetării procesului. Recurentul Nicolae Urîtu, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu hotărârile judecătorești. Menționează că dosarul civil a fost intentat ilegal de către intimat. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 august 2014 recursul înaintat de Urîtu Nicolae a fost respins ca fiind inadmisibil. La 21 septembrie 2016, Urîtu Nicolae a înaintat cerere de revizuire a încheierii Curții Supreme de Justiție din 20 august 2014, solicitînd sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova, admiterea cererii de revizuire și casarea încheierii revizuite.

În susținerea cererii de revizuire, revizuentul a invocat temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) și lit. e1) a art. 449 CPC. În special, revizuentul a menționat ca temeiurile indicate au dreptul la viață în cererea dată de revizuire, prin prisma prevederilor Hotărîrii Curții Constituționale a RM nr. 2 din 09 februarie 2016 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) care odată adoptată a creat premisele adresării sale în vederea ridicării excepției de neconstituționalitate a unor prevederi din Declarația de fondare a Biroului asociat de avocați „Lex-Consulting”. 2 Examinînd temeiurile invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca depusă tardiv, pornind de la următoarele.

În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată și dacă cererea este depusă în termenul prevăzut de art. 450 CPC. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conținute în art. 449 CPC și ele sunt indicate exhaustiv.

Din textul cererii de revizuire, înaintate la 21.09.2016, Colegiul constată că revizuentul solicită revizuirea încheierii Curții Supreme de Justiție din 20 august 2014 și ca temeiuri de revizuire invocă art. 449 lit. b) CPC – au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii și art. 449 lit. e1) CPC - a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului.

În același timp, chiar și în condițiile cînd cererea de revizuire corespunde cerințelor legale și este bazată pe unul din temeiurile prevăzute de lege, pentru ca ea să fie admisă de către instanță spre examinare și, ulterior, prin hotărîre a instanței, să constituie motiv pentru desființarea unei hotărîri irevocabile, ea trebuie să fie depusă în termen.

Această cerință este stabilită de către legiuitor și corespunde exigențelor Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului, care proclamă, ca unul din principii, necesitatea asigurării securității raporturilor juridice (a se vedea Brumărescu v. Romania, [GC] nr. 28342/95, § 61, ECHR 1999-VII; Roșca v. Moldova, nr. 6267/02, § 24, 22 martie 2005). Potrivit art. 450 lit. b) CPC, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b). Potrivit art. 450 lit. d1) CPC, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua cînd persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art. 449 lit.e1).

Analizînd cererea de revizuire prin prisma prevederilor legale menționate și sub acest aspect, Colegiul concluzionează că de către revizuent nu a fost respectat termenul de depunere a cererii revizuire. Mai mult, potrivit normelor de drept evocate supra (art. 450 lit. b) și art. 450 lit. d1) CPC), posibilitatea depunerii cererii de revizuire este condiționată de respectarea termenului de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii care nu i-au fost și nu puteau să-i fie 3 cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b), precum și respectarea termenului de 3 luni din ziua cînd persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art. 449 lit. e1).

La caz, circumstanțele invocate de revizuent drept temei de revizuire, i-au devenit cunoscute la 09.02.2016 ca urmare a adoptării de către Curtea Constituțională a RM a Hotărîrii nr. 2 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate), iar cererea de revizuire a fost depusă la 21.09.2016, adică în afara termenului de 3 luni. Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că depășirea termenului de 3 luni, este imputabilă revizuentului. Totodată, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate, Colegiul consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. În baza celor expuse și în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Urîtu Nicolae împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 20 august 2014, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Biroului asociat de avocați „Lex-Consulting” împotriva lui Nicolae Urîtu cu privire la încasarea restanței pentru achitarea cheltuielilor biroului.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței Valentina Clevadî Judecători Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 4