3ra-888/19 — contestarea actului administrativ, recalcularea pensiei

3ra-888/19 — contestarea actului administrativ, recalcularea pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-888/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N.Patrașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Pahopol, V.Negru, A.Bostan)

ÎNCHEIERE

24 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Ion Morozan

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Buiucani cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea

recalculării și achitării pensiei pentru vechimea în muncă,

împotriva deciziei din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a

fost menținută hotărârea din 13 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

c o n s t a t ă:

La 16 martie 2018, Ion Morozan a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea recalculării și achitării pensiei

pentru vechimea în muncă.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că din

1 august 1986 până la 30 septembrie 1993 a activat în organele procuraturii în

diferite funcții, iar ulterior din 20 aprilie 2005 până în prezent activează în

funcția de judecător al Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani).

A invocat că începând cu 15 martie 2011, i-a fost stabilită pensia pentru

vechime în muncă ca procuror conform Legii cu privire la Procuratură nr. 294

din 25 decembrie 2008, însă ulterior Casa Națională de Asigurări Sociale din

motive neîntemeiate, l-a lipsit de dreptul dobândit licit, la recalcularea pensiei,

stabilindu-i mărimea pensiei cu aplicarea mecanismului general de indexare a

acesteia la 1 aprilie a fiecărui an.

1

A menționat că din conținutul art. 140 al Constituției Republicii Moldova

și al Legii cu privire la Curtea Constituțională rezultă în mod imperativ că

hotărârile organului de jurisdicție constituțională sânt actele oficiale și

executorii pentru toate autoritățile publice, persoane fizice și juridice, inclusiv și

pentru Casa Națională de Asigurări Sociale.

Totodată, a subliniat că Curtea Constituțională în hotărârile sale a ținut

cont de jurisdicția Curții Europene a Dreptului Omului care a asimilat dreptul la

prestații sociale unui drept de proprietate în sensul art. 1 al Protocolului nr. 1 al

Convenției Europene.

Din cele expuse rezultă că cerințele privind recalcularea pensiei, în sensul

art. 1 din protocolul nr. 1 al Convenției Europene, țin în exclusivitate de dreptul

de proprietate.

Mai mult ca atât, reclamantul a menționat că prevederile art. 12 alin. (3)

din Codul de procedură civilă stabilesc expres că în cazul inexistenței normei de

drept care să reglementeze raportul litigios, instanța judecătorească aplică

norma de drept care reglementează raporturi similare (analogia legii), iar în

lipsa unei astfel de norme se conduce de principiile de drept și de sensul

legislației în vigoare.

Pornind de la faptul ca dreptul său în aplicarea principiului recalculării

pensiei achitate la majorarea salariului procurorului în exercițiu, susținut de

jurisdicția europeană și menținut prin Hotărârile Jurisdicției Constituționale a

fost încălcat de pârâtă, a fost nevoit la 23 ianuarie 2018 să depună în adresa

pârâților cererea prealabilă întru restabilirea sa în dreptul de a beneficia de

principiul recalculării pensiei în legătură cu majorarea salariului procurorului,

totodată solicitând și achitarea diferenței din mărimea reală a pensiei pentru anii

care nu au fost recalculați cu recalcularea pe viitor ori de câte ori se va majora

salariul procurorului în exercițiu.

Casa Națională de Asigurări Sociale, prin răspunsul/decizie nr. M-188/17

din 21 februarie 2018 i-a refuzat în admiterea cerințelor înaintate, argumentând

că începând cu 1 iulie 2011 pensia procurorilor nu se mai recalculează, ci doar

se indexează anual la 1 aprilie.

În opinia sa, pârâta la examinarea cererii prealabile nu a determinat corect

raportul juridic și nu a luat în considerație circumstanțele importante pentru

soluționarea cererii respective, or, dânsul în calitate de procuror în demisie

deține dreptul la toate înlesnirile, garanțiile sociale, recompensele și

suplimentele prevăzute pentru judecător, cu respectarea obligatorie a

principiului recalculării pensiei la fiecare majorare ordinară a salariului lunar al

procurorului în exercițiu.

Din considerentul că dreptul său la pensie cu aplicarea principiului

recalculării ei la creșterea ordinară a salariului procurorului în exercițiu este

susținut de instanța de jurisdicție constituțională și nu-l exclude din utilitatea

juridică, Ion Morozan a depus prezenta cerere de chemare în judecată, solicitând

inclusiv în urma concretizării acțiunii, recunoașterea ilegalității răspunsului nr.

M-188/17 din 21 februarie 2018 a Casei Naționale de Asigurări Sociale și a

răspunsului nr. 1273 din 20 februarie 2018 a Casei Teritoriale de Asigurări

2

Sociale Buiucani, repunerea în dreptul lezat prin obligarea Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Buiucani de a-i restitui și de a-i achita pensia pentru vechime

în muncă reieșind din salariu mediu lunar achitat adjunctului procurorului sec.

Buiucani mun. Chișinău cu recalcularea acesteia, ținându-se cont de majorarea

generală a salariului procurorului adjunct raional în funcție, începând cu data de

1.01.2013 conform Legii 37 din 7.03.2013 pentru modificarea și completarea

Legii nr. 355 din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul

bugetar, și potrivit art. 60 din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din

5 februarie 2016, în vigoare de la 1 august 2016.

