2ds-68/16 — încasarea restanței pentru achitarea cheltuielilor biroului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea restanţei pentru achitarea cheltuielilor biroului
- Temei legal
- cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate
2ds-68/16 — încasarea restanței pentru achitarea cheltuielilor biroului (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 2ds-68/16
ÎNCHEIERE
21 decembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței Valentina Clevadî
Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea
examinând din oficiu chestiunea privind emiterea unei decizii suplimentare pe
marginea cererii înaintate de Urîtu Nicolae privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Biroului asociat de avocați
„Lex-Consulting” împotriva lui Urîtu Nicolae cu privire la încasarea restanței pentru
achitarea cheltuielilor biroului,
C O N S T A T Ă :
La 14.12.2013, Biroul asociat de avocați „Lex-Consulting” a depus o cerere de
chemare împotriva lui Urîtu Nicolae cu privire la încasarea restanței pentru achitarea
cheltuielilor biroului.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în perioada 01 februarie 2007-03
septembrie 2012, pârâtul a fost avocatul-asociat al Biroului asociat de avocați „Lex-
Consulting”.
Menționează că conform prevederilor art. VI al Declarației de fondare a
Biroului asociat de avocați „Lex-Consulting” în redacția nouă, semnată de avocatul
Nicolae Urîtu și înregistrată la Baroul avocaților al RM sub nr. 319 din 27 iunie
2008, asociații sunt obligați lunar să achite cheltuielile comune ale biroului, care
cuprind chiria și cheltuielile de locațiune, cheltuielile de întreținere a localului,
cheltuielile de încălzire, iluminare și alte servicii comunale, taxa sau taxele de
asigurare a salariaților angajați, cheltuielile de documentare comună și plata
telefonului.
Susține că prin aceeași hotărâre, pârâtului i-a fost stabilit termen pentru
lichidarea benevolă a restanțelor pînă la 30 septembrie 2012, însă necătând la
nenumăratele somații, până la 14 decembrie 2013, restanța acumulată în sumă de
5816,21 lei nu a fost achitată.
Afirmă că dacă unii avocați nu achită la timp cheltuielile comune ale biroului,
atunci cheltuielile pentru întreținerea biroului se acoperă din sursele altor avocați,
fapt ce aduce la imposibilitatea achitării onorariilor lor, deoarece biroul nu poate
achita numai parțial serviciile comunale și plata de locațiune.
Prin urmare, solicită încasarea de la pârât a restanței pentru achitarea
cheltuielilor biroului pentru lunile ianuarie-august 2012 în sumă de 5 816,21 lei și a
taxei de stat în sumă de 270 lei.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 ianuarie 2014 a fost
respinsă cererea depusă de către Nicolae Urîtu privind refuzul în primirea cererii de
chemare în judecată.
1
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 februarie 2014 au
fost admise parțial observațiile asupra procesului-verbal al ședinței de judecată din
23 ianuarie 2014.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 februarie 2014 a fost
respinsă cererea depusă de către Nicolae Urîtu privind încetarea procesului.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 24 februarie 2014 au
fost respinse cererile depuse de către Nicolae Urîtu privind atragerea Uniunii
Avocaților din RM în calitate de intervenient accesoriu ridicarea excepției de
neconstituționalitate a Declarației de fondare a Biroului asociat de avocați „Lex-
Consulting” ca fiind neîntemeiate.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 martie 2014, acțiunea
a fost admisă și a fost încasat de la Urîtu Nicolae în beneficiul Biroului asociat de
avocați „Lex-Consulting” restanța pentru achitarea cheltuielilor biroului pentru
lunile ianuarie-august 2012 în sumă de 5 816,21 lei și taxa de stat în sumă de 270
lei, iar în total suma de 6 086,21 lei.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 mai 2014, a fost respins apelul
declarat de către Urîtu Nicolae și menținută hotărârea primei instanțe și au fost
respinse cererile depuse de către Urîtu Nicolae privind anularea încheierilor primei
instanțe din 23 ianuarie 2014, 06 februarie 2014, 10 februarie 2014 și 24 februarie
2014.
La 20.06.2014, Urîtu Nicolae a declarat recurs împotriva deciziei instanței de
apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești și dispunerea
încetării procesului.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 august 2014, recursul înaintat
de Urîtu Nicolae a fost declarat ca fiind inadmisibil.
La 21.09.2016, Urîtu Nicolae a înaintat cerere de revizuire a încheierii Curții
Supreme de Justiție din 20 august 2014, solicitând sesizarea Curții Constituționale a
Republicii Moldova, admiterea cererii de revizuire și casarea încheierii revizuite.
