2rh-232/16 — repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: V. Grosu 2rh-232/16

instanța de apel: I. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc

instanța de recurs: V. Clevadî, S. Moldovan, G. Stratulat

Î N C H E I E R E

16 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Iacob Nicolae,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Iacob

Nicolae împotriva Instituției Medico - Sanitare Publice Spitalul Cărpineni cu

privire la restabilirea coeficientului tarifar, compensarea salariului neachitat și

repararea prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 16 septembrie 2015,

prin care recursul declarat de către Iacob Nicolae a fost considerat inadmisibil

c o n s t a t ă:

La 03 ianuarie 2014, reclamantul Iacob Nicolae a înaintat cerere de

chemare în judecată împotriva Instituției Medico - Sanitare Publice Spitalul

Cărpineni cu privire la restabilirea coeficientului tarifar, compensarea salariului

neachitat și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, este angajat al Instituției

Medico - Sanitare Publice Spitalului Cărpineni în funcția de medic ORL, secția

consultativă începînd cu 04 iulie 1970. Avînd salariul de 2598,75 lei, prevăzut

de rețeaua tarifară unică din 01 iulie 2012, pentru lunile noiembrie și decembrie

2012, i-a fost achitat salariul de numai 2516,25 lei astfel salariul lunar i-a fost

redus cu 82,5 lei, iar suplimentul pentru categoria de calificare cu 41,25 lei.

începînd cu luna ianuarie 2013, salariul tarifar i se reduce pînă la 2433,75 lei,

fiind astfel micșorat cu 165 lei lunar, iar suplimentul pentru categorie i se reduce

cu 82,5 lei. Astfel, coeficientul tarifar de multiplicare a fost micșorat de la 3,15

la 2,95. Explicațiile oficiale ale spitalului sunt că nu se ajung bani.

Consideră reclamantul, că în lipsa anunțării de către Guvern a unor măsuri

de austeritate a careva premize pentru reducerea salariilor lucrătorilor medicali,

reducerea coeficientului tarifar de la 3,15 la 2,95 de administrația pîrîtului,

abilitată de altfel doar cu funcții de execuție, reprezintă o depășire a atribuțiilor

1

de serviciu prin care i-au fost provocate prejudicii materiale și morale

considerabile.

Indică reclamantul, că pîrîtul prin acțiunile sale a încălcat pct. 11 al

Hotărîrii de Guvern nr. 1593 din 29 decembrie 2003 și alte prevederi ale

legislației muncii.

Cere, Iacob Nicolae încasarea de la Instituția Medico-Sanitară Publică

Spitalul Cărpineni în beneficiul său a sumei de 247,5 lei cu titlu de reparare a

prejudiciului material cauzat pe lunile noiembrie și decembrie anul 2012 (123,75

x 2=247,5 lei); a sumei de 1815 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material

pe lunile ianuarie-noiembrie 2013 (247,5 lei x l1=2722,5 lei); repararea

prejudiciului moral în mărime egală cu valoarea prejudiciului material calculat

pînă la 30 noiembrie 2013, în sumă totală de 2970 lei, restabilirea cuantumului

salariului prevăzut de rețeaua tarifară unică din 01 iulie 2012 cu coeficientul de

multiplicare de 3,15 în volum total de 2598,75 lei; calcularea totală pînă la

momentul achitări reale a sumei datorate și executarea imediată a hotărîrii.

Pe parcursul examinării cauzei Iacob Nicolae în repetate rînduri și-a

concretizat pretențiile invocate în cererea de chemare în judecată inițială, prin

majorarea lor în temeiul prevederilor art. 60 CPC.

Astfel, solicită reclamantul recunoașterea de către instanța de judecată a

nulității acțiunii de reducere de către pîrît a coeficientului de multiplicare a

salariului tarifar de la 3,15 la 2,95, care a dus la reducerea salariului

reclamantului, în baza art. 84 alin. (1), (4) și (5) Codul muncii; restabilirea

coeficientului de multiplicare a salariului tarifar la mărimea de 3,15 conform

situației din lista de tarifare din 01 iulie 2012; încasarea din contul Instituției

Medico - Sanitare Publice Spitalul Cărpineni în beneficiul său a sumei de 1901

lei cu titlu de reparare a prejudiciului material cauzat pe lunile noiembrie -

decembrie anul 2012, reieșind din calculul (950,63 lei x 2=1 901,26 lei);

încasarea din contul Instituției Medico - Sanitare Publice Spitalul Cărpineni în

beneficiul său a sumei de 1074,38 lei x numărul lunilor pînă la achitarea

integrală a restanțelor salariale - prejudiciu după perioada 01 ianuarie 2013;

repararea prejudiciului moral pînă în momentul achitării depline a sumei

datorate și executarea imediată a hotărîrii; compensarea cheltuielilor de judecată

în sumă de 255 lei + 128 lei; încasarea din contul pîrîtului în beneficiul său a

sumei de 8 103,32 lei cu titlu penalitate legală în mărime de 0,1% din sumele

neachitate la timp salariatului pentru fiecare zi de întârziere (art. 330 Codul

muncii).