Prin hotărârea din 13 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Ion Morozan a fost admisă

parțial, fiind recunoscută ca fiind ilegală decizia nr. M-188/17 din 21 februarie

2018 a Casei Națională de Asigurări Sociale. S-a obligat Casa Națională de

Asigurări Sociale să-i achite și să-i recalculeze lui Ion Morozan pensia pentru

vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat adjunctului

procurorului sect. Buiucani, mun. Chișinău, ținând cont de majorarea generală a

salariului procurorului în funcție, începând cu 1 ianuarie 2013. În rest, acțiunea

a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost

menținută hotărârea din 13 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au constatat că substanța

dreptului obținut de către Ion Morozan referitor la pensionare nu se referă doar

la cuantumul procentual al acesteia, raportat la o anumită sumă de referință, ci și

la periodicitatea recalculării, itinerarul de calcul și conținutul pensiei ca atare.

Astfel, exceptarea persoanelor care au dobândit anterior un anumit drept,

fiind stabilită modalitatea de calcul a acestora în condiții viitoare, nu poate fi

aplicată dacă aceasta afectează dreptul în substanță și îi privează pe cei vizați de

o plată socială la care erau îndreptățiți.

În acest context, instanțele de judecată au reținut că calcularea și achitarea

pensiei pensionarilor pentru vechimea în muncă, pensionați până la operarea

modificărilor prin Legea nr. 56 din 9 iunie 2011, în vigoare din 1 iulie 2011,

conform condițiilor stabilite de această lege, fără o justificare obiectivă și

rezonabilă, provoacă discriminarea acestora în raport cu alți pensionari, foști

colaboratori ai organelor procuraturii, care au obținut câștig de cauză pe aceleași

temeiuri, având la bază aceleiași circumstanțe, cât și în raport cu actualii

colaboratori ai organelor procuraturii care beneficiază de salarii mult mai

favorabile și avantajoase, în situația în care execută atribuții similare celor care

au fost executate de către procurorii pensionați. În mod real, conform

jurisprudenței CEDO, instanțele fiind sesizate ulterior și pronunțând soluția, nu

trebuie să mai repună în discuții constatările jurisdicțiilor anterioare.

Dat fiind faptul că dreptul subiectiv al reclamantului Ion Morozan în

calitatea sa de procuror pensionat la recalcularea pensiei sale pentru vechime în

muncă, odată cu majorarea generală a salariului procurorului în exercițiu a fost

3

dobândit în modul prevăzut de lege și nu este susceptibil de a fi anulat,

instanțele de judecată au ajuns la concluzia de a admite integral pretențiile

acestuia din acțiune și de a recunoaște ca fiind ilegală decizia nr. M-188/17 din

21 februarie 2018 a Casei Națională de Asigurări Sociale cu obligarea acesteia

de a-i achita și de a-i recalcula lui Ion Morozan pensia pentru vechime în

muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat adjunctului procurorului sect.

Buiucani, mun. Chișinău, ținând cont de majorarea generală a salariului

procurorului în funcție, începând cu 1 ianuarie 2013.

Or, modalitatea de calcul și proporțiile pensiei recalculate ce se cuvin

reclamantului este de competența exclusivă a pârâtei Casa Națională de

Asigurări Sociale, deoarece instanțelor de judecată nu le-au fost oferite

mecanisme și înscrisuri certe și suficiente pentru a putea efectua recalculările

periodice, raportate la datele de modificare a plăților în contul pensiilor,

modificările salariale ale procurorului în exercițiu, indexările de rigoare și alte

informații relevante pentru recalcularea exactă a pensiei.

Referitor la capătul de cerere cu privire la recunoașterea ilegală a

răspunsului nr. 1273 din 20 februarie 2018 a Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Buiucani, acesta a fost respins, or, conform art. 44 alin. (4) din Legea

privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489 din 08 iulie 1999 casele

teritoriale sânt structuri teritoriale ale Casei Naționale și nu au calitatea de

persoană juridică (f.d.37-44,69-84).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, la 22 martie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale

le-a contestat cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a actelor

judecătorești ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea unei

hotărâri noi, de respingere ca neîntemeiată a acțiunii.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în referința la cererea de chemare în judecată și în cererea de apel anexate la

dosar, suplimentar invocându-se că la examinarea cauzei instanțele de judecată

ierarhic inferioare neîntemeiat nu au ținut cont de prevederile Legii privind

sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998 care stabilesc expres

cazurile în care apare dreptul la reexaminarea pensiei.

A mai remarcat că concluziile instanțelor de judecată sunt în contradicție

cu prevederile art. 462 în coroborare cu art. 73 din Legea privind sistemul public

de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998 cu modificările și completările din 1

ianuarie 2017.

Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate

de admitere parțială a acțiunii (f.d.91-95).

Prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ

4

a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în

vigoare a prezentului cod Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod

se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel

de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform

prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile

prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând

din aceeași normă legală și având în vedere că prezenta procedură de contencios

administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ,

Completul va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 februarie

2019 (f.d.68). Astfel, recursul depus la 22 martie 2019 (f.d.91) este în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că recursul depus de Casa Națională de Asigurări

5

Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în

contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și

anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130

Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului

administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură

civilă, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

6

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

7