3ra-1676/16 — obligarea achitarii contributiilor sociale, calcularea integrala a pensiei si achitarea diferentei pensiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea achitarii contributiilor sociale, calcularea integrala a pensiei si achitarea diferentei pensiei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-1676/16 — obligarea achitarii contributiilor sociale, calcularea integrala a pensiei si achitarea diferentei pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
dosarul nr.3ra-1676/16
Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun.Chișinău – V.Muntean
Instanța de apel: CA Chișinău – N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac
Î N C H E I E R E
23 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Oleg Sternioală
Valentina Clevadî
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională
de Asigurări Sociale,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Marchitan Dumitru
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Întovărășirei Pomicole
„Primosănătate” COOP, intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a
Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova privind obligarea achitării
contribuțiilor sociale, calcularea integrală a pensiei și achitarea diferenței pensiei,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016, prin care s-a respins
apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova și s-a
menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.Chișinău din 30 decembrie 2015,
c o n s t a t ă
La 24 decembrie 2014, Marchitan Dumitru a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Buiucani (în continuare CTAS
sect. Buiucani) și intervenientului accesoriu Întovărășirea Pomicolă „Primosănătate”
COOP (în continuare ÎP „Primosănătate”) cu privire la obligarea achitării contribuțiilor
sociale, calcularea integrală a pensiei și achitarea diferenței pensiei.
În motivarea acțiunii Marchitan Dumitru a indicat că, a fost angajat în câmpul
muncii conform carnetului de muncă din 01 decembrie 1965 pînă la data de 01
noiembrie 1989, ocupând în această perioadă mai multe funcții, dintre care 8 ani 6 luni
și 25 zile a fost angajat al organelor de interne ale RSSM.
Indică că, la data de 25 noiembrie 1994 a fost angajat în calitate de paznic la ÎP
„Primosănătate” în baza ordinului nr.10/1 din 25 noiembrie 1994 și a fost redus din
această funcție la data de 06 mai 2008 în baza ordinului nr.35 din 06 mai 2008.
Menționează că, în total are un stagiu de cotizare mai mare de 30 ani.
1
Consideră că, la calcularea pensiei de către CTAS sect. Buiucani nu s-a tinut cont
de perioada în care a fost angajat la ÎP „Primosănătate” si în stagiul de cotizare
neintemeiat nu a fost inclusă perioada de 13 ani 5 luni si 10 zile, iar din aceste
considerente pensia calculata este nejustificat de mică în comporație cu perioada în care
beneficiarul acestei pensii a fost angajat în cîmpul muncii și a plătit contribuții din
salariul său.
Susține că, la momentul solicitării pensiei, stagiu de cotizare era mai mare de 35
ani, fapt pentru care urma să i se calculeze o pensie integrală conform formulelor de
calcul stabilite prin lege, conform cărora persoanei i se calculează pensia integrală dacă
confirmă un stagiu de cotizare de 30 ani.
Marchitan Dumitru indică că, a înaintat mai multe cereri la CTAS sect. Buiucani,
însă chestiunea privind calcularea corectă a pensiei în funcție de stagiul său de cotizare
nu a fost soluționată. CTAS sect. Buiucani motivează că nu poate include perioada de
activitate din 25 noiembrie 1994 până la 06 mai 2008 în stagiul de cotizare, întrucât ÎP
„Primosănătate” nu a achitat contribuțiile obligatorii de asigurări sociale de stat.
Consideră aceste impedimente drept scuze pe care le invocă pârâtul pentru a nu-și
onora obligațiile ce-i revin față de el în calitate de cetățean de bună-credință, care nu
avea de unde să știe, dacă angajatorul său achita sau nu careva contribuții obligatorii de
asigurări sociale.
Relatează că, CTAS sect. Buiucani a examinat și oportunitatea transferului său la
pensia de invaliditate de gr.II, dat fiind faptul că, este invalid, încadrat în grad de
dezabilitate accentuat având capacitatea de muncă de doar 40%, însă, CTAS Buiucani a
luat decizia de a respinge cererea de stabilire a pensiei de invaliditate, din motiv că
cuantumul pensiei de invaliditate era mai mic decât cel al pensiei parțiale pentru limita
de vârstă.