Suplimentar în motivarea cerințelor sale privind cuantumul diferenței

neachitate reclamantul a invocat faptul că Regulamentul privind salarizarea

angajaților IMSP, încadrați în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență

medicală, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1593 din 29 decembrie 2003 a

fost modificat, astfel încît începînd cu data de 01 iulie 2014, drept bază de

calculare a salariului tarifar servește salariul tarifar în cuantum de 1000 lei. Dat

fiind faptul că potrivit art. 331 alin. (1) Codul muncii, calcularea prejudiciului

material are loc conform prețurilor existente la data reparării prejudiciului și

2

repararea integrală, susține reclamantul că salariul său total trebuie să fie de 3

150 lei (1000 leix3,15), la care urmează de adăugat suplimentul de 50% pentru

categoria superioară de calificare, iar diferența neachitată de către pîrît începînd

cu luna noiembrie 2012, urmează a fi calculată reieșind din suma salariului mai

sus enunțată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Hîncești din 31 octombrie 2014, a fost admisă

parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Iacob Nicolae cu dispunerea

încasării de la Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Cărpineni în beneficiul

lui Iacob Nicolae a sumei de 247,50 lei cu titlu de salariu neachitat pentru anul

2012, suma de 2 439,89 lei cu titlu de salariu neachitat pentru anul 2013, suma

de 2 085 lei cu titlu de salariu neachitat pentru anul 2014, suma de 1 710,59 lei

cu titlu de penalitate legală de întîrziere și suma de 1000 lei cu titlu de

despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat, iar în total suma de 7 482,98 lei și

cheltuieli de judecată în sumă de 246,35 lei.

A fost obligată Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Cărpineni să

restabilească și să achite în beneficiul lui Iacob Nicolae salariul prevăzut de

rețeaua tarifară unică în vigoare la data efectuării achitărilor, cu aplicarea

coeficientului de multiplicare a salariului tarifar de 3,15.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2015, a fost respins

apelul declarat de Iacob Nicolae și menținută hotărîrea Judecătoriei Hîncești din

31 octombrie 2014.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 septembrie 2015,

recursul declarat de către Iacob Nicolae a fost considerat inadmisibil.

La 14 iunie Iacob Nicolae a depus cerere de revizuire, solicitînd casarea

hotărîrii și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Cererea de revizuire a fost depusă la Curtea de Apel Chișinău.

Instanța de apel a primit spre examinare cererea de revizuire depusă de

Iacob Nicolae și s-a stabilit examinarea cererii, pentru 15 septembrie 2016, ora

1400.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2016, s-a

respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Iacob Nicolae.

La 04 octombrie 2016 Iacob Nicolae a declarat recurs împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2016, solicitînd admiterea acestuia,

casarea încheierii recurate ca ilegală și emiterea unei noi decizii de admitere a

cererii de revizuire.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19 octombrie 2016 s-a admis

recursul declarat de către Iacob Nicolae, s-a casat încheierea Curții de Apel

Chișinău din 15 septembrie 2016 și s-a dispus a reține pricina civilă la cererea de

chemare în judecată înaintată de Iacob Nicolae împotriva Instituției Medico -

Sanitare Publice Spitalul Cărpineni cu privire la restabilirea coeficientului

tarifar, compensarea salariului neachitat și repararea prejudiciului material și

3

moral, în Curtea Supremă de Justiție pentru examinarea cererii de

revizuire depusă de Iacob Nicolae.

Studiind materialele dosarului, Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de

revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii de revizuire

ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Cererea din speță nu conține nici unul din temeiurile indicate în art. 449

CPC, ci face referire doar la circumstanțele de fapt și de drept, asupra cărora s-

au expus instanțele la judecarea pricinii în fond.

Analizînd argumentele invocate de revizuent în susținerea cererii de

revizuire, coroborate cu conținutul încheierii contestate, Colegiul civil și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibile,

or motivele invocate nu constituie temei pentru revizuirea încheierii instanței de

recurs.

Pentru a redeschide procesului pe motivele indicate, este important ca

revizuentul să anexeze la cererea de revizuire careva probe concludente și

pertinente care să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei

civile și să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit

irevocabilă. În cazul dat însă, astfel de probe nu au fost prezentate. Ba mai mult,

circumstanțele expuse în cererea de revizuire repun în discuție fapte și

împrejurări care au fost discutate și analizate minuțios de instanțele

judecătorești.

Colegiul reține că, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de

reformare a hotărîrii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate

poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care

înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive

legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate și

doar cu invocarea temeiurilor prevăzute de art. 449 CPC.

Or, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine

principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al

Convenției Europene pentru Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența Curții

Europene a Dreptului Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, revizuentul în

cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut de prevederile art. 449

CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

4

de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către

Iacob Nicolae ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Completul

Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Iacob Nicolae împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție 16 septembrie

2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Iacob

Nicolae împotriva Instituției Medico - Sanitare Publice Spitalul Cărpineni cu

privire la restabilirea coeficientului tarifar, compensarea salariului neachitat și

repararea prejudiciului material și moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Galina Stratulat

5