În susținerea cererii de revizuire, revizuentul a invocat temeiurile prevăzute la
art. 449 lit. b) și lit. e1) a art. 449 CPC.
În special, revizuentul a menționat ca temeiurile indicate au dreptul la viață în
cererea dată de revizuire, prin prisma prevederilor Hotărârii Curții Constituționale a
RM nr. 2 din 09 februarie 2016 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și
g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) care odată
adoptată a creat premisele adresării sale în vederea ridicării excepției de
neconstituționalitate a unor prevederi din Declarația de fondare a Biroului asociat de
avocați „Lex-Consulting”.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23 noiembrie 2016, a fost
respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire înaintată de Urîtu Nicolae.
Potrivit art. 250 alin. (1) lit. a) CPC, instanța care a pronunțat hotărârea poate,
din oficiu sau la cererea participanților la proces, să emită o hotărâre suplimentară
dacă nu s-a pronunțat asupra unei pretenții în a cărei privință participanții la proces
au prezentat probe și au dat explicații.
Pornind de la prevederile normei legale evocate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, din oficiu, consideră necesară
emiterea unei decizii suplimentare referitoare la cererea înaintată de Urîtu Nicolae
privind ridicarea excepției de neconstituționalitate.
2
În temeiul cererii lui Urîtu Nicolae, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție decide respingerea cererii de ridicare a
excepției de neconstituționalitate, pornind de la următoarele.
Conform art.121 alin.(1) Cod de procedură civilă, dacă în procesul judecării
pricinii se constată că norma de drept ce urmează a fi aplicată sau care a fost deja
aplicată este în contradicție cu prevederile Constituției Republicii Moldova, iar
controlul constituționalității actului normativ este de competența Curții
Constituționale, instanța de judecată formulează o sesizare a Curții Constituționale,
pe care o transmite prin intermediul Curții Supreme de Justiție.
Conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016
pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, controlul
concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument prin
intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra
împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale
constituționale sunt încălcate. Curtea menționează că dreptul de acces al cetățenilor
prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională
reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil.
Conform § 82-83 din aceiași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar
nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția
a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor
condiții: obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin.
(1) lit. a) din Constituție; excepția este ridicată de către una din părți sau
reprezentantul acesteia, sau indică că este ridicată de către instanța de judecată din
oficiu; prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; nu există
o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție, examinând condițiile indicate supra necesare pentru ridicarea
excepției de neconstituționalitate, ajunge la concluzia că acestea nu sunt întrunite,
din care considerente cererea lui Urîtu Nicolae urmează a fi respinsă.
Din materialele dosarului rezultă că obiectul sesizării Curții Constituționale îl
constituie Declarația de fondare a Biroului asociat de avocați „Lex-Consulting”
înregistrată la Baroul Avocaților din Republica Moldova cu nr. 319 din 27.06.2008.
Or, una din condițiile sesizării Curții Constituționale este ca obiectul excepției
să intre în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție.
Potrivit prevederilor art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, Curtea
Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și
hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a
hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care
Republica Moldova este parte.
Prin urmare, obiectul sesizării Curții Constituționale solicitat de Urîtu
Constantin, nu se încadrează în categoria actelor prevăzute la norma constituțională
evocată supra, respectiv lipsește această condiție pentru înaintarea sesizării.
Mai mult ca atât, prevederile art. 121 alin.(1) Cod de procedură civilă,
stipulează că sesizarea poate fi formulată de instanța de judecată în adresa Curții
Constituționale doar în procesul judecării pricinii, or, Urîtu Nicolae a solicitat
sesizarea Curții Constituționale cu excepție de neconstituționalitate la etapa
înaintării cererii de revizuire, care este o cale extraordinară de atac, adică după
finalizarea procesului de judecare a pricinii.
3
Astfel, testul relevanței, prevăzut de art. 121 CPC pentru invocarea excepției de
neconstituționalitate – legătura logică și indispensabilă între fondul litigiului și
Declarația de fondare a Biroului asociat de avocați „Lex-Consulting” înregistrată la
Baroul Avocaților din Republica Moldova cu nr. 319 din 27.06.2008, nu este
susținut în speță.
În conformitate cu art. 121, 250 alin. (1) lit. a), 269-270 CPC, Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge cererea lui Urîtu Nicolae privind sesizarea Curții Constituționale în
vederea examinării constituționalității Declarației de fondare a Biroului asociat de
avocați „Lex-Consulting” înregistrată la Baroul Avocaților din Republica Moldova
cu nr. 319 din 27.06.2008.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței Valentina Clevadî
Judecători Sveatoslav Moldovan
Iuliana Oprea
4