Ulterior, reclamantul Marchitan Dumitru prin intermediul avocatului Caragia
Elisaveta și-a concretizat acțiunea, indicând că pretențiile sunt înaintate împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale (în continuare CNAS), or casele teritoriale nu au
calitatea de persoană juridică.
Pe parcursul examinării pricinii, la 17 martie 2015, reclamantul a înaintat o cerere
de concretizare a pretențiilor invocând că, la calcularea pensiei de către CTAS sect.
Buiucani a fost inclusă în stagiul de cotizare perioada în care dânsul a fost angajat al
Ministerului Afacerilor Interne (în continuare MAI) și anume, perioada de timp din
octombrie 1973 - mai 1982, însă pensia a fost incorect calculată dat fiind că, la
calcularea pensiei nu s-a ținut cont de salariul pe care 1-a avut la acea perioadă,
respectiv nu s-a ținut cont de valoarea contribuțiilor sale din salariul respectiv. În aceste
circumstanțe, pensia lui nu a fost calculată corect, fiind mult mai mică decât cea
meritată potrivit stagiului său de cotizare și potrivit contribuțiilor sale la bugetul
asigurărilor sociale.
2
Mai indică că, deși informații referitor la salariul său din perioada în care a fost
angajat al MAI au fost prezentate la depunerea cererii pentru calcularea pensiei,
certificatele respective au fost rupte și scoase din dosarul lui, fiind nevoit să solicite în
mod repetat certificatele de salariu de la instituția unde a fost angajat, respectiv de la
MAI a RM pentru a le prezenta în instanța de judecată la formularea prezentei cereri.
Prin încheierile protocolare din 12 iunie 2015, în calitate de copârâți au fost atrași
în proces, CNAS și IP„Primosănătate” (f.d. 107).
Solicită, reclamantul, prin cererea de chemare în judecată inițială din 24 decembrie
2014 (f.d.1-3 ) și cererile de concretizare a cerințelor (f.d.42-44; f.d 58-59): obligarea ÎP
„Primosănătate” să achite CNAS contribuțiile sociale din salariul plătit pentru perioada
în care a fost angajat în calitate de paznic, respectiv de la 25 noiembrie 1994 până la 06
mai 2008; obligarea CNAS să recalculeze pensia, luând în calcul perioada în care a fost
angajat în calitate de paznic la ÎP „Primosănătate”, respectiv de la 25 noiembrie 1994
până la 06 mai 2008 ; obligarea CNAS să achite diferența dintre pensia recalculată și
pensia de care beneficiază în prezent, pentru perioada de la 19 martie 2011 până la data
efectuării recalculului ; obligarea CNAS să calculeze pensia corect, luând în considerare
veniturile pe care le-a avut în perioada de timp octombrie 1973 - mai 1982 când a fost
angajat la MAI.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.Chișinău din 30 decembrie 2015 a fost
admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Marchitan Dumitru.
S-a obligat Întovărășirea Pomicolă „Primosănătate” COOP să achite Casei
Naționale de Asigurări Sociale, în termen de 30 zile calendaristice, de la rămânerea
definitivă a hotărârii, contribuțiile sociale din salariul plătit lui Marchitan Dumitru
pentru perioada în care acesta a fost angajat în calitate de paznic, respectiv de la 25
noiembrie 1994 până la 06 mai 2008.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze reclamantului
Marchitan Dumitru pensia, luând în calcul perioada în care reclamantul a fost angajat în
calitate de paznic la Întovărășirea Pomicolă „Primosănătate” COOP.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să achite reclamantului Marchitan
Dumitru diferența dintre pensia recalculată și pensia de care beneficiază în prezent,
pentru perioada de la 19 martie 2011 până la data efectuării recalculului.
S-a respins ca neîntemeiată pretenția reclamantului cu privire la obligarea Casei
Naționale de Asigurări Sociale să calculeze pensia, luând în considerare veniturile pe
care le-a avut în perioada de timp octombrie 1973 - mai 1982, când a fost angajat la
MAI și nu doar stagiul de cotizare.
La data de 28 ianuarie 2016, CNAS a declarat apel, solicitând admiterea apelului
și casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 30 decembrie
2015, în parte ce ține de obligarea CNAS să recalculeze reclamantului pensia, luând în
calcul perioada în care Marchitan Dumitru a fost angajat în calitate de paznic la ÎP
3
„Primosănătate”, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind respingerea cerințelor
înaintate de Marchitan Dumitru față de CNAS ca fiind neîntemeiate.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016, s-a respins apelul declarat
de CNAS și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.Chișinău din 30
decembrie 2015.
La data de 07 septembrie 2016, CNAS a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel
Chișinău din 19 aprilie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.Chișinău din 30
decembrie 2015, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se respingă cererea de
chemare în judecată depusă de Marchitan Dumitru în partea ce ține de obligarea CNAS
să recalculeze reclamantului pensia cu includerea în calcul a perioadei de 25 noiembrie
1994 până la 06 mai 2008.
În motivarea cererii de recurs CNAS a invocat că, decizia Curții de Apel Chișinău
din 19 aprilie 2016 este ilegală și neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu încălcarea
normelor de drept material, procedural, cât și cu interpretarea și aplicarea eronată a
circumstanțelor de fapt, constatate de instanța de apel.
Recurenta consideră că, instanța de apel eronat a aplicat prevederile legislației în
vigoare cu privire la modalitatea de stabilire și calcul a pensiei pentru limită de vârstă
care este reglementată de către Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr,156-
XI din 14.10.1998.
Reține că, conform Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998, pensia pentru limită de
vîrstă constituie o prestație de asigurare socială care este parte componentă din Sistemul
public de asigurări sociale, sistem care funcționează în baza principiului
contributivității. În contul asiguratului, pentru perioada 25 noiembrie 1994 - 06 mai
2008, intimatul a fost angajat la ÎP „Primosănătate”, care nu a făcut prestații de asigurări
sociale, iar perioada 22 octombrie 1973 - 17 mai 1982, Marchitan Dumitru și-a făcut
serviciul militar în organele afacerilor interne, care constituie o perioadă asimilată
serviciului militar, la fel necontributivă.
Respectiv, CNAS nu este îndreptățit legal să efectueze recalculul pensiei pentru
limita de vârstă, în sensul majorării.
Recurentul mai invocă faptul că, pensia este un drept de asigurări sociale ce se
exercită corelativ îndeplinirii obligațiilor privind plata contribuțiilor de asigurări sociale,
iar faptul că intimatul are un stagiu de cotizare de 22 ani 03 luni 00 zile, a justificat
CTAS Buiucani de a-i stabili pensia incompletă.
CNAS susține că, poate să efectueze recalcularea pensiei doar după achitarea de
facto a contribuțiilor de asigurări sociale de către ÎP „Primosănătate”.
Consideră că, instanța în mod eronat a apreciat faptul că în condițiile existente,
CNAS ar putea efectua o recalculare a pensiei în temeiul unui venit neclar și
neconfirmat.
4
În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de
la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.
Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
19 aprilie 2016 și expediată în adresa recurentei în aceeași zi (f.d. 171), însă la dosar nu
există probe care ar confirma recepționarea de către recurenta CNAS a deciziei
motivate.
Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, instanța de recurs
constată că recursul depus de către CNAS la data de 07 septembrie 2016, a fost depus în
termen.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia că recursul declarat de CNAS urmează a fi declarat inadmisibil, din
următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la
proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept
material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu
a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept
procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată
de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată
în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței
de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărîrea a
fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvîrșirea altor încălcări decît cele
indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în
care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească
a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4).
5
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de CNAS este declarativ și nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice
afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.
Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia
din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că cererea
de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține că, argumentele invocate de CNAS în cererea de recurs,
poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al
deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul
exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia
în fapt.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a
unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca
fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană
a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de CNAS, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Oleg Sternioală
Valentina Clevadî
6